BusinessMagazin

Tag: folosire

  • Atenţie, şoferi: Se introduc noi limite de viteză pentru drumurile publice. Cu cât veţi putea circula de acum

    În această săptămână a fost promulgată, prin decret prezidenţial, propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, care prevede anumite completări ale articolelor din capitolul V care reglementează regulile de circulaţie.

    Propunerea legislativă numărul B481/2021, depusă la Senat joi, 14 octombrie 2021, prevede completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat în data de 07 februarie 2022, adoptată de Camera Deputaţilor în data de 12 aprilie 2022 şi promulgată de şeful statului în această săptămânp, devenind Legea 134/2022.

    Astfel, în legislaţie va apărea noţiunea de drum expres, definit ca drum naţional rapid, semnalizat special, rezervat exclusiv circulaţiei autovehiculelor, cu sau fără remorci, care nu serveşte proprietăţii riverane, prevăzut cu două căi unidirecţionale, separat printr-o zonă mediană sau, în mod excepţional, prin alte modalităţi, cu excepţia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, având cel puţin două benzi de circulaţie şi acostament pe sens, accesibil numai prin noduri sau intersecţii reglementate şi pe care oprirea şi staţionarea pe partea carosabilă sunt interzise.”

    După introducerea acestor noi schimbări, Codul va avea următoarele limite maxime de viteză în afara localităţilor:
    a) pe autostrăzi – 130 km/h;

    b) pe drumurile expres — 120 km/h;

    c) pe drumurile naţionale europene (E) – 100 km/h;

    d) pe celelalte categorii de drumuri – 90 km/h. “

     „Astfel, pe lângă lucrările la o serie de loturi de autostradă aflate în derulare, se află, în diferite etape de proiectare sau executare, drumuri expres, ce vor asigura o circulaţie rutieră rapidă între diverse localităţi din România”, conform expunerii de motive la prezenta lege.

    Ca această propunere legislativă să intre în vigoare trebuie publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Motivul ciudat pentru care coşurile de cumpărături pe roţi au fost de-a dreptul urâte de consumatori la început. Preferau să îşi care cumpărăturile în braţe

    „Am crezut că vor avea un succes imediat”, a declarat Sylvan Goldman, un proprietar de magazin din Oklahoma, despre care se spune că este „tatăl căruciorului modern de cumpărături”, într-un interviu televizat din anul 1977. 

    Citat de CNN recent, se pare că entuziasmul lui a fost temperat atunci de reacţia primilor cumpărători care au putut folosi căruciorul pe roţi. El se aştepta ca cei care făceau cumpărături să stea la coadă pentru a le folosi, dar în schimb, s-a întâmplat exact contrariul: „Erau oameni la cumpărături, dar nimeni nu folosea un cărucior”. 

     

    Femeile spuneau „Nu, am împins destule cărucioare de copii – nu vom împinge acum cărucioare de cumpărături în magazine”, îşi amintea Goldman într-o scrisoare din 1972. În schimb, bărbaţii spuneau că dacă vor folosi cărucioarele, vor părea slabi. „Clienţii bărbaţi spuneau – Cu braţele mele mari pot să îmi car coşurile, nu împing niciuna din chestiile astea.”

     

    Adoptarea în masă a cărucioarelor de cumpărături a venit odată cu dezvoltarea lanţurilor de supermarketuri în Statele Unite. Primele supermarketuri self service au fost dezvoltate acolo de Piggly Wiggly, în Memphis, în 1916 şi permiteau cumpărătorilor să îşi ia propriile produse de pe rafturi. În deceniile care au urmat, pe măsură ce tot mai mulţi americani au început să conducă, supermarketuri mai mari cu spaţii ample de parcare au început să se deschidă în suburbii. Totuşi, cumpărătorii cărau încă în mâini coşurile de cumpărături. Un lanţ de magazine din Texas a oferit carturi chiar la începuturile supermarketurilor, dar acestea nu au fost adoptate, fiind considerate „artistocratice”. 

     

    Goldman, pionierul din Oklahoma, a văzut că oamenii se opreau din cumpărături odată ce îsi umpleau coşul de mână. Prima lui soluţie a fost să ofere acestora un al doilea coş şi să îl ţină pe cel plin la casă. Apoi, în 1936, el a venit cu ideea inventării căruciorului de cumpărături. Astfel, cumpărătorii ar fi putut cumpăra mai mult, crescând vânzările pentru companie. 

    Goldman a fondat compania Folding Basket Carrier Co. (Denumită în prezent Unargo, deţinută parţial de Berkshire Hathaway) şi a lansat un anunţ într-un ziar local pentru a-şi descrie invenţia. 

     

    Pentru a convinge clienţii să folosescă aceste coşuri, Goldman a angajat oameni care să se plimbe prin magazin cu cărucioarele şi să le umple. Clienţii au început treptat să urmeze acest exemplu. Ulterior, a vândut cărucioarele sale de cumpărături şi altor supermarketuri. Proprietarii de magazine erau sceptici în legătură cu folosirea acestora fiindcă le era teamă că reprezentau un pericol pentru copii. Câţiva ani mai târziu, Goldman a lansat un astfel de cărucior care să includă şi un scaun pentru copii. 

     

    Ulterior, deşi au fost lansate şi alte produse ale unor competitori, nu au apărut mari schimbări în ce priveşte aceste coşuri pe roţi – poate doar adăugarea de centuri scaunelor pentru copii. Una dintre cele mai mari inovaţii ulterioare în ce le priveşte ţine de felul în care sunt depozitate în afara magazinelor. 

     

    Sursa: CNN Business

     

  • ROBOR la 3 luni, cel mai folosit indicator pentru credite, continuă să crească. De la începutul anului indicele s-a majorat cu 80%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat joi, 12 mai, la 5,44% valoare în creştere faţă de cea înregistrată în ziua precedentă, când a afişat o cotaţie de 5,37%.

    De la începutul lunii, indicele s-a majorat cu 8,58%, iar de la începutul anului, când indicele a fost cotat la 3,02%, creşterea este de 80,1%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la BNR.

    Tot joi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,59% de la 5,50% miercuri, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a atins 5,79% în creştere de la 5,69% în ziua anterioară.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

    BNR a decis marţi să majoreze dobânda-cheie de la 3% la 3,75%, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an.


     

     

  • Ministerul Finanţelor declară război celor care fac evaziune fiscală folosind ”plata ramburs”

    Ministerul Finanţelor propune o lege prin care obligă firmele de curierat/ cu activităţi poştale să raporteze detaliile despre produsele livrate şi beneficiarii acestora, în aşa fel încât să se reducă evaziunea fiscală întâlnită mai ales în cazurile cu ”plata cash la livrare”.

    ”Prin aceastã mãsurã se urmãreşte identificarea beneficiarilor reali care eludeazã taxele şi impozitele datorate, prin încasarea sub formã de rambursuri prin intermediul furnizorilor de servicii poştale, a veniturilor obţinute din tranzacţii efectuate în mediul on-line”, se arată în comunicatul Finanţelor, care propune un act normativ care vine să modifice şi să completeze Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedurã fiscalã.

    Concret, dacă un o persoana fizică vinde un produs în urma unei promovări pe Instagram, de exemplu, iar plata produsului se face ramburs, banii pot ajunge, prin intermediul firmei de curierat, tot cash, la persoana fizică care a vândut produsul.

    ”Cred că sunt vizate celebrele scheme prin Amazon. O persoană fizică cumpără produse de pe Amazon, de exemplu, apoi le comercializează în ţară, prin intermediul firmelor de curierat, cu plata cash la livrare, fără să plătească nicio taxă. Erau persoane care atingeau şi vânzări de un milion de lei prin această metodă. Probabil că din raportările firmelor de curierat şi-au dat seama cei de la Fisc şi vor să întărească legea”, a spus consultantul fiscal Adrian Benţa.

    Adrian Mihai, unul dintre fondatorii firmei de curierat Fan Courier, spune că majoritatea clienţilor care folosesc serviciile companiei lucrează prin intermediul băncilor, astfel că, cel mai probabil, sumele sunt fiscalizate.

    ”Noi lucrăm cu foarte multe companii din foarte multe domenii, care îşi încasează cu ajutorul nostru banii, dar mare parte din ce lucrăm noi reprezintă tranzacţii realizate prin bancă. Iar aceşti bani cred că sunt fiscalizaţi, nu cred că îşi permite cineva să îşi primească banii prin bancă şi să nu-i fiscalizeze. Avem un nivel al tranzacţiilor ramburs foarte scăzut, cred că sub 1% din total sunt făcute cu cash. Oricum, noi suntem obligaţi să oferim informaţii organelor abilitate şi cred că noua lege ajută şi mai mult la obţinerea acestor informaţii”, a explicat Adrian Mihai de la Fan Courier.

    De evaziune fiscală prin ”plata la livrare” pot fi suspectate şi persoanele juridice.

    ”Există posibilitatea să fie şi mari vânzători de produse, cu aşa-numite firme fantomă, care fac pe o firmă achiziţii intracomunitare, apoi transferă bunurile către altă firmă care vinde către persoane fizice şi aşa se evită plata taxelor”, a explicat consultantul fiscal Emilian Duca.

     

  • ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, continuă să crească accelerat şi încheie săptămâna la 4,95%, plus 1,4% faţă de ziua anterioară

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat vineri, 29 aprilie, la 4,95%, valoare în creştere cu 1,4%  faţă de cea înregistrată în ziua precedentă, când a afişat o cotaţie de 4,88%.

    În ultima săptămână indicele s-a majorat cu 4,65%.

    De la începutul lunii, când a fost cotat la 4,6%, indicele s-a majorat cu 7,6%, iar de la începutul anului, când indicele a fost cotat la 3,02%, creşterea este de aproape 64%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la BNR.

    Tot vineri, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,04% de la 5% joi, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a atins 5,11% în creştere de la 5,07% în ziua anterioară.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

    La cel mai recent sondaj realizat de CFA România, analiştii financiari apreciau că indicele ROBOR la 3 luni va ajunge la 5,28% în următoarele 12 luni.

     

  • Companiile din UE vor folosi „portiţe” pentru a plăti gazele în ruble, relatează FT

    Companiile din domeniul energetic europene ar putea folosi „portiţe” pentru a satisface cererea Rusiei de a plăti gazul în ruble, pe fondul temerilor că aprovizionarea ar putea fi întreruptă pentru mai multe ţări.

    Miercuri, Gazprom a oprit exporturile de gaze către Polonia şi Bulgaria din cauza refuzului acestora de a plăti în ruble.

    Joi, Financial Times relatează că doi dintre cei mai mari importatori de gaz rusesc în Europa – Uniper din Germania şi OMV din Austria – se pregătesc să folosească un nou sistem care le permite să se conformeze cererii Rusiei.

    Pentru a nu încălca sancţiunile UE, Rusia a stabilit la sfârşitul lunii martie un mecanism prin care companiile europene vor continua să plătească Gazprombank – braţul financiar al Gazprom cu sediul în Elveţia – pentru importurile lor în euro.

    Banca rusă, care nu se află sub incidenţa sancţiunilor UE, ar urma să convertească apoi depozitele în euro în ruble într-un al doilea cont deschis pe numele firmelor, pentru a le plăti mai departe în Rusia, relatează FT.

    Tiina Tuomela, directorul financiar al Uniper, a declarat pentru ziar că societatea consideră că acest proces de plată modificat respectă sancţiunile.

     

  • Ce sunt rachetele ruseşti Kalibr? Conform Pravda, Rusia a ameninţat că le va folosi împotriva Poloniei şi României

    Rachetele Kalibr sunt supersonice, astfel, sistemele defensive antiaeriene nu pot să reacţioneze imediat, iar cele subsonice au o rază de acţiune mai mare. 3M-54 Kalibr este o rachetă rusească de croazieră dezvoltată de Biroul de proiectate Novator.

    O asemenea rachetă poate fi lansată de pe navă sau de submarin. Rachetele Kalibr pot fi folosite ca proiectile anti-navă , anti-submarine şi pentru ţinte terestre. Unele versiuni sunt supersonice la care sistemele defensive antiaeriene nu pot să reacţioneze imediat, iar cele subsonice au o rază de acţiune mai mare.

    O rachetă Kalibr are o greutate de la 1.300 kg la 2.300 kg, lungime de 6,2 –  8,9 metri, diametru 0,533 metri, transmite Military History. Racheta poate transporta un focos cu o greutate de până la 500 kg de exploziv, dar şi material termonuclear.
    Este în funcţiune din 1994 şi a fost utilizată în Războiul Civil Sirian în 2015 şi în Invadarea Ucrainei din 2022.

    Pe 7 octombrie 2015, fregata rusă Gepard  Dagestan şi trei corvete mici din clasa Buyan care navigau în Marea Caspică au lansat 26 de rachete de croazieră Kalibr. Rachetele de croazieră lungi de 9 metri au zburat la 900 de mile deasupra teritoriului iranian şi irakian înainte de a lovi 11 ţinte în Siria –  baze de luptători ISIS şi rebeli din Armata Siriană Liberă.
    Rachetele Kalibr sunt în prezent desfăşurate pe submarinele marinei ruse din clasa Kilo şi pe tipuri mai moderne, inclusiv de clasele Akula, Lada şi Yasen.

    În acest film, realizat în contextul războiului ruso-ucrainean,  se poate vedea impactul nimicitor al rachetelor ruseşti de croazieră.

    Recent, un  articol de pe Pravda vorbeşte de posibile ţinte ale rachetelor Kalibr-  România, care e acuzată în mod fals că intenţionează să invadeze Transnistria pentru a apăra Moldova, şi Polonia, care serveşte drept punct de tranzit pentru toate transporturile de armament din ţările vestice către Ucraina.

  • Toate telefoanele mobile, tabletele sau alte echipamente vor folosi un singur tip de încărcător

    Parlamentul European a votat miercuri ca toate telefoanele mobile, tabletele, camerele sau alte echipamente electronice să folosească un singur tip de încărcător, respectiv USB-C, anunţă eurodeputatul Alin Mituţă.

    „<Are cineva un încărcător de Iphone/Samsung/Sony..?>. Întrebarea asta va fi istorie”, scrie pe Facebook europarlamentarul Alin Mituţa.

    El afirmă că Parlamentul European a votat miercuri ca toate telefoanele mobile, tabletele, camerele sau alte echipamente electronice să folosească un singur tip de încărcător, respectiv USB-C.

    „Asta ne va scuti de bătăile de cap şi va elimina aproximativ 10 000 de tone de deşeuri electronice pe an. Ce urmează? După ce comisia IMCO din Parlamentul European a adoptat această măsură, ca modificare la directiva privind echipamentele radio, urmează să aprobăm şi în plen textul, ca mai apoi să fie negociat cu Consiliul şi să ajungă la o formă finală a legislaţiei”, conchide eurodeputatul USR.

  • Analiştii financiari anticipează că BNR va majora rata de dobândă la cel putin 4,25% în următoarele 12 luni, cursul valutar va ajunge la 5,08 lei/euro şi rata medie a inflaţiei la 8,03%. Indicele ROBOR la 3 luni, cel mai folosit indicator pentru credite, va atinge 5,28%

    Analiştii financiari din cadrul Asociaţiei CFA România estimează deprecierea leului până la un curs mediu de 5,082 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 8,03%, un nou maxim istoric consecutiv înregistrat de la iniţierea sondajului, realizat lunar de CFA de peste zece ani.

    Datele colectate de CFA în luna martie arată că, pentru orizontul de 6 luni, toţi analiştii incluşi în sondajul lunar anticipează un curs de 5,0402 lei/euro.

    “Toţi participantii anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuala, nefiind inregistrata nicio alta opinie. Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0402 lei pentru un euro in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,082 lei pentru un euro”, spun analiştii CFA.  

    (Sursa: sondaj CFA)

    În ceea ce priveşte indicatorul de încredere Macroeconomica al CFA, acesta şi-a continuat scăderea în luna martie până la valoarea de 40,9 puncte, situaţie care s-a datorat evolutiei componentei de anticipatii a indicatorului, potrivit analiştilor.

    Datele sondajului mai arată că deficitul bugetului de stat pentru anul 2022 a atins valoarea medie a anticipatiilor de 6,7%, în timp ce indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, va ajunge la 5,28% în următoarele 12 luni.

    Totodată, pentru 2022, anticipatiile de evolutie in termeni reali a PIB sunt de plus 3%.

    “Pe fondul aversiunii la risc declansata de invazia Rusiei in Ucraina, indicatorul de incredere macroeconomica al Asociatiei CFA Romania si-a continuat scaderea si in luna martie. O consecinta a acestei aversiuni crescute la risc este si reducerea anticipatiilor de crestere economica care s-au redus cu inca o jumate de punct procentual fata de exercitiul anterior. Totodata si anticipatiile inflationiste au continuat sa creasca”, spune Adrian Codirlasu, Vicepresedinte al Asociatiei CFA Romania.

    El precizează că în ceea ce priveste evolutia ratelor de dobanda, participantii la sondaj anticipeaza o majorare a ratei de dobanda de catre Banca Nationala la cel putin 4,25%, in urmatoarele 12 luni.

    Recent, BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an, de la 2,50%  pe an, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4% pe an, de la 3,50% pe an, începând cu data de 6 aprilie.

    Este de remarcat în cadrul sondajului reducerea ponderii respondentilor care cred ca preturile proprietatilor imobiliare rezidentiale din marile orase vor creste in urmatoarele 12 luni (13,6%, cel mai mic nivel din noiembrie 2020), concomitent cu majorarea ponderii participantilor care considera ca pretul va scadea (40,9%, cea mai mare pondere din noiembrie 2020).

    Sondajul Asociatiei CFA Romania reprezinta un indicator prin intermediul caruia organizatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an.

     


     

     

  • Rapoarte privind un atac chimic în Mariupol, oficialii occidentali monitorizează

    Oficialii occidentali au reacţionat la informaţiile privind un posibil atac chimic în oraşul ucrainean Mariupol, arată Sky News.  

    Secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, a declarat: “Suntem conştienţi de rapoartele din mass-media sociale care susţin că forţele ruse au desfăşurat o potenţială muniţie chimică în Mariupol, Ucraina. Nu putem confirma în acest moment şi vom continua să monitorizăm îndeaproape situaţia”.

    El a adăugat că aceste rapoarte, dacă sunt adevărate, „sunt profund îngrijorătoare şi reflectă îngrijorările pe care le-am avut cu privire la potenţialul Rusiei de a folosi o varietate de agenţi de control al revoltei, inclusiv gaze lacrimogene amestecate cu agenţi chimici, în Ucraina”.

    Ministrul britanic de externe Liz Truss a adăugat pe Twitter: “Rapoarte potrivit cărora forţele ruseşti ar fi putut folosi agenţi chimici într-un atac asupra populaţiei din Mariupol. Lucrăm de urgenţă cu partenerii pentru a verifica detaliile. Orice utilizare a unor astfel de arme ar fi o escaladare în acest conflict şi îi vom cere socoteală lui Putin şi regimului său.”

    Ministrul irlandez de externe, Simon Coveney, a scris pe Twitter: “Rapoarte foarte îngrijorătoare din mai multe surse despre posibila utilizare a armelor chimice în Mariupol. Este nevoie de o verificare urgentă a faptelor de către partenerii internaţionali.”

    În discursul său de luni seara, preşedintele Volodimir Zelenski a spus că forţele ruse ar putea folosi arme chimice în Ucraina, dar nu a spus că armele chimice au fost deja folosite.

    La începutul zilei au existat rapoarte neconfirmate care sugerau că ar fi fost folosite arme chimice într-un atac asupra oraşului Mariupol. Preşedinta Comisiei parlamentare pentru integrarea Ucrainei în UE, Ivanna Klympush, a declarat că Rusia a folosit o “substanţă necunoscută” asupra oraşului. Sky News nu a reuşit să verifice în mod independent niciuna dintre aceste afirmaţii.

    Petro Andryushchenko, un consilier al primarului din Mariupol, a scris pe canalul său Telegram că rapoartele privind atacul nu au fost confirmate şi că se aşteaptă să ofere detalii şi clarificări mai târziu.