BusinessMagazin

Tag: functie

  • Facebook anunţă că funcţia Community Help este acum disponibilă şi în România

    Începând de astăzi, utilizatorii români pot să ceară ajutor sau să le ofere sprijin celor afectaţi de COVID-19, prin intermediul funcţiei Community Help lansată de Facebook. Noua funcţie a platformei, adaptată pentru situaţia actuală, vine în continuarea eforturilor depuse de Facebook pentru a facilita procesul prin care oamenii pot găsi sprijin, le pot oferi ajutor celor din jurul lor care sunt afectaţi de COVID-19 şi pot contribui cu donaţii la strângerile de fonduri.

    Community Help vine în sprijinul lor pentru orice activitate care îşi propune să îi ajute pe cei din jur, de la livrarea cumpărăturilor pentru persoanele vârstnice şi până acţiuni de voluntariat pentru distribuirea de mâncare prin băncile de alimente locale.

    Este prima dată când Facebook utilizează Community Help într-o criză de sănătate globală, iar pentru a face acest lucru a pornit de la resursele deja disponibile în cadrul funcţiei Situaţii de criză, pe care le-a adaptat pentru a-i ajuta pe utilizatori să poată acţiona şi să primească ajutor cât mai uşor în situaţii de urgenţă. Community Help a fost lansată în 2016, ca parte a iniţiativei Situaţii de criză, pentru a-i ajuta pe oameni să beneficieze de sprijinul de care au nevoie în urma dezastrelor naturale.

    Pe lângă Community Help, Facebook continuă să depună eforturi pentru a le facilita utilizatorilor accesul la informaţii actuale, la conţinut care le vină în ajutor şi la diferite modalităţi de a acţiona. În urmă cu 2 săptămâni, compania a lansat Centrul de informaţii despre coronavirus COVID-19, unde utilizatorii pot accesa cele mai noi ştiri de la autorităţile de sănătate locale şi globale, alături de bune practici şi informaţii despre prevenţie. Centrul de informaţii este în prezent disponibil în peste 30 de ţări şi urmează să fie extins către noi locaţii în zilele următoare.

    Până în prezent, peste 1 miliard de oameni au acces la resurse oferite de autorităţile de sănătate, prin intermediul Centrului de informaţii şi pop-up-urilor educaţionale de pe Facebook şi Instagram, şi mai mult de 100 de milioane dintre aceştia au ales să afle mai mult, accesând conţinutul disponibil.
     

  • Orban: Îi voi propune preşedintelui numirea lui Nelu Tătaru pentru funcţia de ministrul al Sănătăţii

    Premierul Ludovic Orban a declarat, joi, că va transmite preşedintelui Klaus Iohannis demisia lui Victor Costache din funcţia de ministru al Sănătăţii, pentru ca şeful statului să emită decretul de revocare. Orban a precizat că va propune numirea lui Nelu Tătaru în funcţia de şef al Sănătăţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a reuşit o constănţeancă să conducă o companie de peste 10 miliarde dolari şi cu peste 40.000 de angajaţi: „Terorism, violenţe, ameninţări, corupţie, incendiu, inundaţii – le-am trăit pe toate”

    „Niciodată în cariera mea obţinerea unui titlu nu mi-a fost compas. Nu am aplicat pentru niciunul din rolurile mele anterioare şi nici să fiu CEO”, descrie Angela Creţu modul în care spune că s-a raportat la reuşitele sale profesionale. Şi nu au fost puţine, în contextul în care din momentul în care a început să lucreze pentru Avon în Constanţa, în urmă cu aproximativ 21 de ani, a evoluat în salturi spectaculoase.

    Cel mai recent rol pe care l-a obţinut, de CEO al Avon, a ţinut titlurile publicaţiilor de business în luna ianuarie – şi nu doar pe ale celor din România, ci din toată lumea. Compania anunţa atunci că executivul român a preluat conducerea Avon la nivel global, cu excepţia pieţelor din America Latină, după ce a în ultimii trei ani a fost vicepreşedinte al grupului Avon şi CEO pentru Europa Centrală şi de Est, fiind responsabilă de 18 ţări din regiune.

    Numirea româncei a venit pe fondul preluării Avon de către gigantul brazilian Natura, care deţine deja The Body Shop şi Aesop. Tranzacţia, evaluată la 2 miliarde de dolari, a creat cea de-a patra companie de cosmetice din lume, cu 3.200 de magazine din întreaga lume şi cu o prezenţă în 100 de ţări. Anterior, producătorul de cosmetice brazilian a cumpărat The Body Shop într-o tranzacţie estimată la 1 miliard de euro, de la grupul francez L’Oréal, în 2017. Noua companie are venituri anuale de peste 10 miliarde dolari şi peste 40.000 de angajaţi, cifre care o plasează pe Angela Creţu în fruntea clasamentului românilor care conduc afaceri peste hotare.

    Dacă nu funcţiile, care au fost însă obiectivele după care s-a ghidat?

    „Am căutat să creez experienţe deosebite pentru mine şi echipele din care am făcut parte, descoperind noi pieţe, noi categorii, inovaţii în modelul de business. Am fost liberă de constrângerile unei ambiţii pentru titlu sau pentru alte diverse beneficii, concentrându-mi întreaga atenţie către succesul oamenilor mei şi al misiunii dedicate femeilor ale cărei valori le împărtăşesc pe deplin”, răspunde Angela Creţu, vorbind despre reperele după care s-a ghidat în carieră. Chiar dacă aproape în fiecare săptămână este altundeva în lume, potrivit datelor de pe reţeaua de joburi LinkedIn, îşi face timp să răspundă şi întrebărilor pe care Business MAGAZIN i le-a trimis – de altfel, spune că găsirea timpului pentru tot ce îşi propune este unul dintre „exerciţiile“ pe care le-a deprins  până acum.

    Reuşitele în carieră s-au ţinut lanţ pentru Angela Creţu. Absolventă a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul ASE, Creţu a început să lucreze la Avon în 1999. Ea s-a angajat atunci ca area sales manager al companiei în Constanţa, de unde, în câţiva ani a evoluat înspre conducerea operaţiunilor de pe piaţa din România, funcţie pe care a ocupat-o patru ani şi jumătate. În ultima parte a mandatului de conducere a Avon România se ocupa şi de coordonarea pe plan regional (zece ţări) a operaţiunilor companiei.  În 2009, la 34 de ani, devenea cel mai tânăr vicepreşedinte din istoria Avon.

    Rolul respectiv îi aducea în responsabilitate echipa ce se ocupa de crearea şi punerea în practică a noilor tehnologii ale companiei şi presupunea mutarea sa la New York. În 2011 a devenit director general al filialei Avon din Rusia, în cadrul celei unei ample reorganizări a conducerii companiei americane cu activităţi în vânzările directe de produse cosmetice. În februarie 2015, Angelei Creţu i s-au extins atribuţiile, fiind numită şi director general pentru Turcia, dar şi vicepreşedinte în Africa şi Orientul Mijlociu, devenind una dintre cele mai bine plătite românce din istorie şi cea mai bine poziţionată româncă expatriată de până atunci. Din octombrie 2016 şi până la începutul acestui an a fost vicepreşedinte al grupului Avon pentru Europa Centrală,  de unde a făcut saltul în noul său rol.

    Nu e de mirare că acum, privind retrospectiv, îşi descrie parcursul profesional, ca fiind „intens, bogat în experienţe inedite cât pentru zeci de vieţi”. Totuşi, spune că activitatea ei în cadrul Avon i-a dat sens, dincolo de responsabilitatea ei de a aduce profit acţionarilor. „Sensul vine cu faptul că în Avon sunt parte a unui fenomen, a unei mişcări pentru sănătatea, demnitatea şi egalitatea la şanse a femeilor – iar asta m-a ţinut implicată şi cu sufletul, nu numai cu mintea şi timpul meu”, povesteşte Angela Creţu.

    Se consideră norocoasă pentru experienţa sa profesională şi spune că această companie i-a schimbat viaţa: „Călătoria profesională m-a trecut de la roluri de vânzări la roluri de strategie, de la un rol de manager până la cel de group vice president şi acum de CEO. Am lucrat în Europa Centrală şi de Est, în Africa şi Orientul Mijlociu şi în America, am condus grupuri cu cifre de afaceri de miliarde de dolari şi am legat prietenii pe viaţă în mai multe colţuri ale lumii. M-am îmbrăcat cu tricouri roz în lupta împotriva cancerului de sân şi spirit învingător pentru drepturile femeilor la frumuseţe şi demnitate, dar şi cu abaya şi cap plecat cu modestie, am îmbrăţişat culturi noi şi am adus schimbare în fiecare mediu în care am lucrat. Din America în Arabia Saudită, din Rusia în Africa de Sud, de la femei umile la femei puternice, am trăit experienţe care mă ţin iremediabil îndrăgostită de ceea ce fac în Avon, indiferent de rolul avut în companie în ultimii 21 de ani”, îşi descrie ea parcursul de până acum.

    Povesteşte că nu s-a concentrat niciodată pe mişcări verticale în carieră, ci pe experienţe noi: „Curajul de a experimenta şi de a înainta în situaţii foarte grele mi-a deschis oportunităţi la care nu am visat vreodată”. Experi­enţele marcante pentru cariera ei sunt conectate, spune ea, cu proiectele de inovaţie, cu deschiderile de pieţe noi, leadershipul în culturi foarte diferite de a noastră, managementul unor situaţii de criză fără precedent şi adaptarea la condiţii volatile de piaţă.

    Angela Creţu mai povesteşte şi că, până la 30 şi ceva de ani, a învăţat din greşelile făcute, iar ulterior s-a eliberat de fricile de până atunci: „Am învăţat din greşeli, dar am reuşit pe la vreo 30 şi ceva de ani să mă eliberez de frici: de a-mi pierde jobul, de a nu fi promovată, de a nu fi plăcută de toată lumea. Cu fiecare eliberare mi-am recâştigat bucuria de a fi eu însămi, de a-mi trăi prezentul cu  intensitate şi de a construi relaţii autentice şi experienţe valoroase. Ca într-o lege ciudată a atracţiei, cu cât m-am concentrat mai puţin pe următorul titlu, cu atât mai mult mi-a accelerat avansul în carieră”, mai spune ea. Din parcursul său nu au lipsit nici provocările, iar lista acestora este una lungă: „Terorism, violenţe, ameninţări, reglementări schimbate peste noapte, corupţie, incendiu, inundaţii – le-am avut pe toate în meniul surpriză al managerului în pieţe emergente. M-am dat cu un pas în spate, am pus siguranţa oamenilor pe primul locul şi restul proceselor într-o abordare structurată cu mintea la rece.

    Atât timp cât viaţa nimănui nu este în pericol, în business există soluţie pentru orice”, spune ea. Cât priveşte bucuriile, spune că cele mai mari s-au legat de susţinerea femeilor care au învins cancerul de sân sau care au reuşit să îşi recâştige demnitatea şi independenţa financiară părăsind un partener violent.

    Cât priveşte echilibrul între viaţa profesională şi cea personală, Angela Creţu crede că acesta poate fi atins: „Obţinerea echilibrului cere cunoaştere de sine, claritate în setarea priorităţilor şi disciplină. Un  astfel de echilibru nu presupune cote egale şi setări rigide, este fluid şi poate înclina balanţa într-o parte sau alta în funcţie de perioadă. Şi atunci când aloc timp cuiva, indiferent că este fiul meu, un coleg sau o întâlnire de grup, sunt 100% acolo, nu amestec gândurile şi atenţia.”

    Spune că în rolul pe care îl are îşi setează agenda în funcţie de nevoile echipei sale, călătoreşte mult, participă la întâlniri de strategie, inovaţie şi conferinţe. „Reuşesc să citesc şi să mă pun la curent cu ultimile noutăţi în avion şi serile înainte de culcare. În weekend mă văd cu prietenii, mă relaxez la un film alături de soţul şi fiul meu, merg la sală. Nu am un program deosebit de majoritatea celor care lucrează în corporaţii, apreciez fiecare oră din timpul meu şi îi dau valoarea cuvenită”, spune ea.
    Am întrebat-o şi dacă ia în calcul întoarcerea în România, dar planurile ei nu s-au potrivit cu oportunităţile ivite pe parcurs: „Mă întorsesem deja în România cu gândul că nu mai plec după 10 ani petrecuţi în afara ţării, iată că după trei ani plec din nou cu gândul că e ultima plecare. România are un potenţial extraordinar, are nevoie de puţin mai multă iubire şi respect atât de la guvernanţi, cât şi de la noi toţi, cetăţenii ei.”
    Cât priveşte despre modul în care a fost privită prin prisma originii sale, Angela Creţu spune că nu a perceput niciodată că faptul că este româncă i-ar fi adus prejudicii în carieră: „Am lucrat cu peste 50 de naţionalităţi, am locuit în America, Rusia, Serbia, Turcia şi nu am simţit niciodată că aş fi discriminată pentru că sunt româncă sau pentru că sunt femeie. Am împărtăşit şi trăit poveşti de viaţă cu femei din aproapte toate colţurile lumii, din religii, culturi şi situaţii atât de diferite încât mi-a dispărut aroganţa comparaţiei ca noi, ca ei”. Mărturiseşte însă că „din păcate nu românii, ci străinii m-au învăţat să abordez diferenţele cu respect şi cu o curiozitate flămândă, căutând punctele comune şi iubind diversitatea aşa cum iubesc viaţa însăşi”.
    Fuziunea celor doi giganţi din industria cosmeticelor, anunţată spre finalul anului trecut, presupune, mai ales, unirea valorilor comune ale celor două companii, potrivit Angelei Creţu. „Natura este certificată B-Corp, cu misiunea de a-şi dedica toate resursele necesare pentru a crea un business sustenabil cu impact pozitiv în mediul social, natural şi apoi cel de afaceri. Avon, de asemenea, şi-a asumat de peste 100 de ani misiunea de a oferi femeilor susţinere tangibilă pentru a avea o viaţă mai bună donând până acum 1 miliard de dolari în campania împotriva cancerului de sân, dar şi prin modelul de vânzare socială de care beneficiază 5 milioane de femei în jurul lumii. În această alianţă şi cu aceste valori comune, avem o voce mult mai puternică pentru sustenabilitate şi suportul comunităţilor din care facem parte”, povesteşte ea. Identitatea brandului va rămâne intactă, dar, potrivit Angelei Creţu, prin această fuziune beneficiază de o platformă mai generoasă de resurse şi experienţă, de la inovaţia de produs până la tehnologie, astfel încât să îşi accelereze relevanţa, dar şi cota de piaţă în fiecare ţară în care sunt prezenţi.
    Angela Creţu spune că investiţiile majore ale companiilor vor fi direcţionate în perioada următoare în responsabilitate socială, oameni, precum şi inovaţia de produs şi de model de business. „Cauza socială pe care o reprezentăm, îmbunătăţirea vieţii femeilor, vine pe primul loc. Accelerăm susţinerea companiilor împotriva cancerului la sân şi violenţei domestice, pentru că fără sănătate şi demnitate machiajul nu mai are niciun rost”, spune executivul. Apoi, potrivit ei, se concentrează pe colegii lor: „De la angajaţii din office până la cel mai nou reprezentant de vânzări, ne asigurăm că au un câştig competitiv şi o experienţă unică alături de comunitatea Avon”. Inovaţia este cel de-al treilea pilon de dezvoltare a companiei: „Construim o strategie de creştere sustenabilă cu investiţii semnificative în tehnologia de cercectare şi inovare, sisteme integrate de prelucrare a datelor, inteligenţă artificială şi sisteme logistice. Pe lângă inovaţiile din portofoliu cu care ne propunem să creăm noi trenduri în industria de beauty, ne propunem să creăm un model omnichannel pentru clienţi păstrând serviciul personalizat acordat de reprezentantele noastre”.
    Iar când vine vorba despre obiectivele ei personale, conchide: „Să mă bucur de fiecare moment, să aduc valoare celor din jurul meu”. 

    Carte de vizită de CEO Global
    Angela Creţu lucrează în cadrul Avon de 21 de ani;
    Până la numirea în rolul de CEO al grupului Avon, ea a fost director general în trei din cele şase regiuni ale grupului: Europa de Est, Turcia, Orientul Mijlociu şi Africa şi Europa Centrală;
    Între 2005 şi 2007 a fost CEO al Avon în România, după ce ocupase timp de trei ani poziţia de director de vânzări.
    Este absolventă a Facultăţii de Cibernetică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice şi şi-a început cariera la Avon în 1998 ca area sales manager în Constanţa.
    Sursa: compania

    Ambasadoare pentru leadershipul românesc
    Angela Creţu face parte dintr-un grup de executivi femei care i-au convins pe superiorii de la headquarter de calităţile lor şi au devenit expatriate, ocupând acum poziţii de top management în lume.
    Din elita managementului feminin românesc fac parte şi Cornelia Coman, CEO al NN Asigurări de Viaţă şi Pensii Spania. Ea a fost şefă a NN Asigurări România în perioada 2008-2012 şi Ungaria în perioada 2012-2015, iar la 1 iulie 2016 a devenit CEO al subsidiarei NN din Spania.
    Sursa: Business MAGAZIN

    Severina Pascu abia prelua, acum 11 ani, rolul de director financiar în cadrul UPC, marcând şi trecerea sa de la audit la sectorul telecomunicaţiilor. De anul trecut, este CEO al companiei din Elveţia.
    Iulia Nartea, directorul general al companiei de curierat UPS pentru România, Grecia şi Balcani, a fost numită director general al subsidiarei din Italia, cu sediul la Milano, în noiembrie 2014, după ce americanii au testat-o timp de şase ani în funcţia de country manager şi manager regional. După o perioadă de un an în care a lucrat ca director general al companiei în Elveţia (2017-2018) este, de la începutul anului trecut din nou în România, în rolul de director de strategie al companiei.

    Nicoleta Eftimiu, care lucrează de 16 ani în cadrul sistemului Coca-Cola, a fost promovată în august 2019 în funcţia de franchise director Central Europe în cadrul The Coca-Cola Company, conducând astfel businessul de pe şase pieţe, respectiv Elveţia, Austria, Liechtenstein, Cehia, Slovacia şi Ungaria. 

    Denisa Mateescu este director regional al Western Union pentru România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Moldova şi deţine funcţia actuală de la începutul anului 2017; anterior, a lucrat timp de 13 ani la Mastercard, dintre care 7 ani petrecuţi în funcţia de manager general pentru România şi zona Balcanilor.

    Violeta Ciurel ocupă, din august 2019, rolul de strategic development officer Europe & chief restructuring officer Intl and new markets Axa Group, după ce anterior a avut mai multe roluri în cadrul aceleiaşi companii: chief restructuring officer – international & new markets, Axa Group (din ian 2018), chief transformation officer & global head of protection, global life & savings (2016 – 2017), CEO Axa Seguros Portugalia (mai 2014 – mai 2016).

    Dana Cortina este, de aproximativ 6 ani, general manager al Volkswagen Group Retail Spania; anterior a fost general manager al Porsche Inter Auto România şi al Porsche România. 

  • Mariana Ioniţă este noul Director General al CNAIR

    Consiliul de Administraţie al CNAIR a desemnat-o marţi, în funcţia de director general provizoriu al companiei, pe o perioadă de 4 luni, începând cu data de 26 februarie, pe Mariana Ioniţă, care deţinea funcţia de director Direcţia Reglementări Tehnice şi Autorizaţii de Construire.

    Mariana Ioniţă este de profesie inginer constructor, absolventă a Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti şi are experienţă în dezvoltare politicilor publice şi al managementului programelor naţionale din domeniul infrastructurii şi al transporturilor, precizezază un comunicat al companiei..

    Mariana Ioniţă l-a înlocuit în funcţia de director general al CNAIR pe Sorin Scarlat.

     

     

  • Cum să tricotezi schimbarea climatică

    Astfel au apărut pături şi fulare meteo, persoanele care le confecţionează adăugând, de regulă, câte un rând colorat în fiecare zi, în funcţie de temperatura de afară şi eventual completând cu elemente care să arate dacă a nins cumva sau care marchează anotimpuri ori ceva mai deosebit. Cu ajutorul acestor obiecte tricotate se poate urmări apoi evoluţia vremii şi compara cu datele existente, ele putând fi utilizate şi ca reper pentru viitor.

  • 40+ în carieră: intru în antreprenoriat, schimb jobul, compania sau rămân unde sunt?

    Criza vârstei mijlocii este definită de experţi drept o tranziţie a identităţii şi a încrederii în sine care poate apărea la persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 şi 55 de ani. Studiile în domeniu sugerează că există o interdependenţă puternică între viaţa personală şi cea profesională. Când apare o criză de vârstă mijlocie, aceasta are cu siguranţă impact asupra vieţii profesionale, iar rezolvarea crizei din carieră o va vindeca adesea şi pe cea din viaţa personală.
    Viorel Panaite, managing partner al firmei de training şi consultanţă în dezvoltare organizaţională Human Invest, crede că vârsta mijlocie este o perioadă pentru un al doilea început, atât pe plan personal, cât şi profesional. Manifestările crizei de vârstă mijlocie în carieră includ intrarea bruscă în antreprenoriat, demisii din funcţie sau întoarcerea acasă din rolul de expaţi, spune el. „Tema crizei vârstei mijlocii este prea puţin dezbătută public la noi în ţară, deşi este una foarte bogată, plină de efervescenţă. Deşi în spaţiul public se vorbeşte prea puţin, aud în jurul meu, în conversaţii private, cu prieteni din aceeaşi generaţie cu mine (fac parte din generaţia 45 plus, Generaţia X) foarte multe poveşti prin care noi trecem acum: unii renunţă brusc, din propria iniţiativă, la un job de CEO pentru a intra în antreprenoriat, gândind „acum sau niciodată”, alţii primesc o notificare neaşteptată că nu li se mai prelungeşte contractul de executiv sau sunt prea scumpi pentru rolul pe care îl au şi trebuie să preia responsabilităţi suplimentare pentru a-şi putea păstra rolul. Aud cum unii care sunt antreprenori se despart de asociaţii lor pentru a o lua pe căi separate, cum unii se întorc acasă din roluri de expatriaţi pentru a trăi mai aproape de părinţi şi de restul familiei din ţară”, spune Viorel Panaite.
    În companiile multinaţionale, cu sisteme „up or out” în care trebuie să evoluezi sau să părăseşti organizaţia, vine multă presiune să schimbi ceva, să îţi sporeşti ambiţiile dacă ai stat prea mult într-un rol, astfel încât organizaţia să fie vie. „Plecarea într-o ţară străină devine nenegociabilă dacă vrei să continui în acea organizaţie, la fel şi invitaţia de a deveni partener într-o firmă mare de consultanţă, cu tot efortul suplimentar pe care îl cere această invitaţie”, explică liderul companiei Human Invest.
    În ceea ce priveşte diferenţele de comportament dintre angajaţii cu vârsta cuprinsă între 40 şi 55 de ani, cei încadraţi în Generaţia X, aşteptările de la locul de muncă şi nivelul de energie diferă în funcţie de planurile pe care le au pentru a doua parte a activităţii lor profesionale. „De la caz la caz, cred că aşteptările şi nivelul de energie diferă în funcţie de planurile pe care ţi le faci pentru «a doua parte». Cei care nu iau în considerare sau nu ştiu că acesta este un moment cu mult potenţial devin blazaţi, cinici şi caută să se agaţe cu orice preţ de statutul şi statu-quo-ul în care au investit atât de mulţi ani. Aşteptările acestora sunt mai degrabă de tipul: vreau mai mult confort şi mai mulţi bani pentru loialitatea pe care am arătat-o. Cei care simt şi recunosc că sunt în plină criză a vârstei mijlocii învaţă să se adune, învaţă să se mobilizeze şi învaţă cum să-şi construiască a doua parte a vieţii profesionale. Aşteptările lor sunt de tipul: simt că am un potenţial mai mare decât credeam, întrevăd noi orizonturi, uite cum aş vrea să contribui”, explică Panaite.
    El crede că dificultăţile pe care le întâmpină angajaţii din Generaţia X pe piaţa muncii depind de la persoană la persoană şi de felul prin care individul a trecut prin această tranziţie. „Unora le este greu să conducă tineri, altora le este greu să se lase conduşi de tineri, unora le este greu să-şi găsească proiecte sau joburi similare cu ceea ce erau obişnuiţi să facă, altora le este greu să lucreze în proiecte intra sau antreprenoriale. (…) Cred că principala dificultate pe care o întâmpină cei care se află la criza vârstei mijlocii este renunţarea la aşteptările pe care şi le-au construit de-a lungul timpului pentru a face loc unor ambiţii diferite şi unui mod diferit de a munci şi trăi”, afirmă Viorel Panaite. Criza vârstei mijlocii în carieră este definită de o senzaţie de blocaj. Unii dintre angajaţii aflaţi la criza vârstei mijlocii simt nevoia să îşi reinventeze cariera şi să scape de acest blocaj, iar alţii nu. „Unii simt, intuiesc, dar nu fac nimic, nu au curaj să facă ceva diferit. Alţii nici nu simt, nici nu intuiesc că e timpul să facă ceva diferit şi rămân blocaţi în indecizie mult timp, momentul de criză trece şi foarte greu vor mai regăsi o ocazie atât de bogată în emoţii care să le aducă şi creativitatea necesară construirii «celei de-a doua curbe», aşa cum o numeşte filosoful şi autorul multor cărţi de leadership şi dezvoltare organizaţională Charles Handy”, concluzionează liderul Human Invest.

  • George Dincă a demisionat din funcţia de director al Registrului Auto Român

    George-Adrian Dincă a demisionat vineri din funcţia de director general al Registrului Auto Român (RAR). Acesta şi-a anunţat demisia pe pagina de Facebook.

    „Nu voi părăsi echipa. Mă voi regăsi în rândurile R.A.R., într-o altă postură”, a scris Gorge Dincă pe pagina de socializare.

    Acesta a fost director general al Registrului Auto timp de opt ani şi a fost înlocuit cu Radian Tufă, care a mai deţinut funcţia de director al RAR, precum şi funcţiile de secretar de stat şi secretar general în Ministerul Transporturilor în perioada guvernările Tăriceanu şi Boc.

  • COVER STORY BM 2019: Povestea românului de 25 de ani care a devenit unul dintre cei mai influenţi tineri sub 30 de ani din Europa

    „Vă rog să luaţi foaia de hârtie pe care o aveţi în faţă şi să construiţi un avion de hârtie care să zboare atât de tare încât să ajungă pe scenă. Vreau să văd cine dintre dumneavoastră este cel mai bun la asta.” Aşa şi-a început discursul Cornel Amariei, în faţa a 600 de oameni de afaceri, directori de companii, antreprenori, consultanţi şi avocaţi prezenţi la o conferinţă organizată la începutul acestei luni de compania de audit şi consultanţă KPMG.

    După un exerciţiu care a durat 2-3 minute, Amariei a concluzionat: „După design, am văzut că unii dintre dvs. au experienţă în asta. Dar cel puţin doi dintre dvs. şi-au dat seama că, pentru a ajunge pe scenă, avionul nu trebuie să arate ca un avion de hârtie normal şi aţi ales cea mai bună soluţie pentru această situaţie”, a continuat el. Acesta a fost un exerciţiu simplu de creativitate şi de inovaţie, iar pentru a avea cele mai bune rezultate în contextul dat, era necesară o gândire „outside the box”, a subliniat el.

    Cornel Amariei are 25 de ani şi s-a născut în Bucureşti, într-o familie în care ambii părinţi sufereau de handicap locomotor. Prin urmare, având un cămin diferit de cel tradiţional, a crescut într-un mediu în care nu s-a putut bucura de toate activităţile obişnuite ale unui copil, cum ar fi, de exemplu, să joace fotbal cu tatăl său.

    „Când eşti mic, eşti foarte curios, iar când părinţii tăi sunt diferiţi, te întrebi de ce. Această curiozitate a avut un impact foarte mare asupra mea. Şi mult mai târziu mi-am dat seama că, de fapt, curiozitatea este tot ceea ce ai nevoie pentru a ajunge la diversitate, de la diversitate la curiozitate şi de la curiozitate la inovaţie.”

    Este un om curios şi îi place să creeze lucruri cu impact. Ţine minte cum, de mic, părinţii săi plecau la 7 dimineaţa şi se întoarceau la 11 noaptea, zi de zi, inclusiv în weekend, ca să aibă grijă de el şi de sora sa. „Poate de acolo îmi vine ambiţia, ştiu că viaţa înseamnă să lucrezi şi că lucrul îţi aduce scop. (…) Dacă m-aş descrie pe scurt, aş zice despre mine că sunt o persoană creativă sau o persoană foarte curioasă, iar acest lucru s-a întâmplat de la o vârstă fragedă. Ca majoritatea copiilor din anii ’90, au început să îmi placă calculatoarele. Am învăţat programare când aveam 7 ani şi apoi am vrut să învăţ mai mult, am învăţat electronică şi în final, când le combini, ajungi să faci robotică. Şi robotica mă pasionează şi astăzi.” De mic a început să construiască diverşi roboţi care aveau fie rol de divertisment, fie rol util.

    A creat primul robot la 15 ani

    Astfel, Cornel Amariei a construit primul robot la vârsta de 15 ani, iar scopul acestuia era unul nobil: să fie trimis în dărâmăturile de după un cutremur pentru a găsi supravieţuitori. Robotul era foarte mic, wireless, putea fi controlat cu un laptop, avea o cameră care arăta, în condiţii de zi şi de noapte, ce se întâmpla în zona în care era trimis şi avea senzori de gaze pentru a detecta eventualele scurgeri. Robotul a fost testat, însă niciodată nu a putut fi testat în mediul pentru care a fost conceput.

    „Eram în clasa a IX-a şi am decis să mă mut la internat. Internatul avea o regulă simplă: băieţii stăteau la etajul 3 şi fetele la etajul 1 şi sub nicio formă nu le era permis băieţilor să meargă la etajul fetelor sau invers. Dar nu era nicio interdicţie pentru roboţi. Aşa că, într-o seară, cu câţiva prieteni, am luat robotul şi l-am pus în faţa internatului fetelor, am mers înapoi în cameră, am deschis laptopul şi cu 40 de colegi în spate am explorat internatul fetelor. Şi aşa am început să lucrez în domeniul roboticii.” A construit ulterior diverşi roboţi, iar atunci când era în clasa a X-a a înfiinţat primul club de robotică din licee din România, el fiind elev la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti (ICHB), o instituţie privată de învăţământ recunoscută pentru numărul mare de elevi olimpici la nivel internaţional.

    „Îmi amintesc că am pus postere în toată şcoala şi îmi invitam colegii să vină în prima zi de lansare a clubului. Era 11 dimineaţa şi nu a venit nimeni, pentru că era pauză. Ulterior, la 11:05, erau 150 de oameni în sală şi aşa a arătat prima zi din viaţa primului şi celui mai mare club de robotică din România de la acel moment.”

    În anul 2010, numărul de competiţii de robotică la nivelul liceelor era foarte redus, astfel că echipa clubului de robotică ale cărui baze le-a pus Cornel Amariei intra în competiţii cu echipele de robotică din universităţi. Prin urmare, în următorii trei ani, echipa de 50 de membri a clubului a participat la competiţii în peste 20 de ţări. „Acest club de robotică a adus peste 100 de medalii României în urma competiţiilor la care participau echipe din universităţi, chiar şi doctoranzi. A fost ceva extraordinar pentru noi, pentru că am fost capabili să avem un impact de la o vârstă fragedă.”

    A creat primul club de robotică din licee şi a primit ofertă de job la 16 ani

    Experienţa clubului de robotică l-a ajutat pe tânărul inventator să înveţe să lucreze cu oamenii, să identifice mai bine provocările şi totodată i-a oferit primul loc de muncă. Tot în 2010, la câteva luni după ce a creat acest club de robotică, s-a angajat ca cercetător la compania românească MB Technology, unde a contribuit la realizarea proiectului Roboscan Aeria, un robot care scanează avioanele. „A fost un proiect foarte premiat, noi am lucrat la prototip, l-am construit şi acum este în faza de comercializare. Este un produs care va schimba foarte mult industria aeronautică. Aveam 16 ani şi îmi amintesc că, la angajare, am primit o scrisoare despre fondul de pensie, iar acest lucru îţi dă cu adevărat o perspectivă asupra vieţii.”

    În prezent, Cornel Amariei este head of innovation la Continental Automotive, unul dintre cei mai mari furnizori de componente electronice şi software pentru industria auto, unde, alături de colegii săi, lucrează la crearea viitorului mobilităţii.

    „Inovaţia contează, iar tehnologia este un catalizator pentru inovaţie”

    Cornel Amariei a spus că, de altfel, roboţii reprezintă una dintre tehnologiile sale preferate, însă, din păcate, există temeri în ceea ce priveşte înlocuirea oamenilor cu roboţi. În urmă cu aproximativ 250 de ani, spune el, oamenii erau cei care mutau, de exemplu, o cutie dintr-o parte în alta, dacă era necesar, iar ulterior unii şi-au dat seama că pot construi o maşinărie care să facă acelaşi lucru, pentru ca oamenii care făceau de obicei asta să poată face altceva. „Timpul a trecut, iar lucrurile au devenit şi mai creative. Da, avem o maşinărie care ia cutiile dintr-o parte şi le mută în altă parte, dar odată ce finalizăm această operaţiune, când nu mai avem cutii care să fie mutate, maşinăria nu mai are niciun scop. Şi aşa am început să automatizăm din ce în ce mai mult şi am creat braţe robotice care pot să facă asta şi la final, când nu mai avem nevoie să facă asta, le putem reprograma să facă altceva.” Lucrurile au avansat din ce în ce mai mult şi în prezent, în fabrici de exemplu, totul este automatizat, iar angajaţii se ocupă doar de sarcinile mai complexe.

    Recent însă, tehnologia a avansat şi a apărut aşa-numitul robotic process automation – RPA, noua sintagmă despre care vom auzi din ce în ce mai mult, spune el. Oamenii pierd câteva luni pe an efectuând sarcini repetitive care pot fi automatizate, iar tehnologia RPA va ajuta în acest sens. Cu ajutorul tehnologiei, un simplu angajat care are drept sarcini luarea informaţiilor dintr-o parte şi transferul acestora în altă parte poate să automatizeze singur aceste procese.

    „Devenim din ce în ce mai buni la asta. Şi, pentru prima dată, roboţii nu mai sunt consideraţi braţe robotice care mută cutii, ci sunt sunt asistenţi virtuali care pot să te ajute în viaţa de zi cu zi. Şi sunt atât de multe exemple despre ce poate fi făcut cu ajutorul lor. Spre exemplu, facturile din departamentul financiar: toţi primim facturi, sunt o mulţime, toate arată diferit şi trebuie să procesezi informaţia de pe ele şi să o pui după standardele tale. Şi de regulă oamenii fac asta. RPA, noii roboţi pe care îi poţi programa singur, pot face lucrurile aceste lucruri. Este incredibil, pentru că dintr-o dată poţi face mult mai multe lucruri.”

    De-a lungul timpului, sectoarele cel mai afectate de impactul tehnologiei au fost producţia, mobilitatea, comunicarea, lumea medicală şi IT-ul. Tehnologia RPA permite automatizarea inclusiv a sarcinilor făcute de oamenii care lucrează la calculator. „Va fi o schimbare majoră în modul de lucru al umanităţii.”

    Vor dispărea sarcinile repetitive şi din birouri

    Tehnologia RPA poate elimina sarcinile repetitive, se termină niciodată şi care mereu se vor multiplica. De altfel, studiile americane au demonstrat că, în funcţie de ceea ce face o persoană sau de cantitatea de informaţii noi pe care le primeşte, creierul uman percepe diferit trecerea timpului.

    „Atunci când eşti copil, totul este nou, aşa că timpul este perceput de creier ca având o durată mai mare. Odată ce creşti, faci din ce în ce mai multe lucruri şi cu cât unele lucruri sunt din ce în ce mai comune pentru tine, cu atât ţi se pare că timpul trece mai repede. Dar odată ce un robot preia sarcinile repetitive, brusc pare că se extinde durata vieţii din nou. În final, angajatul va avea un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională, pentru că fiecare va avea propriul robot pe care îl va programa ca să preia sarcinile repetitive.”
    O a doua tehnologie menţionată de Amariei este reprezentată de aplicaţiile de tip period trackers, care monitorizează ciclul menstrual al femeilor şi care reprezintă o tehnologie din ce în ce mai frecvent folosită. „Există o astfel de aplicaţie care are o abordare complet diferită a tehnologiei şi care se numeşte Clue.

    Fondatorii acestei aplicaţii voiau de fapt să realizeze o cercetare foarte amplă în ceea ce priveşte sănătatea femeilor, însă nu aveau informaţii suficiente. Aşa că au adunat informaţiile prin această aplicaţie. Clue ia toate aceste informaţii, le codifică, le anonimizează şi le trimite către o bază de date centralizată pentru a completa cea mai mare bază de date din lume cu informaţii despre starea de sănătate a femeilor. Aşa că, de fiecare dată când o femeie foloseşte aplicaţia, de fapt ajută ştiinţa să înţeleagă mai bine sistemul reproductiv al femeii şi să găsească tratamente mai bune.” Una dintre concluziile acestui studiu amplu a fost aceea că, în acea perioadă a lunii, cel mai frecvent întâlnit simptom al femeilor – pentru mai mult de 50% din cazuri – este reprezentat de starea de oboseală.

    O a treia tehnologie despre care a vorbit Amariei este reprezentată de ochelarii .lumen, pe care i-a creat pentru persoanele nevăzătoare, având în vedere că, la nivel global, există 40 de milioane de persoane cu o astfel de dizabilitate.
    „Când am aflat că 40 de milioane de oameni nu pot să vadă, am început să ne gândim ce putem face pentru ei. Aşa că am inventat .lumen, o pereche de ochelari pentru persoane nevăzătoare, care au senzori tridimensionali ce transmit impulsuri pe frunte cu informaţii legate de dimensiunea, distanţa şi rapiditatea cu care se mişcă obiectul din faţa persoanei. Am testat un prototip şi rezultatele au fost uimitoare, am văzut oameni nevăzători capabili să prindă o minge de volei pentru prima dată.” Ochelarii .lumen vor mai fi testaţi în perioada iunie-iulie şi, dacă testele vor avea succes, anul viitor produsul va ieşi pe piaţă.

    Creaţi semnificaţie, nu vă gândiţi la bani

    Cele mai simple soluţii sunt şi cele mai bine, iar cine vrea să creeze ceva trebuie să gândească diferit de ceilalţi, spune Cornel Amariei. „Trebuie să vă gândiţi să creaţi semnificaţie, nu bani. Dacă începi ceva cu scopul de a face bani, fie vei eşua, fie vei reuşi într-o oarecare măsură. Dar dacă ai scopul de a crea semnificaţie, vor veni şi banii. Când am creat .lumen şi am început să căutăm finanţare, am făcut un plan financiar şi am constatat că putem fi o piaţă de 7 miliarde de euro pe care nu avem niciun competitor. Când creezi semnificaţie, când rezolvi o problemă, vor veni şi banii, dar nu trebuie să începi ceva doar cu scopul de a face bani.”

    Întrebat la ce crede el că sunt buni românii atunci când vine vorba de inovaţie, Cornel Amariei spune că regimul prin care a trecut România i-a făcut pe români foarte creativi, pentru că în lipsa multor lucruri, românii – ca şi alţi locuitori din statele Europei de Est – au învăţat să creeze lucrurile necesare. „Creativitatea duce la inovaţie şi deci putem spune că românii sunt inovativi. Din păcate, nu am avut ocazia să creştem un pedigree de business, nu a fost încă timp pentru asta. Şi deşi ştim să creăm lucruri, nu ştim să înţelegem o piaţă, să vindem, să scalăm şi să facem business. În 2-3 generaţii sper să învăţăm şi aceste lucruri şi să prindem din urmă Vestul.” În opinia lui, România nu este încă pe harta inovaţiei, însă dacă iniţiativele pe care le aude – şi în care este implicat – vor funcţiona, atunci România va deveni mai mult decât o ţară cu un cost optim al forţei de muncă.

    Legat de obiectivele sale profesionale pentru următorul deceniu, Cornel Amariei spune că cel mai mult îi place să creeze: „Direcţiile pe care mă concentrez sunt mobilitatea inteligentă, asistenţa handicapurilor umane, unde se află şi .lumen, iar ultimul este încă în discuţie. Poate să fie ori construcţii, ori educaţie şi creaţie. Sau poate vor fi toate cele patru direcţii. O să vedem”. 

    Cum arată o zi din viaţa lui Cornel Amariei:
    Este greu să găsesc o zi obişnuită. Un vers al trupei Compact mi se potriveşte: „Zi de zi, hoinăresc fără popas”. Totuşi, mă trezesc în jur de oră 9, însă unde mă trezesc variază şi de la o zi la alta.
    Călătoresc mult, nu am avut de luni de zile o săptămână întreagă într-un singur loc. În faţa monitoarelor stau cam 12 ore pe zi şi cel mai productiv sunt începând cu orele 17:00. Lucrez cam până la ora 1 noaptea zilnic. În weekend lucrez mai puţin, încep pe la 4 – 6 PM şi până la 1 AM. 
    Am redus drastic întâlnirile, sunt inutile în mare parte din timp. Sper să reuşesc sub 10% din timp să stau în ele. Cât despre pasiuni, acolo este cel mai important pentru mine. Întotdeauna încerc ceva nou. Cred în diversitate şi o aplic pe mine. Cânt la multiple instrumente, călătoresc, sunt fotograf, înot, mă scufund, pilotez. Ultimul lucru nou pe care l-am făcut a fost să învăţ arhitectură şi să mă apuc de design de clădiri. 

    Carte de vizită Cornel Amariei, 25 de ani
    August 2016 – prezent: head of innovation, Continental Automotive
    Octombrie 2015 – august 2016: senior research & development engineer, Continental Automotive
    Ianuarie 2014 – prezent: fondator şi inventator, Lumen (Bremen, Germania)
    Iulie 2011 – mai 2015: research and development engineer, MB Technology LTD
    Autor, „Arduino Development Cookbook“
    Jacobs University Bremen, Electrical Engineering and Computer Science
    International Computer High School of Bucharest (ICHB) – founder & teacher – ICHB Robotics Club
    A fost desemnat unul dintre cei mai influenţi 10 oameni sub 30 de ani din Europa de Forbes SUA

  • Cele mai inovatoare companii din România: Soluţiile dezvoltate de Vodafone pentru magazinele de pe piaţa locală

    Descrierea inovaţiei:
    Soluţiile Vodafone IoT special concepute pentru zona de retail pot ajuta la o mai bună experienţă a clientului în magazin, creşterea productivităţii prin alocarea personalului doar atunci când este necesar, monitorizarea stocurilor şi programarea din timp a producţiei.
    Gama de produse include soluţia de Smart Counting (retailerul are evidenţa numarului de clienţi care intră şi ies din magazinele sale şi acces la rapoarte şi grafice pentru vizualizarea traficului); soluţia de Digital Signage & Smart Analytics (afişare digitală şi date inteligente – ecrane digitale care afişează informaţii despre promoţii şi oferte în timp real, reclame şi informaţii relevante pentru clientul aflat în faţa raftului şi a displayului în funcţie de tipul clientului care le vizionează – sex, vârstă etc.); soluţia de Stock Alert (monitorizarea stocurilor/produselor de la raft prin alerte în timp real, asigurând  disponibilitatea permanentă a produselor pentru clienţi); soluţia de Heat Map (harta de interes a clientului – permite localizarea zonelor unde traficul este intens, în care se opresc clienţii şi perioada petrecută în aceste zone de interes (standuri promoţionale, vitrine, zone de plasare a produselor, reclame); soluţia de Client Assist (cumpăratorul poate solicita prezenţa unui consilier de vânzări la raft prin apăsarea unui buton; când butonul este apăsat la raft, angajaţii primesc o notificare pe o brăţară/ceas smart, iar responsabilul de zonă se îndreaptă rapid spre locul unde este nevoie de ajutor); soluţia de Queue Management (detectează printr-un senzor video numărul de persoane care aşteaptă la casă şi măsoară timpii de aşteptare, trimiţând alerte instantanee pentru deschiderea unei noi case de marcat); soluţia de Quick Customer Feedback (obţinerea instantanee a opiniei clienţilor faţă de experienţa din magazin printr-un mod facil şi rapid; clienţii pot evalua experienţa din magazin prin selectarea unei opţiuni (de la foarte plăcută, la foarte neplăcută) de pe un display/ecran digital. Dacă experienţa unui client este evaluată foarte slab, se va genera o alertă în timp real şi un angajat al magazinului se va prezenta imediat pentru a afla mai multe detalii şi a încerca să rezolve problema). Persoanele implicate în proiect sunt Marius Coman, care ocupă funcţia de IoT country manager şi are o experienţă de peste 20 ani în industria de telecomunicaţii, în prezent fiind responsabil de una dintre cele mai provocatoare şi inovatoare arii din tehnologie, şi anume Internet of Things, Cătălin Stroe, unul dintre promoterii conceptelor de digitalizare şi transformare digitală în cadrul companiilor mari din România şi care are funcţia de IoT sales manager, Corina Sandu, IoT product manager şi care în ultimii trei ani s-a ocupat de dezvoltarea de soluţii IoT pentru mai multe verticale (transport şi logistică, retail şi utilităţi), precum şi Adriana Oncioiu, având funcţia de communication planning lead şi care a fost responsabilă pentru campania media „Afacerea ta, transformată digital”,  prin care Vodafone a comunicat soluţiile IoT pentru smart retail utilizând toate canalele de promovare (TV, online, radio, print, outdoor).

    Elementul de noutate:
    Utilizarea senzorilor şi a altor echipamente pe o platformă IoT special concepută – practic, toate acestea se realizează pe baza unor echipamente inteligente, conectate, care comunică permanent între ele şi oferă date şi optimizare în timp real. Mai mult, notează reprezentanţii companiei, se generează informaţii noi – retailerul primeşte foarte multe date, iar acestea sunt structurate sub formă de rapoarte şi grafice.

    Efectele inovaţiei:
    Printre efecte, reprezentanţii Vodafone România enumeră: eficientizarea proceselor din zona de retail/eficienţă operaţională; o mai bună alocare a resurselor (personal/staff, mărfuri etc.) pentru businessuri/optimizarea resurselor; mai multe informaţii despre clienţi (orele de vizită a magazinului, profiluri de clienţi etc.), ceea ce duce la o mai bună organizare şi satisfacere a nevoilor lor de consum; flexibilitatea sporită a afacerii; timp redus de aştepare la case pentru clienţi, acces rapid la informaţii despre produsele şi ofertele din magazin, produse aflate la îndemană şi lipsa aglomerării unor zone din magazin, oferte şi reduceri perso-nalizate.

  • Cine sunt „ăştia”: Când „acasă” e în jurul lumii

    Florian Ioniţă este corporate engineering systems owner în cadrul jucătorului elveţian din industria farma Novartis. Numele funcţiei pe care o deţine sună la fel de complicat ca jobul său. Cel puţin pentru un necunoscător. Când vine vorba să sumarizeze o zi din viaţa de la birou, executivul român care locuieşte la Basel, în Elveţia, spune că lucrează în prezent cu două laptopuri, două telefoane, patru displayuri şi câteva minţi de geniu în background pentru fabricarea unei linii de producţie complet digitale.

    Iar când nu lucrează, foloseşte una dintre cele trei valize mereu pregătite pentru a schimba avioanele către Germania, Elveţia sau România, cu precădere. Dar şi atunci este întotdeauna însoţit de geanta diplomat cu telefoane, tablete şi baterii externe, pentru un acces nelimitat la informaţie şi comunicare fără limite.

    Şi totuşi, ce presupune jobul său actual? „Aş concluzia că este un job ce presupune gândire în viitor, contacte cu sute de colegi din lume şi intuiţie pentru a şti cum putem lucra la capacitate şi eficienţă maximă pentru companie”, spune executivul român. De exemplu, în acest moment, el este implicat împreună cu colegii săi din Novartis la proiectarea unei fabrici de medicamente complet digitale. „Viitorul trebuie fructificat în acţiuni în timp real, având în vedere că în industria noastră progresul şi inovaţia medicinei cere automat susţinere din partea de inginerie.”

    Florian Ioniţă şi-a început cariera la Centrala Nucleară din Cernavodă când încă era student. Uitându-se în urmă, el afirmă că toată cariera sa a fost complet influenţată de sfaturile primului său manager (Ian Horne). Un rol major a jucat şi intuiţia sa personală cu privire la viitorul omenirii – atât din punctul de vedere al mediului de business, cât şi politic. „După primele experienţe internaţionale, respectiv în Spania şi Olanda, în timpul recesiunii din 2008-2009, am înţeles imediat unde, când şi în ce direcţie trebuie să îmi îndrept cariera.”

    Mutările au fost, în general, „foarte inspirate”, având acces mereu la mediul de business internaţional şi la ultimele noutăţi din domeniile sale de interes, respectiv inginerie şi IT.

    Executivul român lucrează pentru Novartis de doi ani şi jumătate, perioadă în care a ocupat mai multe funcţii, lucrând atât în München, Germania, cât şi în Basel, Elveţia. Înainte de Novartis însă, Florian Ioniţă şi-a construit o carieră internaţională, lucrând în Barcelona, Spania, pentru compania de logistică Vanderlande, în Singapore pentru gigantul din energie Eni, în România pentru grupul GSP din Constanţa, sau în Copenhaga, capitala Danemarcei, pentru Maersk Drilling, un alt grup din domeniul energiei. Care este elementul de legătură în acest puzzle? Domeniul IT. „Prima plecare cu impact major, atât din punct de vedere personal, cât şi profesional, a fost în SUA, în 2006. Am mers pentru doar patru luni, împins de nevoia financiară de a-mi continua studiile cu orice preţ.”

    Absolvent al Universităţii Ovidius din Constanţă (cu o diplomă în inginerie mecanică), el deţine şi un executive MBA de la Tiffin University. „Viaţa internaţională a început din necesitatea de a evolua. A continuat datorită deschiderii către nou, către viziune şi un mediu profesional bazat strict pe valoarea adăugată adusă unei poziţii dintr-o companie.”

    A revenit în ţară timp de doi ani şi jumătate (între 2011 şi 2014) – perioadă în care a lucrat pentru GSP Holding, grupul de companii specializate în forajul marin şi în construcţii offshore deţinut de omul de afaceri constănţean Gabriel Comănescu. Despre perioada aceea spune că a învăţat „exact cum nu trebuie să fie un mediu de lucru. Poate am fost ghinionist, însă cum mereu extrag ce-i mai bun, am fugit rupând pământul cu o mare lecţie, atât profesională, cât şi personală.”   

    Şi totuşi, la întrebarea dacă se gândeşte să se întoarcă în ţară, răspunsul este simplu: „Da, evident”. Doar că pe termen mediu, sau chiar lung. Un motiv este diferenţa mare dintre veniturile executivilor din top management şi ale celor din zona de execuţie. Spre exemplu, un director de fabrică din România are un salariu de opt ori mai mare decât un muncitor, raport care se regăseşte şi în alte ţări din regiune, în timp ce în Europa de Vest decalajul este mult mai mic, de 3 la 1, potrivit datelor companiei de consultanţă şi executive search Korn Ferry.
    „Din păcate, românii expaţi sunt, momentan, doar relativ luaţi în calcul de corporaţiile internaţionale şi mai ales de companiile locale. Astfel, sunt bariere încă din start. Se preferă angajarea expaţilor străini şi nu a noastră.”

    Dacă ar fi să revină sau când o va face, va fi din poziţia de angajat. „Cel puţin asta îmi oferă limita mea intelectuală. Încă nu sunt capabil să generez o idee sau model de business care să-mi ofere şansa de a avea un angajat care să poată primi exact ceea ce eu pretind de la un angajator. Mai bine să fiu eu un angajat eficient, decât un angajator cu oameni parţial sau complet nefericiţi şi limitaţi.” 

    Deşi a locuit în toate colţurile lumii, vine acasă frecvent şi este de părere că puţine lucruri s-au schimbat în ultimii ani. Curăţenia, infrastructura, calitatea în servicii (exceptându-le pe cele din HoReCa), dar mai ales modul de a gândi şi acţiona al oamenilor sunt lucruri care nu s-au schimbat prea mult în ultimii 10 ani. „De apreciat sunt excepţiile oraşelor Sibiu şi Cluj-Napoca, unde trecerea timpului este vizibilă, generându-mi întrebări vizavi de ce anume este diferit în aceste medii.”

    Este de părere că principalele două schimbări care ar trebui să aibă loc în România ar trebui să fie în domeniile educaţiei şi sănătăţii, deoarece o societate educată şi sănătoasă este şi va rămâne „autodezvoltatoare, verticală şi ajustabilă la schimbările globale”. Câteva exemple în acest sens sunt Olanda, Singapore şi Coreea de Sud.  

    De ce anume vă e cel mai dor din România?

    Consider că dorul de România are momentele lui. În acest moment, se limitează la familie – incluzând labradorul meu Buddy -, la timpul frumos cu prietenii la „cârciumă” şi la libertatea în sensul deplin al cuvântului. Apreciez şi mă simt excelent în vestul Europei, însă uneori lipsa de flexibilitate, alături de modul strict de a petrece timpul liber sunt câteva chestiuni problematice aici. În schimb, România oferă oameni zâmbitori, pozitivi şi foarte deschişi atunci când sunt în timpul liber şi petrec. Mă hrănesc cu aceste momente când revin în ţara. Mersul la piaţă aproape zilnic şi (încă) posibilitatea de a achiziţiona alimente în kilograme şi nu pe bucată adaugă mereu un zâmbet acasă. Sunt foarte, foarte multe locuri, lucruri şi medii frumoase în România, însă personal nu am găsit balanţa până acum. Poate vârsta, poate mentalitatea, poate dorinţa de a face totul fără graniţe sunt impedimente

    Dar la polul opus, de ce vă e cel mai puţin dor?

    De limitele inexplicabile ale oamenilor, şocante, aş spune. Trăim într-o lume complet deschisă, cu acces la orice informaţie în timp real, dar noi încă adormim fără a învaţa ceva peste zi, fără a ne întreba ce putem face să progresăm, să schimbăm lucrurile, să evoluăm. Simplu şi direct cu aplicaţie în orice domeniu şi mediu. 

    Cum e traficul în România faţă de unde locuiţi? Dar cafeaua şi scena culinară?

    Aş evita subiectul doar prin prisma faptului că ies din casă sau birou şi intru pe autostradă cu trei benzi pe sens, coborând apoi direct în centrul oraşului. Poate Copenhaga, München sau Basel sunt excepţii. Prietenii fac glume şi spun că înainte de întoarcerea în România este bine să încerc construcţia unei autostrăzi private. 

    Pe de altă parte, nefiind un băutor de cafea aş spune că în general viaţa din cârciumile din România (aşa numesc eu orice locaţie indiferent de nivelul ei) este printre cele mai plăcute din lume. Aşa cum menţionam anterior, partea care mă atrage cel mai mult acasă este cea de veselie şi timp fain. Din punct de vedere culinar sunt foarte mulţumit acasă. Varietatea şi libertatea locurilor sunt exemplare. Faptul că în orice oraş din ţară, la orice oră, poţi merge la cumpărături sau poţi ieşi la cârciumă este extraordinar.