BusinessMagazin

Tag: frontiera

  • Frontiera dintre Franţa şi Belgia, închisă pe fondul atentatelor din Bruxelles

    Traficul feroviar şi rutier dintre Franţa şi Belgia este întrerupt în totalitate, pe fondul atentatelor din Bruxelles de marţi care au vizat aeroportul Zaventem şi trei staţii de metrou, fiind vorba de o decizie a guvernului belgian, scrie Liberation, citând un responsabil al companiei Thalys.

    Cursele operate de compania feroviară Thalys dintre Franţa şi Belgia au fost suspendate în totalitate, a precizat un responsabil al companiei, citat de Liberation.

    Traficul a fost întrerupt în ambele sensuri.

    Potrivit ultimul bilanţ al atentatelor de la Bruxelles de marţi, cel puţin 21 de persoane au murit.

    Parchetul belgian confirmase un bilanţ anterior de 13 morţi şi 35 de răniţi în cazul atentatelor.

    Două explozii s-au produs pe aeroportul din Zaventem marţi dimineaţă, fiind cauzate de un atentat sinucigaş, confirmat de parchetul belgian.

  • Frontiera dintre Franţa şi Belgia, închisă pe fondul atentatelor din Bruxelles

    Traficul feroviar şi rutier dintre Franţa şi Belgia este întrerupt în totalitate, pe fondul atentatelor din Bruxelles de marţi care au vizat aeroportul Zaventem şi trei staţii de metrou, fiind vorba de o decizie a guvernului belgian, scrie Liberation, citând un responsabil al companiei Thalys.

    Cursele operate de compania feroviară Thalys dintre Franţa şi Belgia au fost suspendate în totalitate, a precizat un responsabil al companiei, citat de Liberation.

    Traficul a fost întrerupt în ambele sensuri.

    Potrivit ultimul bilanţ al atentatelor de la Bruxelles de marţi, cel puţin 21 de persoane au murit.

    Parchetul belgian confirmase un bilanţ anterior de 13 morţi şi 35 de răniţi în cazul atentatelor.

    Două explozii s-au produs pe aeroportul din Zaventem marţi dimineaţă, fiind cauzate de un atentat sinucigaş, confirmat de parchetul belgian.

  • Un fotomodel brazilian, căsătorită cu un român, a stat în Aeroportul Henri Coandă 3 zile pentru că a avut probleme cu actele

     Eloisa Bîrleanu este un fotomodel din Brazilia căsătorită cu un român. Timp de trei zile şi trei nopţi aceasta a stat în zona de tranzit a Poliţiei de Frontieră pentru că îi expirase perioada legală de şedere în România.

    “A stat în România ca turist şi legea spune că ai voie să stai 90 de zile fără viză în decurs de 180 de zile. Ea a depăşit acest termen şi după o săptămână s-a întors din nou în România. Colegii mei nu au mai putut s-o lase să intre în ţară. Putea să îşi cumpere bilet de avion şi să plece, însă a ales să stea în aeroport trei zile”, a declarat Fabian Bădilă, reprezentant al Poliţiei de Frontieră.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Austria va impune cote zilnice pentru a reduce fluxul de imigranţi din ţară

    Austria urmează să impună cote zilnice pentru a reduce numărul de imigranţi din ţară şi va introduce verificări în noi puncte de frontieră, a anunţat, marţi, ministrul austriac de Interne, Johanna Mikl-Leitner, potrivit agenţiei de presă Reuters.

    “Vor exista cote zilnice şi odată ce vom ajunge la aceste cote vom înceta (să mai primim alţi imigranţi în ţară)”, a declarat Johanna Mikl-Leitner.

    Ea a refuzat să specifice care vor fi aceste cote ce urmează a fi impuse la punctele de frontieră ale ţării.

    Tot marţi, cancelarul austriac Werner Faymann a anunţat că Austria se pregăteşte să introducă verificări la noi puncte de frontieră cu Slovenia şi Italia pentru a anticipa noile rute parcurse de imigranţi în încercarea de a ajunge în vestul şi nordul Europei, pe fondul restricţiilor impuse imigranţilor la frontierele statelor balcanice.

    De asemenea, Austria a anunţat că va include Algeria, Tunisia, Maroc, Georgia, Ghana şi Mongolia pe lista ţărilor sigure, astfel că imigranţii care provin din aceste state nu vor putea solicita azil şi vor fi deportaţi.

  • Ce mită au mai cerut românii: doi pui, mămăligă, trei peşti, whisky sau mâncare pentru câini

    Doi pui, o mămăligă, trei peşti, o sticlă de whisky, mâncare pentru câini sau 15 fripturi sunt câteva dintre produsele pretinse sau primite drept mită de poliţiştii intraţi recent în vizorul DNA, în timp ce decanul de la Medicină Iaşi a favorizat un candidat pentru o tavă şi un ceainic.

    Ultimul caz din Poliţie ajuns în atenţia procurorilor anticorupţie este cel de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Teleorman.

    Şeful Poliţiei Rutiere Teleorman, comisarul Dănuţ Dobre, a fost arestat joi seară, de Curtea de Apel Bucureşti pentru trafic de influenţă (10 infracţiuni), luare de mită (patru infracţiuni), complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit şi complicitate la infracţiunea de favorizarea făptuitorului (două infracţiuni).

    Pastramă şi ţuică, dar şi mămăligă şi mâncare pentru câini, primite mită la Teleorman

    Comisarul Dănuţ Dobre este acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) că primea mită pentru a facilita obţinerea de permise auto şi pentru a determina poliţişti să aplice sancţiuni mai blânde unor şoferi. În referatul cu propunere de arestare preventivă, procurorii precizează că pentru intervenţiile făcute şeful Poliţiei Rutiere Teleerman a primit mită pastramă de oaie, hrană pentru câini, doi pui şi o mămăligă, ţuică, dar şi bani.

    Conform anchetatorilor, pe 10 iulie, comisarul i-a cerut unui subordonat să-i aplice o sancţiune mai blândă unui şofer care a depăşit viteza legală. În schimb, persoana pentru care a intervenit Dănuţ Dobre s-a întâlnit cu acesta, în 8 septembrie, în zona Stadionului din Alexandria şi i-a dat mită aproximativ şapte kilograme de pastramă de oaie, “evaluată de mituitor la 140 de lei”.

    Pe 21 iulie 2015, comisarul Dobre i-a promis unui bărbat că îi va ajuta fiul să fie declarat „admis” la proba practică a examenului pentru obţinerea carnetului de conducere. În schimb, şeful Poliţiei Rutiere judeţene a primit diverse bunuri, printre care şi aproximativ 45 de kilograme hrană pentru câini.

    Anchetatorii mai spun că ofiţerul a primit de la Ilie Ivancea, la sediul Poliţiei Rutiere, doi pui şi o mămăligă, după ce ar fi intervenit pe lângă subalternii săi ca să nu-l sancţioneze contravenţional pe un şofer, prieten cu Ivancea.

    De asemenea, în luna iulie, Dănuţ Dobre a convins doi poliţişti de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Compartimentul Regim Permise Conducere şi Examinări, să intervină pentru ca un alt bărbat să fie admis la examenul pentru obţinerea permisului de conducere categoriile ”C” şi ”E”, mai arată sursele citate. În schimbul acestei intervenţii, în 31 iulie, bărbatul respectiv i-a dat lui Dobre, chiar în biroul său, bani şi doi litri de ţuică.

    În acelaşi dosar a fost arestat preventiv şi procurorul Ovidiu Toma, care este suspectat de favorizarea unor poliţişti de la IPJ Teleorman acuzaţi de agresarea unei persoane şi a unora acuzaţi de acte de corupţie.

    Peşte şi whisky – mită pentru Poliţia de Frontieră

    În atenţia procurorilor anticorupţie au ajuns şi trei poliţişti de frontieră, între care un şef din Poliţia de Frontieră Giurgiu şi adjunctul Poliţiei de Frontieră Calafat, primii doi fiind acuzaţi că au făcut ”o cercetare administrativă formal㔠în cazul celui de-al treilea, primind în schimb trei peşti şi o sticlă cu whisky.

    Procurorii arată că, în toamna acestui an, Costel Simion, în calitate de adjunct al şefului Sectorului Poliţiei de Frontieră Calafat, i-a solicitat lui Ionuţ Damian, şef Serviciu Control Trafic Frontieră din ITPF Giurgiu (şef ierarhic al celor doi), să efectueze o cercetare administrativă formală în cazul activităţii de serviciu a agentului de poliţie Ovidiu Cotoi, de la Sectorul Poliţiei de Frontieră Calafat (subaltern al lui Simion Costel).

    În urma efectuării “cercetării” respective, lui Ovidiu Florinel Cotoi i-a fost dată o sancţiune simbolică, ”deşi faptele de care se făcea vinovat acesta erau de o gravitate ridicată”.

    De asemenea, în 11 noiembrie, pentru a “recompensa” activitatea desfăşurată de şeful lor, Costel Simion i-a solicitat, în mod direct, agentului de poliţie să-i remită unele bunuri pentru a le da lui Ionuţ Damian, ”cu ocazia deplasării în localitatea Giurgiu”.

    ”Din datele existente la dosarul cauzei, a rezultat că inculpatul Simion Costel i-a solicitat inculpatului Cotoi Ovidiu Florinel să-i remită produse alimentare (peşte), pentru a le transmite, la rândul său mai departe, către şeful lor, aspect cu care agentul de poliţie a fost de acord. Totodată, în acelaşi scop, acesta din urmă i-a remis inculpatului Simion Costel, odată cu cei trei peşti, şi o sticlă de whisky 0,7 litri”, mai arată DNA, într-un comunicat de presă din 12 noiembrie.

    Pe de altă parte, Costel Simion i-a promis şi oferit lui Ionuţ Damian bunuri procurate personal pentru ca acesta din urmă să intervină la inspectorul şef în favoarea sa, în sensul de a rezolva avansarea unei rude a lui în cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Calafat şi ”posibil şi alte aspecte privind propria carieră”.

    Pe 12 noiembrie, anchetatorii DNA au găsit în maşina lui Simion bunuri alimentare şi băuturi care urmau să fie predate lui Damian, în zona Sectorului de Poliţie de Frontieră Vedea, conform unei înţelegerii verbale dintre ei.

    Cei trei poliţişti de frontieră au fost reţinuţi de DNA, pe 12 noiembrie, respectiv Ionuţ Damian, comisar şef de poliţie, şef Serviciu Control Trafic Frontieră din Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Giurgiu, de DNA pentru abuz în serviciu, luare de mită şi trafic de influenţă, Costel Simion, comisar şef de poliţie, adjunct al şefului Sectorului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (STPF) Calafat, pentru instigare la abuz în serviciu, luare de mită, dare de mită şi cumpărare de influenţă, şi Ovidiu Cotoi, agent de poliţie la Sectorului Poliţiei de Frontieră Calafat, pentru dare de mită. Tribunalul Dolj a decis, pe 13 noiembrie, arestarea celor trei poliţişti pentru 30 de zile, decizie menţinută, pe 18 noiembrie, de Curtea de Apel Craiova, care le-a respins contestaţiile.

    15 fripturi, cu vin şi apă minerală, pentru o soluţie favorabilă

    Comisarul şef Mirel Mişu Mindinică, de la Secţia 11 Poliţie din Bucureşti, a fost reţinut de DNA, pe 12 noiembrie, după ce a fost prins luând mită 190 de lei de la un suspect de furt calificat, de la care anterior ceruse un bax de vin, un bax de apă minerală şi 15 fripturi, pentru a-i soluţiona favorabil dosarul.

    “Întrucât nu avea banii necesari cumpărării acelor produse, martorul denunţător i-a înmânat inculpatului suma de 200 lei, urmând ca peste câteva zile să-i mai remită 500 lei”, au scris procurorii DNA în documentul citat.

    Comisarul şef Mirel Mindinică a fost prins, pe 11 noiembrie, în timp ce primea 190 de lei de la persoana pe care trebuia să o cerceteze pentru furt calificat. Poliţistul a fost arestat preventiv de Tribunalul Bucureşti pentru luare de mită, decizie menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, care, pe 19 noiembrie, i-a respins contestaţia.

    O carcasă de oaie pentru şeful Arestului de la IPJ Neamţ

    De asemenea, procurorii DNA au mai instrumentat în acest an alte dosare în care cei vizaţi de anchetă au cerut mită diverse bunuri sau sume de bani.

    Astfel, Ioan Catană, şeful Centrului de Arest Preventiv din IPJ Neamţ, la data faptelor, a ajunst în atenţia procurorilor anticorupţie, în luna martie, după ce ar fi luat mită, în două rânduri, 900 de euro, o carcasă de oaie şi produse alimentare de 300 de lei.

    În cursul lunii noiembrie 2014, susţin procurorii DNA, Ioan Catană ar fi pretins şi primit de la o femeie, cea care a şi făcut ulteriorul denunţul, suma de 500 de euro şi o carcasă de oaie pentru ca soţul acesteia, aflat în arest preventiv la Poliţia Neamţ, să beneficieze de un tratament preferenţial în cursul executării măsurii dispuse de către instanţă.

    În aceeaşi perioadă, Vasile Brînzei, şef de tură în cadrul Centrului de Arest Preventiv, ar fi primit de la aceeaşi persoană suma totală de 400 de lei şi produse alimentare în valoare de 90 de lei pentru ca, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, să faciliteze comunicarea femeii cu soţul acesteia.

    “În zilele de 6, 18 şi 24 martie 2015, inculpatul Ioan Catană a primit de la aceeaşi persoană denunţătoare suma totală de 400 de euro şi produse alimentare în valoare totală de 300 de lei pentru ca, atât în temeiul atribuţiilor sale de serviciu, cât şi prin încălcarea acestora, să îi asigure condiţii de deţinere mai favorabile soţului denunţătoarei şi să-i permită comunicarea de mesaje către alte persoane. În zilele de 12 şi 16 martie 2015, inculpatul Vasile Brînzei a primit de la aceeaşi persoană denunţătoare suma totală de 150 de lei pentru ca, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, să-i faciliteze comunicarea cu soţul, arestat preventiv în cadrul Centrului, să-i transmită persoanei arestate alimente contrar normelor legale şi pentru a se interesa de declaraţiile date în faţa organelor judiciare de către o altă persoană”, susţineau anchetatorii DNA Bacău.

    Decan acuzat că a pirmit mită tavă din cupru, argintată, şi un ceainic

    Doina Azoicăi, decanul Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi, a fost trimisă în judecată, în iunie, de DNA Iaşi pentru că ar fi înscris ilegal la facultate un cetăţean marocan, primind în schimb o tavă din cupru, argintată, şi un ceainic. În acelaşi dosar, au mai fost trimişi în judecată prodecanul aceleiaşi facultăţi, Ionela Lăcrămioara Şerban, precum şi alte trei persoane – un medic ieşean şi doi cetăţeni străini.

    Doina Azoicăi şi Ionela Lăcrămioara Şerban sunt judecate pentru luare de mită, abuz în serviciu şi fals intelectual.

    Potrivit rechizitoriului întocmit de către procurori, pe 22 noiembrie 2014, decanul Facultăţii de Medicină Iaşi, Doina Azoicăi, a primit de la cetăţeanul marocan Haizoun El Houssine, ajutat de Agha Romeen, o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359 grame (valoare de piaţă minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare de piaţă minimă 100 lei), pentru a accepta înscrierea la facultate, în mod nelegal, a fiului lui Haizoun El Houssine.

    În 20 noiembrie 2014, decanul Doina Azoicăi a aprobat înscrierea la studii a fiului lui Haizoun El Houssine, direct in anul II, deşi, pe baza documentelor depuse anterior şi conform scrisorii de acceptare emise de Ministerul Educaţiei si Cercetării Ştiinţifice, tânărul nu putea fi înscris la studii decât în anul I. Procurorii DNA susţin că bugetul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi a fost prejudiciat cu suma de 5.000 euro, reprezentând taxa de şcolarizare pe care instituţia de învăţământ ar fi trebuit să o încaseze pentru anul I de studii.

    Totodată, medicul ieşean Ligia Nicoleta Buhuş, trimisă în judecată în acelaşi dosar pentru fals intelectual, este acuzat că a emis o adeverinţă din care rezultă că fiul lui Haizoun El Houssine se află în evidenţele cabinetului său medical şi că este sănătos, documentul fiind necesar pentru dosarul de înscriere la UMF Iaşi. Potrivit procurorilor, tânărul originar din Maroc nu se afla în momentul respectiv în România. Haizoun El Houssine şi Agha Romeen vor fi judecaţi sub control judiciar, cei doi fiind acuzaţi de dare de mită, respectiv complicitate la luare de mită.

    Procesul decanului UMF Iaşi se judecă la Tribunalul Iaşi, iar următorul termen este pe 7 decembrie.

    Luarea de mită este reglementată de articolul 289 din Codul Penal, care prevede la alineatul 1, că “Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta”.

    De asemenea, acelaşi articol prevede că valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

    Conform articolului 7 din Legea 78/200 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie: “Faptele de luare de mită sau trafic de influenţă săvârşite de o persoană care:a) exercită o funcţie de demnitate publică; b) este judecător sau procuror;c) este organ de cercetare penală sau are atribuţii de constatare ori de sancţionare a contravenţiilor;d) este una dintre persoanele prevăzute la art. 293 din Codul penal se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 289 sau 291 din Codul penal, ale cărei limite se majorează cu o treime”.

  • Aglomeraţie la frontiera cu Ungaria. Românii care vin acasă de sărbători aşteaptă până la şase ore

    Aglomeraţia la intrarea în România dinspre Ungaria a apărut încă de vineri, însă în cursul zilei de sâmbătă coloanele de maşini formate pe teritoriul ungar au ajuns şi la 15 kilometri, conform relatărilor şoferilor, care spun că au aşteptat între cinci şi şase ore pentru a ajunge la controlul documentelor.

    “Am făcut din Germania până la Nădlac şase ore şi ca să intru în ţară am mai stat încă şase ore. Ne-au verificat bagajele şi maşina şi toată lumea e verificată, motiv pentru care se formează cozi”, a declarat un român care lucrează în Germania şi a venit acasă de sărbători.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei de Frontieră Arad, Daniel Iancu, la Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Nădlac II au fost deschise zece benzi pentru autoturisme pe sensul de intrare şi două pentru autocare, lucrându-se la capacitate maximă, însă timpii de aşteptare au crescut în urma unor controale amănunţite care au început în luna noiembrie, pe fondul migraţiei ilegale din zonele de conflict.

    “Scopul acestor controale amănunţite este prevenirea tranzitării frontierei de către persoane provenite din statele aflate în zone de conflict care pot derula activităţi ce reprezintă o ameninţare reală la adresa securităţii interne şi externe”, a declarat Daniel Iancu.

    Potrivit sursei citate, aglomeraţia pe sensul de intrare în ţară se va menţine şi în următoarele zile, până înainte de Crăciun, fiind perioada în care muncitorii români care lucrează în străinătate vin în vacanţă.

    Iancu a precizat că, sâmbătă seara, a început să se aglomereze şi PTF Nădlac I (DN 7), unde, de asemenea, au fost suplimentate personalul de control şi numărul de benzi de intrare.

    Pentru evitarea aglomeraţiei, Poliţia de Frontieră le recomandă celor care aşteaptă musafiri din străinătate să le transmită acestora să folosească alte puncte de intrare în ţară, mai puţin aglomerate, precum Turnu, Vărşand, Salonta sau Borş.

    De asemenea, coloane s-au format în ultimele zile şi pe sensul de ieşire din ţară, atât la PTF Nădlac I, cât şi la PTF Nădlac II, pe fondul aceloraşi verficări amănunţite, însă timpul de aşteptare este de cel mult o oră, fiind mai puţini cei care ies din ţară decât cei care vin.

    Şi la Cenad, singurul punct de trecere a frontierei dinspre Ungaria din judeţul Timiş, cozile de maşini se întind pe mai bine de 10 kilometri, potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara.

    În acest punct de frontieră sunt funcţionale toate cele trei benzi, fiind deschisă publicului şi cea de-a patra bandă care, în mod obişnuit, este dedicată corpului diplomatic şi a fost suplimentat personalul.

    Timpul de aşteptare este de peste 40 de minute.

    “Valorile de trafic de la Cenad sunt ridicate. Se lucrează pe trei benzi, traficul practic triplându-se faţă de normal. Au fost luate măsuri de suplimentare a personalului şi creştere a numărului arterelor de control. Lucrăm la capacitate maximă şi se fac verificări sistematice. A fost deschisă şi cea de-a patra bandă, cea care este folosită în mod normal pentru corpul diplomatic”, a declarat Roxana Costache, purtătorul de cuvânt al ITPF Timişoara.

    Potrivit sursei citate, coada de maşini este de peste 10 kilometri pe sensul de intrare în ţară şi începe din zona localităţii ungare Mako.

  • Ungaria ar putea extinde gardul de la frontiera cu România, pentru a împiedica sosirea imigranţilor

    Există pericolul ca imigranţii să apară la frontiera româno-ungară, a declarat Janos Lazar, şeful Biroului guvernamental, în cadrul unui forum public desfăşurat la Mako, în sudul Ungariei.

    Armata ungară are o forţă semnificativă staţionată în Hodmezovasarhely, unde au sosit de asemenea unităţi cehe şi slovace. Dacă va fi necesar, acestea pot construi un gard la frontieră într-un timp scurt, a precizat Lazar.

    Oficialul a subliniat că Guvernul ungar va împiedica sosirea imigranţilor clandestini în zona Mako.

    Autorităţile ungare şi-au anunţat în septembrie intenţia de a construi un gard metalic pe un segment de 70 de kilometri al frontierei cu România, în contextul în care imigranţii s-ar putea infiltra pe la capătul barierei construite la graniţa ungaro-sârbă.

    Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, declara la 15 septembrie că “gardul ar urma să înceapă de la punctul frontierei dintre Ungaria/Serbia/România şi să continue pe o distanţă rezonabilă dacă presiunea migraţiei se mută spre România”.

    Gardul construit de Ungaria de-a lungul graniţei sârbe se termină în zona localităţii ungare Kübekháza, situată la frontiera cu România şi cu Serbia.

    Oficialul ungar a precizat că Budapesta a informat deja Ministerul român de Externe despre planul de extindere a gardului metalic pe o distanţă de câţiva kilometri, dincolo de Râul Mureş, de-a lungul frontierei cu România.

  • Un cetăţean irakian a fost prins la Nădlac cu buletin românesc fals

    Potrivit unui comunicat de presă remis, luni, de Poliţia de Frontieră Arad, un irakian de 24 de ani a fost prins în Vama Nădlac legitimându-se, la ieşirea din ţară, cu o carte de identitate falsă.

    Irakianul călătorea în maşina unui român de 39 de ani, din Ilfov, iar documentul de identitate prezentat era românesc, însă, conform poliţiştilor de frontieră, nu îndeplinea condiţiile de formă şi fond al unuia autentic.

    Cei doi bărbaţi au fost conduşi la sediul Sectorului Poliţiei de Frontieră, pentru verificări, afându-se identitatea reală a irakianului, care este posesor al unui permis de şedere în România.

    Tânărul a declarat că şi-a procurat documentul fals de la o persoană a cărei identitate nu o cunoaşte, contra sumei de 4.700 euro, deoarece intenţiona să ajungă într-un stat din Spaţiul Schengen. El este cercetat penal în stare de libertate pentru fals privind identitatea şi tentativă de trecere ilegală a frontierei.

    Totodată, şoferul român este cercetat pentru trafic de migranţi.

     

  • Criza refugiaţilor, lecţia de la Ankara: Turcia adăposteşte cel mai mare număr de refugiaţi din lume

    Turcia adăposteşte cel mai mare număr de refugiaţi din lume, iar deschiderea arătată faţă de cei două milioane de sirieni şi irakieni care au fugit din calea războiului civil a protejat naţiunile europene de o criză a migraţiei mai gravă decât cea cu care se confruntă în prezent. În timp ce guvernele europene nu reuşesc să găsească o soluţie comună, iar Ungaria a ridicat un gard la graniţa cu Serbia pentru a stăvili valul de migranţi, liderii de la Ankara promit că vor continua să primească refugiaţi. Această politică riscă să devină o povară politică înaintea alegerilor anticipate din Turcia, programate în noiembrie, în special în oraşele din apropierea frontierei, unde numărul refugiaţilor sirieni a devenit mai mare decât cel al localnicilor.

    Când războiul din Siria a izbucnit în 2011, autorităţile din Turcia au crezut că zeci de mii de refugiaţi vor traversa frontiera de 900 de kilometri a ţării. De atunci, luptele au luat amploare, iar militanţii Statului Islamic au exploatat haosul pentru a impune o conducere brutală, în stil medieval, în mari părţi din Siria şi Irak.

    Turcia a cheltuit 6,5 miliarde de euro în scop umanitar, inclusiv pentru cele mai bine echipate tabere de refugiaţi construite vreodată, dotate cu şcoli, asistenţă medicală şi servicii sociale.

    „Este una dintre cele ample reacţii umanitare pe care le-am văzut vreodată. Este acceptarea faptului că, indiferent de inconveniente, Turcia trebuie să îşi ajute vecinii“, a declarat pentru Reuters Rae McGrath, din partea agenţiei americane Mercy Corps. El avertizează însă că abilitatea Turciei de a ajuta refugiaţii ajunge la saturaţie, iar Sinan Ulgen, preşedinte al Center for Economics and Foreign Policy Studies (EDAM) din Istanbul, are o opinie similară. „Reacţia Turciei a fost mai umană decât cea a Europei şi mai aproape de valorile universale exprimate de liderii UE. Mulţi încearcă să înţeleagă până unde este dispusă Turcia să meargă. Cred că ajungem la limită“, consideră Ulgen.

    O explozie care a avut loc în luna iulie în oraşul de frontieră Suruc, atribuită organizaţiei Statul Islamic, a amplificat temerile că politica uşilor deschise facilitează intrarea militanţilor în Turcia, iar prăbuşirea armistiţiului cu insurgenţii kurzi, în aceeaşi lună, a sporit îngrijorarea.

    Cea mai mare provocare este însă una pe termen lung. Autorităţile de la Ankara au probleme cu integrarea unei populaţii de refugiaţi uriaşe, care nu vorbeşte turca şi are perspective limitate de a se întoarce prea curând acasă.

    Ministrul muncii a anunţat în august că nu va acorda permise de muncă refugiaţilor, explicând că un astfel de program ar fi incorect pentru turcii care caută locuri de muncă.

    Turcia a fost lăudată la nivel internaţional pentru adăpostirea a două milioane de refugiaţi, alungaţi de conflictul de patru ani din Siria. Marea majoritate a refugiaţilor caută însă să îşi contruiască o viaţă în afara taberelor de refugiaţi, astfel că efortul de ajutor devine mai complicat.

    Turcia se confruntă cu o rată a şomajului de aproape 10% şi cu încetinirea creşterii economice, autorităţile turce criticând în repetate rânduri reticenţa Europei de a suporta o parte din povara refugiaţilor. În prezent, cei care beneficiază de protecţie temporară în Turcia pot lucra în interiorul comunităţii de refugiaţi, ca medici sau profesori, dar ministrul muncii şi protecţiei sociale, Faruk Celik, a spus că nu există planuri de acordare a permiselor de muncă în cadrul unui program general. Decizia, criticată de reprezentanţii organizaţiilor umanitare, a determinat refugiaţii să se urce în bărci şi să ia drumul Europei.

    Spre deosebire de Grecia, care a permis multor refugiaţi să îşi continue drumul, forţele de securitate turce patrulează rutele către Europa, reţinând bărci şi refugiaţi. Deseori, aşa cum a fost cazul lui Aylan Kurdi, băieţelul de trei ani care s-a înecat cu fratele şi mama sa, forţele turce recuperează trupurile celor care îşi pierd viaţa în drum spre Europa.

    Turcia acordă refugiaţilor statutul de „protecţie temporară“, pentru a avea acces la şcolarizare, servicii de sănătate şi sociale. Dar costurile cresc exponenţial, iar indicatorii economici se contractă. Lira a atins minime record în raport cu dolarul, în luna septembrie, în timp ce economia a crescut în 2014 cu numai 2,9%, cu mult sub obiectivul guvernului, de 5%. Perspectiva economică negativă nu face decât să amplifice fluxul ilegal de refugiaţi către Europa. “Nu este viaţă aici. Trebuie să trăim o viaţă normală. Vreau să îmi găsesc de lucru“, a spus un tânăr de 32 de ani refugiat din oraşul sirian devastat Alep, care aşteapta să treacă ilegal din Bodrum, Turcia, în insula elenă Kos.

  • Ungaria vrea să construiască un gard metalic pe un segment al frontierei cu România

    Ungaria a decis pregătirea de planuri pentru construirea unui gard metalic pe un segment al frontierei cu România, în contextul în care imigranţii s-ar putea infiltra pe la capătul barierei construite la graniţa ungaro-sârbă, afirmă ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto.

    “Măsura este necesară pentru că traficanţii de persoane care tranzitează Serbia îşi schimbă rutele, existând probabilitatea să se îndrepte spre România”, a explicat şeful diplomaţiei ungare, citat de MTI.

    “Gardul ar urma să înceapă de la punctul frontierei dintre Ungaria/Serbia/România şi să continue pe o distanţă rezonabilă dacă presiunea migraţiei se mută spre România”, a explicat Szijjarto.

    Oficialul ungar a precizat că Budapesta a informat deja Ministerul român de Externe despre planul de extindere a gardului metalic pe o distanţă de câţiva kilometri, dincolo de Râul Mureş, de-a lungul frontierei cu România.

    La sfârşitul lunii august, presa relata că imigranţii extracomunitari care tranzitează teritoriul sârb în drumul spre Uniunea Europeană încearcau să ocolească gardul construit de autorităţile ungare prin capătul estic al acestuia, la frontiera comună dintre Serbia, Ungaria şi România. Zeci de imigranţi fuseseră observaţi la capătul estic al gardului metalic pe care Ungaria îl construieşte de-a lungul întregii frontiere cu Serbia. Gardul începe în zona localităţii ungare Kübekháza, situată la frontiera cu România şi cu Serbia. Presa considera că Ungaria nu poate construi gard şi pe frontiera cu România, dat fiind că măsura ar intra în contradicţie cu reglementările Uniunii Europene.

    În acest context, imigranţii extracomunitari au descoperit că pot ocoli gardul prin zona localităţilor Majdan/Rade (Serbia) – Beba Veche (Timiş, România) – Kübekháza (Ungaria).

    “Ungaria se închide într-un ghetou”, acuza Róbert Molnár, primarul localităţii ungare Kübekháza, citat de site-ul de ştiri italian IlPiccolo.it, care a realizat un reportaj în zonă. “Prin construirea acestui gard, Ungaria transmite întregii lumi: nu ne interesaţi, nu suntem curioşi”, afirmă primarul neafiliat niciunui partid politic.

    Guvernul Ungariei a alocat 22,2 miliarde de forinţi (71,8 milioane de euro) pentru construirea unui controversat gard metalic la frontiera cu Serbia, pe o distanţă de 175 de kilometri, şi pentru centre speciale necesare cazării imigranţilor. Iniţiativa gardului este criticată de Uniunea Europeană şi de Serbia.

    În cursul anului 2015, în Ungaria au pătruns peste 200.000 de imigranţi extracomunitari.