BusinessMagazin

Tag: Fitness

  • Cel mai scump apartament din New York va costa 130 de milioane de dolari

    Firma de arhitectură Robert A.M. Sterns a prezentat de curând proiectul complexului rezidenţial 520 Park Avenue, care va fi dezvoltat de compania Zeckendorf Development şi are ca termen de finalizare anul 2017. Planul arată 7 apartamente de tip duplex, fiecare cu o suprafaţă de peste 800 de metri pătraţi şi un preţ de pornire de 67 milioane de dolari. Restul clădirii va fi compus din 23 de apartamente situate pe un singur etaj, cu o suprafaţă de 400 de metri pătraţi. Preţul de vânzare va fi de 16,2 milioane de dolari.

    Ultimele trei etaje vor constitui un triplex cu suprafaţa de peste 2000 de metri pătraţi şi o terasă de 120 de metri pătraţi cu vedere directă asupra Central Park. Preţul va fi de 130 milioane de dolari, devenind astfel cel mai scump apartament vândut vreodată în New York.

    Complexul va beneficia de piscină interioară, sală de fitness pe două etaje, saună, sală de cinematograf şi grădiniţă pentru locatari.

  • Patru tineri cresc o afacere de wellness care va ajunge la zeci de mii de clienti

    Patru tineri pasionaţi de wellness au pus pe picioare la jumătatea anului trecut o afacere care ar urma să ajungă anul acesta la 350.000 de euro. Nu sunt preocupaţi de vânzări, pentru că numărul cererilor de înscriere depăşeşte capacitatea studioului în care se desfăşoară antrenamentele de fitness. În 2015 aşteaptă dublarea cifrei de afaceri, mai cu seamă că vor să se extindă.

    La o conferinţă de presă la care am participat în Suedia, o doamnă făcea o paranteză în discursul său cu o referire la copilul ei, absolvent de facultate. Nu i-aş fi dat doamnei mai mult de 25 de ani (port ochelari, e drept, dar eram la circa 20 de metri distanţă) şi chiar mă miram în sinea mea ce evoluţie spectaculoasă trebuie să fi avut să ajungă la o vârstă fragedă vicepreşedinte într-o corporaţie.

    N-a fost însă singura surpriză de acest fel. Adeseori, în ţările nordice, aspectul tineresc al oamenilor dă o impresie greşită asupra vârstei din acte. Lucru care nu se întâmplă însă din pricina climei, ci graţie unei discipline şi unui interes foarte ridicat pentru un stil de viaţă sănătos, ce cuprinde deopotrivă mişcarea şi grija pentru alimentaţie. Conceptul de wellness, binecunoscut în ţările nordice, are însă puţini adepţi în rândul populaţiei neaoşe. Cu toate acestea, exact pe această nişă se dezvoltă acum afacerea Limitless, iar fondatorii Andra Munteanu (24 de ani) şi Valentin Vasile (37 de ani) sunt ei înşişi ambasadori ai conceptului de wellness. Sunt energici, curajoşi, volubili şi (desigur) într-o formă fizică de invidiat. De fapt, Valentin Vasile şi-a câştigat renumele ca antrenor personal de modelare corporală, între cei cu care a lucrat de-a lungul timpului numărându-se Virgil Ianţu, Maria Lucia Hohan, dar şi oameni de afaceri de top.

    Planul de alimentaţie, nutriţia personalizată, programul de antrenament, motivarea, atingerea obiectivului ales de participanţi sunt subiectele de discuţie care apar cel mai adesea pe buzele fondatorilor afacerii Limitless. „Este un program hibrid, între personal training şi fitness în grupuri. Fiecare participant la Limitless are un program personalizat, chiar dacă antrenamentele sunt în grupe de 18 persoane“, explică Andra Munteanu, business manager la Limitless. Valentin Vasile povesteşte că ani de zile s-a perfecţionat în domeniu şi a remarcat absenţa unei nişe. Pe de o parte lucra ca antrenor personal, dar un astfel de program poate ajunge la costuri de 500 de euro pe lună, o sumă prohibitivă pentru cei mai mulţi dintre români.

    Pe de altă parte, la antrenamentele de fitness, despre care spune că au o rată de succes de 40%, în sensul că participanţii îşi ating obiectivele în timpul dorit, nu există niciun fel de personalizare a programului. Aşa a luat naştere Limitless, un program de remodelare corporală care promite rezultate în numai câteva săptămâni. Dezvoltat iniţial în cadrul reţelei World Class, ca program de intraprenoriat, Limitless şi-a început anul trecut activitatea independentă. „Am deschis studioul în ianuarie şi investiţia iniţială a fost de 40.000 de euro, bani pe care i-am strâns printr-o acţiune de crowdfounding în rândul clienţilor“, spune Andra Munteanu.

    La 24 de ani ea este managerul afacerii şi se caracterizează drept un om al cifrelor, preocupată fiind de calculul taxelor şi impozitelor, finanţare, extindere, cheltuieli operaţionale. Povesteşte că în 2014 cifra de afaceri previzionată este de 350.000 de euro, urmând ca anul viitor să se dubleze. „Suntem acum la circa 5% din businessul pe care ne aşteptăm să-l avem în aproximativ cinci ani“, completează ea. Despre marja de profit spune că „este atât de mică încât nici nu aş vrea să o văd scrisă“, completând că până acum niciunul dintre cei patru acţionari nu a încasat dividende, ci au luat doar salariile, ca angajaţi. Oricum, „statul este cel mai mare acţionar, dacă ne uităm la valoarea taxelor şi impozitelor plătite“, spune Andra Munteanu. Alţi doi tineri sunt implicaţi în managementul afacerii, Geanina Balea (26 de ani) şi Răzvan Doica (28 de ani). Doica este câştigător pe categoria sa de vârstă al competiţiei Iron Man, un concurs care reuneşte într-o singură zi mai multe probe – înot (3,8 km), ciclism (180 km) şi maraton (42 km). Iar Răzvan Doica a încheiat toate aceste probe în unsprezece ore şi jumătate.

  • Cât costă un abonament la cel mai nou wellness club din nordul Bucureştiului

    O piscină interioară semi-olimpică, zonă de fitness, aerobic şi spinning de peste 700 de mp, baie de aburi, saună uscată, frigidarium, o piscină în aer liber şi jacuzii all seasons – sunt câteva dintre facilităţile noului Vitality Wellnes Club din nordul Capitalei, realizate în urma unei investiţii de patru milioane de euro. Clubul, întins pe o suprafaţă de 3.000 mp a fost realzat în cadrul complexului hotelier Ramada Plaza şi Ramada Parc şi deserveşte atât clienţii celor două hoteluri, cât şi persoanele care locuiesc în nordul Bucureştiului sau clienţii corporate care lucrează în această zonă. 


    Abonamentele la Vitality Wellness Club variază de la 110 euro /luna day time pâna la 1090 euro/an full time. Până la sfârşitul anului, reprezentanţii clubului estimează că se vor încheia în jur de 800 de abonamente

    Vezi aici cum arată cel mai nou club de sănătate din Nordul Capitalei:

  • Facebook se extinde: Compania a intrat pe piaţa produselor de fitness şi de monitorizare a sănătăţii

     Facebook Inc nu a dezvăluit suma plătită pentru achiziţia ProtoGeo Oy, o companie din Helsinki înfiinţată în urmă cu doi ani, care a implementat aplicaţia Moves.

    Odată cu încheierea acestei tranzacţii, Facebook intră pe piaţa produselor de fitness şi a tehnologiei de monitorizare a sănătăţii, precizează Reuters.

    Un purtător de cuvânt al Facebook a declarat că preţul plătit pentru ProtoGeo Oy, care are mai puţin de 10 angajaţi, nu se apropie deloc de valoarea altor tranzacţii făcute de compania care deţine cea mai mare reţea de socializare din lume.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Top 10 cele mai creative cărţi de vizită – GALERIE FOTO

    Majoritatea persoanelor acceptă cărţi de vizită din politeţe, însă le aruncă sau le uită printr-un teanc cu alte sute la fel. Cărţile de vizită din acest top sunt unele de ţinut minte – atât pentru ideea lor cât şi pentru mesajul pe care îl transmit.

     

     

     

     

  • Pe care părţi ale corpului ataşăm dispozitive electronice?

    În momentul de faţă, cele mai multe dispozitive sunt destinate încheieturii. Alte părţi ale corpului pentru care au fost create dispozitive electronice sunt furntea, gâtul şi picioarele, conform quartz.com. Au fost luate în calcul 118 produse, la un cost mediu de achiziţie de 400 dolari.

    Din punct de vedere al pieţei, producătorii se concentrează în principal pe dispozitive destinate stilului de viaţă şi fitness-ului.

    O parte dintre aceste dispozitive pot fi însă ataşate mai multor părţi ale corpului. Monitoarele de activitate, de exemplu, pot fi purtate pe încheieturi, pe braţe sau chiar pe picioare.

    Faptul că cele mai multe produse sunt destinate unei categorii generale numite “stil de viaţă” nu este surprinzător, pentru că majoritatea produselor revoluţionare, precum Google Glass, poate fi încadrată în această categorie.

    Un dispozitiv ce merită menţionat este “Eyetap HDR Cybernetic Wleding Helmet”, o cască destinată sudorilor care transmite imagini din timpul proceselor industriale ce pot fi folosite la instruirea altor muncitori.

  • O piscină de 100 mp şi două saune s-ar putea deschide în spaţiul din subsolul Senatului unde s-ar putea face un centru spa

     Presa a avut acces, joi, în subsolul Senatului, unde se află spaţiile care ar putea fi folosite pentru amenajarea unui centru spa destinat publicului, care să funcţioneze pe baze comerciale şi să aducă bani pentru Parlament, aşa cum declara secretarul general adjunct al Senatului Dan Mihalache.

    Accesul s-a făcut de la nivelul P, pe scările de lângă liftul cu care senatorii urcă la sala de plen, după ce un angajat a deschis o uşă din grilaj închisă cu lacăt.

    Coborând la nivelul subsolului – 4,5 metri, pe mai multe rânduri de scări, prin mici coridoare întortocheate, în diferite stadii de execuţie, cu ţevi aparente pe tavan, prăfuite, unele afectate de igrasie, pe întuneric, în lipsa unei instalaţii de iluminat funcţionale, s-a ajuns în spaţiul în care ar putea fi amenajat un centru spa care să aducă bani la bugetul Senatului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tendinţe în fitness: gata cu trasul de fiare

    Astfel, tot mai multe săli de fitness încep să le ofere clienţilor posibilitatea unor şedinţe de antrenament funcţional, care le permit acestora să-şi mişte corpul cât mai natural, în să stea locului să lucreze pe rând diverse grupuri de muşchi. Aşa se face că din multe săli au fost exilate echipamente ca presele de piept şi cele pentru picioare. Deocamdată, benzile pentru alergat şi echipamentele pentru antrenament cardiovascular au rămas însă la locul lor.

    Un important beneficiu al antrenamentului funcţional, spun experţii, este că oferă oamenilor posibilitatea să-şi lucreze mai multe grupe de muşchi odată, care astfel se vor obişnui să colaboreze perfect în cazul unui efort. În plus, cei care aleg o asemenea metodă de exerciţiu fizic vor fi supli şi atletici, în loc să arate ca nişte pachete de muşchi. În locul echipamentelor exilate, proprietarii de săli de fitness au instalat scări de-a latul încăperilor, la care clienţii pot face exerciţii de tracţiune, ori se pot amuza traversând sala agăţaţi de fuscei.

    Există şi centre de fitness cu mai multe etaje, unde clienţii pot alerga în grup pe scările dintre ele, ori săli care unde s-au instalat funii prinse de tavan sau plase speciale pe pereţi pentru căţărat sau chiar s-a pus gazon artificial în locul aparatelor îndepărtate. Amenajarea unei zone pentru antrenament funcţional este mai ieftină decât dotarea cu echipamente, spun cei din branşă, dar, pe de altă parte, clienţii care preferă acest tip de antrenament trebuie supravegheaţi mai atent de către instructorii din sală.

  • Corporatistul subţire cu cheltuială se ţine

    În fiecare an, 16.000 de români ajung într-una dintre cele opt săli de sport pe care reţeaua World Class le-a deschis în România. Cei mai mulţi sunt corporatişti, au între 30 şi 44 de ani şi plătesc circa 1.000 de euro pe an pentru mersul “la sală”. “România este o piaţă foarte bună pentru dezvoltarea unei afaceri în acest domeniu şi asta se observă în rezultatele noastre – în 2011 am crescut cu 20% în cifra de afaceri”, spune Mikael Fredholm, CEO al World Class International.

    Fredholm are cel puţin două argumente atunci când vorbeşte despre potenţialul pieţei din România: în primul rând, doar 0,5% dintre români au abonament la o sală de fitness, ceea ce înseamnă că există un număr foarte mare de posibili clienţi. În al doilea rând, cei care merg deja la sală fac mai mult sport decât alţi europeni, acesta fiind un indiciu al faptului că, în principiu, vor rămâne clienţi fideli şi vor avea un comportament de consum constant. “În Suedia, timpul petrecut de o persoană la sală este de circa 27 de minute. În România, cei care vin să facă sport stau aproximativ două ore la sală”, spune şeful World Class International.

    Este drept că românii sunt recunoscuţi pentru cochetărie, dar până nu demult aceasta se limita doar la haine scumpe, doamne care nu ies pe stradă nemachiate sau necoafate sau domni care sunt întotdeauna la patru ace. De ceva vreme, aceştia vor cu orice preţ să fie şi în formă, aşa că proprietarii sălilor de sport sau ai centrelor de înfrumuseţare şi întreţinere corporală traversează o perioadă prielnică, în care afacerile cresc mai mult şi mai repede decât salariile clienţilor.

    Planurile celor de la World Class pentru perioada următoare confirmă: după ce în luna decembrie au deschis încă un nou centru în Bucureşti, în urma unei investiţii de 2,6 milioane de euro, pentru anul acesta sunt plănuite încă două deschideri. Una dintre săli va fi amplasată în clădirea de birouri America House, adresându-se în special celor care lucrează în incintă, iar pentru cealaltă a fost negociat un spaţiu în galeria comercială a Auchan Titan. Ambele implică investiţii de 3,5 milioane de euro, o bună parte din bani fiind necesari pentru achiziţia de echipamente. Cu cât sala oferă mai multe servicii şi tipuri de antrenamente, cu atât echipamentele sunt mai scumpe. Spre exemplu, din cele 2,6 milioane de euro investite în deschiderea celei mai noi unităţi, 800.000 au fost alocaţi doar în direcţia achiziţiei de echipamente.

    Investiţiile în România nu sunt întâmplătoare şi nici nu sunt motivate doar de tendinţele care se conturează în piaţă şi de potenţialul teoretic. Potrivit lui Mikael Fredholm, România este un pion foarte important în structura reţelei, în condiţiile în care 30% din cifra de afaceri anuală a grupului este generată de afacerea din România. În plus, rata de creştere anuală de circa 20% este cea mai mare din grup. Cei 16.000 de membri au generat companiei afaceri de opt milioane de euro în 2011 şi un profit net de 1,4 milioane de euro, rezultate cel puţin interesante pentru un business care de obicei nu se dezvoltă foarte mult şi nici nu este foarte longeviv.

    Deocamdată, Capitala a fost punctul central de atenţie, însă mai există două centre în Cluj şi Timişoara, iar Constanţa, Braşovul şi Sibiul sunt prospectate în vederea deschiderii unor noi săli de antrenamente. Fredholm nu spune “nu” nici ideii de a franciza sistemul în România, doar că până acum nu a găsit partenerii potriviţi, aşa că a pus planul pe lista secundă de priorităţi.

    Tot anul acesta vor fi demarate lucrările pentru deschiderea unui centru etalon, exclusivist, în zona Floreasca, gândit pe un sistem de circuit închis, limitat la cel mult 1.000 de membri. Clubul de fitness va avea parcare cu valet, restaurant şi toate celelalte facilităţi care se regăsesc într-un amplasament destinat clienţilor din categoria VIP. Investiţia se va ridica şi în acest caz la câteva milioane de euro. Planurile suedezilor sunt cel puţin atipice într-o economie care nu a văzut foarte multe investiţii în ultimii ani, cu excepţia extinderilor din zona de retail. Aici vorbim însă despre companii gigant, cu afaceri de zeci de ori mai mari decât ale World Class.

  • Fitness de cartier? De ce nu!

    Un club “foarte mare”, cu o capacitate de 5.000 de persoane si o
    suprafata de 2.600 de metri patrati, care are nevoie de o
    investitie de 3 milioane de euro si pentru care se vor vinde
    abonamente lunare de 40-50 de euro. Este noua reteta pe care Mikael
    Fredholm, vicepresedinte al World Class International, o pregateste
    pentru cartierul bucurestean Titan.

    Dupa cinci ani de operare exclusiv in zone centrale si in
    hoteluri de cinci stele, cu abonamente anuale situate intre 1.200
    si 1.700 de euro pe an (intre 100 si 140 de euro pe luna), care
    vizau piata premium, World Class face pasul catre clasa
    mediu-premium prin investitia din Titan. Noul club va avea un alt
    nume, ce nu a fost inca stabilit, insa va face parte din seria de
    cluburi World Class. “Vom lansa un nou brand, iar clubul va fi
    numit cu numele brandului, urmat de by World Class”, explica Mikael
    Fredholm, precizand ca, la fel ca si celelalte cluburi din retea,
    va fi dotat cu piscina, studiouri de aerobic si spinning, sala de
    fitness, zona de relaxare si de asemenea cu o terasa pe acoperisul
    cladirii, terasa ce va fi utilizata pentru organizarea de
    evenimente. Diferenta fata de cluburile premium va fi lipsa
    serviciilor spa (masaje sau tratamente faciale).

    Mikael Fredholm tine mult la explicatia ca aceasta investitie si
    strategia de a merge catre clasa medie nu sunt parte a unui plan
    anticriza, ci fac parte din strategia de dezvoltare a companiei pe
    termen lung. Planul este ca grupul sa testeze conceptul, iar daca
    acesta va prinde, vor fi deschise alte cluburi, inclusiv in afara
    Bucurestiului.

    In sprijinul argumentului ca nu este un plan anticriza sta chiar
    momentul cand a venit ideea acestui club: “Contractul pentru acest
    club l-am semnat in urma cu doi ani, iar decizia am luat-o inainte
    de izbucnirea crizei. in prezent noi avem cluburi de fitness ce se
    adreseaza doar segmentului premium. Piata este insa foarte mare si
    de aceea trebuie sa acoperim si segmentul persoanelor cu venituri
    medii”.

    Faptul ca Romania este o piata foarte mare a fost si motivul
    venirii companiei in Romania, in 2004, intr-un moment in care
    serviciile de intretinere locale erau la inceput. Grupul a decis sa
    vina in Romania la cererea Strabag, dezvoltatorul hotelului
    Marriott. “Ei ne-au intrebat atunci daca nu dorim sa deschidem o
    sala de fitness in incinta hotelului. La momentul respectiv noi nu
    vizam piata din Romania”, explica Mikael Fredholm, precizand ca la
    acel moment compania era deja prezenta pe alte piete din regiune,
    precum Polonia si Cehia.

    Acela a fost si momentul cand Mikael Fredholm s-a alaturat
    companiei, dupa ce anterior lucrase timp de patru ani pentru o
    firma de investitii, pentru care trebuia sa calatoreasca 250 de
    zile pe an, in special in SUA, China si Orientul Mijlociu: “Ma
    saturasem sa calatoresc, sa fiu tot timpul in avioane si
    aeroporturi. M-am intalnit cu proprietarul World Class care mi-a
    oferit un job in cadrul companiei si mi-a propus sa vin in Romania.
    Cand am venit nu exista decat un club, cel din cadrul Marriott, iar
    cel din cadrul hotelului Radisson SAS era in constructie. Hotelul
    era atunci la randul sau doar un schelet”.