BusinessMagazin

Tag: finantare

  • Ce trebuie să ştii dacă vrei să accesezi fonduri europene pentru afacerea ta? Provocări şi lecţii învăţate de antreprenorii români care au reuşit să obţină finanţări UE

    Identificarea programului de finanţare potrivit, evaluarea eligibilităţii şi pregătirea documentaţiei, elaborarea unui plan de afaceri solid, pregătirea bugetului şi a contribuţiei proprii reprezintă doar câţiva dintre paşii pe care antreprenorii trebuie să-i parcurgă pentru a ajunge să obţină finanţarea necesară dezvoltării afacerii, iar ulterior să poată implementa proiectul cu succes. Dar oare câţi dintre ei reuşesc să meargă până la capăt?

     

    Accesarea fondurilor europene reprezintă o oportunitate importantă pentru dezvoltarea afacerilor în România, însă procesul poate fi unul plin de obstacole. De aceea, antreprenorii care au reuşit să navigheze prin labirintul birocratic şi să obţină finanţare europeană spun că este esenţial să acorzi importanţă tuturor paşilor: de la identificarea fondurilor potrivite şi analiza criteriilor de eligibilitate, până la organizarea unei echipe capabile să gestioneze proiectul de la început până la finalizare. „Oportunitatea de a accesa fonduri europene trebuie făcută cu mare chibzuinţă. Trebuie să calculezi bine toate investiţiile şi să estimezi profitabilitatea. Dacă pleci de la ideea să laşi să treacă primii 3-5 ani şi apoi să recuperezi o parte din bani, ar fi bine te gândeşti de mai multe ori înainte de a face acest lucru”, spune Ioan Matei, fondatorul Sabrini, companie ce produce bijuterii din aur cu diamante. Antreprenorii care au reuşit să obţină finanţări UE recomandă să îţi construieşti o reţea de contacte şi să colaborezi cu experţi în accesarea de fonduri europene, deoarece acest lucru poate face diferenţa între succes şi eşec. În plus, trebuie să ai o viziune pe termen lung şi să fii pregătit să investeşti atât timp, cât şi energie pentru a transforma proiectul tău într-un succes durabil. „Pentru atragerea de fonduri lucrăm de mult timp, 8-10 ani, cu o singură firmă de consultanţă. Până acum, am încheiat împreună 3-4 proiecte. În prezent, avem pregătit un proiect pentru diversificarea producţiei şi aşteptăm să se deschidă o nouă linie de finanţare, să aplicăm pentru demararea producţiei de bijuterii din platină”, adaugă Ioan Matei.

    Pentru Flexibil, unul dintre cei mai importanţi producători europeni de sisteme antivibratie, business înfiinţat în urmă cu 50 de ani pe piaţa locală, fondurile europene au însemnat o sursă esenţială de dezvoltare. În acest context, compania a decis să înfiinţeze un departament dedicat proiectelor de finanţare. „Am creat un departament care scrie proiectele de finanţare în proporţie de 80-90%. Am învăţat foarte mult din a scrie astfel de proiecte, inclusiv ce înseamnă eficienţă energetică, retehnologizare, digitalizare, inovare. Orice proiect pe care l-am implementat a reprezentat o provocare în a înţelege gândirea celor care au pus condiţii şi scopul lor”, spune Daniel Borota, directorul general al companiei. „Principalele sfaturi pe care le-aş oferi antreprenorilor care doresc să acceseze finanţări ar fi să achiziţioneze doar lucruri pe care le-ar cumpăra şi din fonduri proprii, să aplice pentru fonduri doar atunci când există şi un plan B, şi să investească astfel încât să fie siguri că banii vor contribui real la dezvoltarea afacerii”, adaugă Daniel Borota.

    Un alt beneficiar al fondurilor europene este Laboratorul de Şosete, business fondat de antreprenorul craiovean Ilie Pană. Povestea afacerii a început să prindă contur în 2015, însă, fiind susţinută încă de la început prin fonduri europene, planul s-a concretizat cu adevărat abia în toamna anului 2018. „La început, am finanţat businessul cu bani economisiţi, la care am adăugat un proiect de fonduri europene. Nu aş fi făcut niciodată această investiţie doar cu banii mei sau cu banii băncii, pentru că mi-ar fi fost frică. Ar fi trebuit să investesc peste 200.000 de euro într-un business pentru care nu aveam o experienţă de piaţă. Fondurile europene m-au ajutat să transform acest vis în realitate, pentru că riscul de eşec era mult mai mic decât în cazul în care aş fi făcut investiţia din bani proprii”, mărturiseşte Ilie Pană. 

    Birocraţia care există în accesarea şi gestionarea fondurilor europene poate părea copleşitoare pentru antreprenori, însă este de înţeles şi, într-o anumită măsură, justificată de faptul că atunci când se obţine o sumă semnificativă de bani nerambursabili, este firesc ca instituţiile finanţatoare să impună un nivel ridicat de control prin care se urmăreşte nu doar să asigure că fondurile sunt utilizate conform scopului pentru care au fost acordate, ci şi să protejeze interesele publice şi transparenţa în cheltuirea resurselor.

    Ea poate include, de exemplu, documentaţii detaliate despre fiecare etapă a proiectului, raportări financiare frecvente şi justificarea fiecărei cheltuieli. Deşi acest proces poate încetini derularea proiectului, el este, de fapt, o măsură de siguranţă pentru ambele părţi: finanţatorul are certitudinea că fondurile sunt utilizate corect, iar antreprenorul este încurajat să respecte un plan clar şi bine structurat. „A fost vorba de multă birocraţie atunci când am aplicat pentru finanţare, dar este normal să existe atâta birocraţie atunci când încasezi o sumă importantă de bani. Este normal să existe verificări stricte”, spune Ilie Pană. Pe termen mediu, Ilie Pană intenţionează să dezvolte două fabrici în Craiova, una de şosete şi una de detergenţi, investiţii de câteva milioane de euro, finanţate prin programul Tranziţie Justă, dar adminte că o mare piedică în realizarea proiectelor privind finanţările nerambursabile a fost reprezentată de societăţile de consultanţă. „Dacă nu aş fi citit singur fiecare regulament, fiecare ghid scos de minister sau de administraţia publică, mi-ar fi fost foarte greu să depun corect proiectul şi să-l implementez fără să primesc sancţiuni. Pentru cele două proiecte, am trecut prin şase firme de consultanţă, am semnat cu trei, iar apoi am reziliat contractul cu două dintre acestea. Este dureros să vorbeşti cu o firmă de consultanţă care să cunoască mai puţine lucruri decât tine despre programul care te interesează. În plus, nu recomand unui antreprenor aflat la început de drum să se lanseze într-un business doar cu fonduri europene, pentru că fondurile europene vin cu obligaţii foarte mari.” Totuşi, în majoritatea cazurilor, accesarea finanţărilor europene are un impact semnificativ asupra dezvoltării businessurilor, antreprenorii cu experienţă reuşind să îşi accelereze ritmul de creştere, să îşi extindă infrastructura, să investească în tehnologie de ultimă generaţie şi să îşi diversifice produsele sau serviciile oferite. 

    În acest context, fondurile europene reprezintă un adevărat catalizator în progresul unei afaceri, oferind resursele financiare necesare pentru a trece la următorul nivel. „Experienţa clienţilor noştri şi a partenerilor care au accesat fonduri europene, milioane de euro, evidenţiază faptul că aceste fonduri au avut un impact major în accelerarea dezvoltării, având însă totdeauna în minte şi rigorile foarte stricte şi birocraţia – volumul foarte mare de documentaţie necesară pentru deconturi etc”, menţionează Mihai Manole, managing director şi acţionar al Tema Energy, dezvoltator de centre de date, cu afaceri de 74 mil. lei în 2023. Compania îşi propune să construiască o fabrică dedicată producţiei de data centere mobile, un proiect ambiţios care vizează inovarea în domeniul tehnologic. „Studiem atent oportunităţile de finanţare disponibile pentru a sprijini această iniţiativă, căutând soluţii care să corespundă necesităţilor noastre financiare. În paralel, dorim să accesăm fonduri europene pentru a digitaliza întreaga activitate a companiei, achiziţionând platforme software”, a spus Mihai Manole. Din 2007, când a intrat în UE, România a primit plăţi totale de 96,7 mld. euro şi a contribuit la bugetul UE cu 31,3 mld. euro. Rezultă un sold pozitiv de 65,4 miliarde de euro. Dacă absorbţia a fost greoaie la început, acum echipele care se ocupă de fondurile UE s-au rodat şi lucrurile se mişcă ceva mai bine. Astfel, din exerciţiul financiar 2014-2020,  România a avut o absorbţie pentru fondurile de coeziune de 96% (a pierdut 1 mld. euro din alocarea totală de 24 mld. euro).

    Oana Bâra, coordonator programe de finanţare la BCR, afirmă că până în 2030, România poate beneficia de 80 mld. euro prin accesarea unui portofoliu variat de finanţări europene şi naţionale: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Politica Agricolă Comună (PAC), Politica de Coeziune, Fondul de Modernizare, programul InvestEU, granturi de la bugetul de stat sau scheme de garantare. „Temele predilecte pe care companiile pot accesa finanţări sunt inovare, competitivitate, eficienţă energetică, digitalizare, energie regenerabilă, retehnologizare, transfer tehnologic.” Dacă România va reuşi să absoarbă eficient şi la timp aceste fonduri, PIB-ul ar putea creşte cu peste 2%, iar pe termen lung s-ar putea înregistra o creştere economică permanentă de peste un punct procentual, cu efecte benefice durabile asupra economiei.   

     

     

  • Vin banii europeni. Cum pot companiile să obţină finanţare de peste 1 milion de euro şi ce condiţii trebuie să bifeze VIDEO

    Ambrozie Ţurcanu, managing partner al Ambrozie Consulting, companie de consultanţă în accesarea de fonduri europene, a vorbit la ZF Live, emisiune susţinută de Orange Business, despre ce linii de finanţare se deschid în perioada următoare pentru businessul din România.

    „Urmează finanţări destul de consistente pentru regiunile de Sud-Est şi Nord-Est ale României, unde până acum s-au desfăşurat finanţări doar pentru microîntreprinderi. Urmează să se deschidă apelurile pentru întreprinderile mici şi mijlocii, inclusiv microîntreprinderi. Microîntreprinderile vor putea deschide afaceri, iar întreprinderile mici şi mijlocii vor avea posibilitatea să se dezvolte şi în mediul urban”, a spus el.

    Ambrozie Ţurcanu a detaliat liniile de finanţare şi domeniile eligibile şi a subliniat că există mai multe domenii pentru care se poate aplica pentru programele amintite, însă „vedeta” va fi zona de producţie.

    „Vor fi disponibile granturi de 1,5 mil. euro ce pot fi accesate în regiunea de Sud-Est şi 1 mil. euro pentru regiunea de Nord-Est. Domeniile eligibile sunt, în mare parte, producţia, iar când vorbim despre servicii, putem menţiona medical, turism, construcţii. Deci, programele acestea finanţează o multitudine de domenii. Totuşi, felul în care este structurată grila de punctaj pe aceste programe favorizează în special producţia.”

  • De ce mai finanţează CNAS spitale „capcană“, cu zeci de paturi, unde chirurgii refuză să opereze pe motiv că nu sunt „de specialitate“ şi aleg să transfere pacienţii? Câte tragedii trebuie să se mai întâmple în spitale pentru ca autorităţile să intervină ferm?

    ♦ Spitalul judeţean de urgenţă Târgu-Jiu, unde un copil a murit pentru că nu a fost operat de medicul de gardă, are două secţii de chirurgie generală cu 103 paturi în total şi 13 medici chirurgi: 77% din bugetul spitalului se duc pe salarii ♦ Paradoxal, secţia chirurgie generală 1 se autoprezintă pe site-ul spitalului „una din secţiile cu foc continuu, deoarece asigură primirea şi rezolvarea urgenţelor chirurgicale la orice oră din zi şi din noapte“ ♦ Realitatea arată că de fapt cei mai mulţi medici din spitalele de stat sunt de găsit după ora 14 la consultaţii în cabinete private.

    Spitalul judeţean de urgenţă Târgu-Jiu, unde un copil a murit pentru că nu a fost operat (decizia medicului fiind să îl  transfere la Craiova), are două secţii de chirurgie generală cu 103 paturi în total şi 13 medici chirurgi, fiind astfel unul dintre spitalele „dotate“ la capitolul chirurgie generală.

    Mai mult, datele arată că spitalul are un buget de 218 milioane de lei, dar cei  mai mulţi bani, 168 de milioane de lei (adică 77% din total), se duc pe salariile anga­jaţilor. Un medic chirurg câştigă lunar între 16.000 şi 18.000 lei net, fără gărzi, potrivit declaraţiilor de avere studiate de ZF  în cazul  celor doi şefi de secţii de pe chirurgie.
    „Orice caz care reprezintă o urgenţă medicală vitală trebuie să fie tratat acolo unde pacientul se prezintă dacă unitatea medicală dispune de dotarea medicală necesară şi de personal medical în serviciu“, a transmis ieri într-un comunicat Colegiul Medicilor din România.

    Nu doar că spitalul de urgenţă din Târgu-Jiu are două secţii de chirurgie, dar are inclusiv mai mulţi  medici angajaţi pe chirurgie generală, din care doi specializaţi chiar pe chirurgie pediatrică. Cine va fi tras la răspundere în cazul băiatului care a decedat pentru că nu a fost operat la timp? Câte tragedii trebuie să se mai întâmple în spitale pentru ca autorităţile să intervină ferm, iar medicii care greşesc să fie pedepsiţi?

    ZF a solicitat colegiului să transmită câţi medici au fost sancţionaţi şi suspendaţi în ultimii ani din cauza malpraxis, dar nu a primit răspuns.

    De altfel, acesta nu este un caz izolat în spitalele de stat, când pacientul moare după ce aşteaptă ore în şir să primească asistenţă medicală (şase ore a aşteptat băiatul din Târgiu-Jiu să fie operat). Anul trecut, o tânără 25 de ani, gravidă, a murit la spitalul Mavromati din Botoşani după ce ore în şir nu a primit asistenţă medicală, iar o altă tânără a născut anul trecut pe trotuarul din faţa spitalului Urziceni după ce medicii şi asistentele de gardă nu i-au oferit asistenţă medicală. Nimic nu s-a schimbat de atunci în sistem.

    Oficialii spitalului din Târgu-Jiu nu au răspuns solicitării ZF, iar datele din presă arată că medicul chirurg  de gardă Valentin Neagu a fost amendat cu 3.000 de lei de DSP Gorj, la fel şi medicul Liliana Puiu Crăciun, care în trecut a avut interdicţia temporară de a profesa (după ce fost găsită vinovată în 2015 pentru decesul unui pacient), potrivit datelor din presă.

    De ce finanţăm paturi şi salariile unor medici fără niciun criteriu de performanţă?

    Un sfert din bugetul Casei de Sănătate se duce către spitale: dar unde sunt indica­to­rii de performanţă pentru medicii din spita­le­le pu­blice, cine şi cum le evaluează acti­vi­ta­tea şi de ce apar astfel de cazuri? În fiecare an, în ulti­mul deceniu decontările realizate de CNAS pentru spitale au crescut de la 8,5 mld. lei în 2014 la peste 14 mld. lei anul trecut şi anul acesta, potrivit datelor pu­blice.

    Profesia de medic are ca principal scop asigurarea stării de sănătate pe tot timpul exerci­tării profesiei. Medicul trebuie să dovedească disponibilitate, corectitudine, lo­ia­litate şi respect faţă de fiinţa umană. Aşa spune Legea 306 din 28 iune 2004 (actua­li­zată) privind exercitarea profesiei de medic.

    Realitatea din teren arată că de fapt sunt finanţate la stat salariile medicilor mai mult decât accesul pacienţilor la servicii medicale. Trei miliarde de lei a fost în 2018 majorarea salarială acordată pentru a susţine creşterile salariale ale medicilor şi ale asistentelor, în plus faţă de 8 miliarde de lei care au fost bugetaţi în total în 2017 pentru salariile angajaţilor din sănătate.

    Cu toate acestea, în continuare accesul pa­cienţilor la serviciile medicale din spitalele de stat nu s-a îmbunătăţit, lipsesc echipa­men­te medicale de bază, materiale,  iar con­di­ţi­ile sanitare nu s-au îmbunătăţit. Mai mult, ano­­malia persistă în ciuda majorărilor sala­ria­le, pacientul, contri­buabil ca salariat, ajun­ge să scoată bani din buzunar ca să fie văzut la privat de un medic ce lucrează în spital de stat.
     

  • Real Estate. Toamna se numără tranzacţiile din rezidenţial?

    Anul 2024 a venit cu creşteri neaşteptate în piaţa imobiliară din România, cu oraşe precum Iaşi, Cluj şi Braşov din ce în ce mai efervescente când vine vorba de achiziţiile de locuinţe. Răzvan Cuc, preşedintele RE/MAX România, a vor-bit în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro despre schimbările din piaţă, preferinţele pentru tranzacţiile cash şi aşteptările pentru următorii ani într-un context marcat de cerere ridicată şi ofertă în scădere.
     

    Toată piaţa imobiliară s-a apreciat în ultimele 12 luni, fie că vorbim despre oraşele mici sau mari. De exemplu, Iaşiul a avut o creştere mai mare decât media naţională, iar alte oraşe au avut o creştere sub această medie, dar în an-samblu toată piaţa a crescut,” a spus Răzvan Cuc, preşedintele RE/MAX România, în una dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro.   Cuc a menţionat că, deşi numărul tranzacţiilor rămâne constant, valoarea acestora a crescut în ultimele 12 luni, reflectând o creştere generală a pieţei.

    Referitor la piaţa rezidenţială, Cuc a precizat că tranzacţiile cu proprietăţi comerciale sau industriale sunt mult mai puţine comparativ cu cele din seg-mentul rezidenţial, care reprezintă aproximativ 80% din totalul tranzacţiilor. El vorbeşte din perspectiva reţelei RE/MAX, care are aproximativ 700 de membri la nivel national, astfel că nu reflectă neapărat nivelul întregii pieţe, însă, prin prisma acestei reţele, „numărul de tranzacţii a rămas oarecum constant, poate chiar a înregistrat o scădere uşoară, însă au crescut valorile de tranzacţionare pentru că a crescut piaţa, pe de o parte, dar şi pentru că noi am tranzacţionat proprietăţi cu o valoare medie mai mare decât acum un an”. Astfel, a scăzut numărul tran-zacţiilor cu valori mici, pentru că nu au mai fost finanţări în piaţă şi pentru că a scăzut livrarea unităţilor de către dez-voltatori, pe de o  parte, dar şi pentru că oamenii s-au îndreptat către proprietăţi mai scumpe, case sau apartamente mai mari şi mai valoroase.

    Totodată, el a subliniat că accesibilitatea proprietăţilor din România este încă atractivă pentru cumpărători, iar preţurile mai scăzute, în comparaţie cu alte capitale europene, contribuie la o rată crescută a achiziţiilor fără finanţare bancară. „Bucureştiul, de exemplu, are preţuri mai mici raportate la venitul mediu decât majoritatea capitalelor europene, ceea ce face achiziţiile de locuinţe mai accesibile,” a adăugat Cuc. „Nicăieri în Europa de Vest, în vreo capitală a Europei de Vest, preţurile nu sunt aşa de mici raportat la salarii. Preţul pe metrul pătrat ajunge în Praga, de exemplu, la undeva 5.000 de euro. Acolo preţul pe metru pătrat undeva la 5.000 euro. Adică de două ori şi jumătate un salariu mediu şi cu cât mergi mai spre vestul Europei, indicatorul ăsta creşte. Deci mai multe salarii per metru pătrat pentru achiziţia unei locuinţe.”

    Carte de vizită

    1. Răzvan Cuc conduce RE/MAX România de peste zece ani, transformând-o dintr-o reţea mică, cu doar trei birouri şi 30 de agenţi, într-o organizaţie puternică, ce numără astăzi aproximativ 700 de consultanţi şi 60 de birouri la nivel naţional.

    2. Sub coordonarea sa, RE/MAX România a intermediat tranzacţii imobiliare care cumulează o valoare de peste 2,5 miliarde de euro, cu un portofoliu de peste 25.000 de unităţi locative tranzacţionate prin francizele companiei. Printre cele mai importante tranzacţii rezidenţiale se numără proprietăţi de peste 3 milioane de euro, precum şi tranzacţii comerciale semnificative, inclusiv un hotel de aproximativ 8 milioane de euro şi terenuri pentru proiecte imobiliare de peste 10 milioane de euro.

    3. Un lider orientat către antreprenoriat şi dezvoltare organizaţională, crede în importanţa sensului în carieră pentru echipa sa, afirmând că succesul în această industrie nu va fi redus de tehnologie, ci va depinde de împlinirea per-sonală şi profesională a agenţilor săi.

    Legat de tranzacţiile realizate cu bani cash, Răzvan Cuc a punctat că aproximativ jumătate dintre achiziţiile realizate la nivel naţional sunt plătite integral din resurse proprii: „Aproximativ 50% din achiziţii se fac fără finanţare bancară, ceea ce arată o preferinţă clară pentru achiziţiile cu bani lichizi. Cred că pe măsură ce băncile vor aduce pachete de finanţare mai convenabile, procentul de creditare va creşte. Fie că vorbim despre zona asta antreprenorială, fie că vorbim despre investiţii, suntem mai puţin îndatoraţi, avem nişte soluţii de finanţare mai puţin performante decât piaţa vest-europeană  sau, ştiu eu, nord-americană, alte pieţe cu economii mai mature. Şi aceşti factori contribuie cumva la această situaţie în care avem un procent mare de tranzacţii realizate din resurse proprii.”

    În privinţa diferenţelor de preţ dintre oraşele mari, Cuc a menţionat că Clujul şi Braşovul au devenit cele mai scumpe pieţe imobiliare din ţară, cu preţuri de 2.700 şi, respectiv, peste 2.000 de euro pe metru pătrat, devansând Bucureştiul. „Braşovul, de exemplu, a surclasat deja Bucureştiul şi este acum a doua cea mai scumpă piaţă din ţară, după Cluj. La Cluj, preţul mediu este de aproximativ 2.700 euro pe metru pătrat, iar în Braşov undeva la 2.000-2.100 euro pe metru pătrat,” a explicat el. Totodată, Iaşiul a înregistrat o creştere procentuală semnificativă a preţurilor locuinţelor în acest an, de peste 15%, datorită po-tenţialului economic şi infrastructurii în dezvoltare.

    Un alt aspect discutat a fost preferinţa pentru apartamentele vechi, care sunt considerate mai accesibile şi, în multe cazuri, amplasate în zone mai centrale sau bine conectate la infrastructura oraşului. „Locuinţele vechi au un avantaj major, şi anume că ele sunt ocupabile imediat. În plus, multe dintre acestea sunt amplasate în locaţii mai bune, mai aproape de liniile de transport şi de centrele de car-tier, un factor important pentru mulţi cumpărători,” a explicat Răzvan Cuc. Legat de achiziţiile imobiliare, Cuc a recomandat atenţie sporită la detaliile contractuale şi la istoricul dezvoltatorului în cazul locuinţelor noi. „Cumpărătorii ar trebui să fie foarte atenţi la clauzele contractuale şi să evite avansurile mari, mai ales dacă şantierul nu este încă demarat. Este important să te uiţi şi la istoricul dezvoltatorului şi la proiectele anterioare pe care le-a finalizat. Aceste detalii pot face diferenţa între o achiziţie sigură şi una riscantă.”    

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Răzvan Cuc, preşedinte, RE/MAX România

    1 . De ce preferă românii apartamentele vechi, aşa cum reiese dintr-un studiu pe care l-aţi publicat recent?
    Vorbim despre o chestiune de buget, accesibilitate, nevoi de trai. Locuinţele vechi au un mare avantaj, şi anume că ele sunt ocupabile imediat, gata construite, iar în majoritatea cazurilor se află în zone mai avantajoase decât cele nou construite, care se dezvoltă mai degrabă în zone periferice. Se mai întâmplă să fie şi „plombe” în planul urban-istic al oraşelor, însă proiectele mari sunt realizate unde există terenuri disponibile, deci, în general, în zone mai puţin centrale. Avantajul apartamentelor vechi, pe lângă faptul că sunt imediat ocupabile şi intabulate, este că fi-nanţarea pentru ele este mai uşor de accesat, având şi o localizare mai convenabilă.

    2. La ce ar trebui să fim atenţi atunci când cumpărăm o locuinţă „pe hârtie”?
    În primul rând, trebuie să citim cu atenţie contractul. De multe ori este necesar un specialist, deoarece un dezvolta-tor cu intenţii neclare poate introduce clauze ascunse în contract. Acestea trebuie analizate de ochi experimentaţi – fie jurişti, avocaţi cu calificarea potrivită pentru a observa astfel de clauze, fie agenţi imobiliari foarte competenţi. Cumpărătorii trebuie să aibă grijă unde semnează, înţelegând clar obligaţiile şi riscurile asociate. Totodată, este esenţial să analizeze valoarea avansurilor – nu este firesc să fie solicitat un avans de 90%-100% dacă şantierul nu a început încă. Foarte important este şi „pedigriul” dezvoltatorului, adică istoricul proiectelor încheiate anterior.

    3. Cum va evolua piaţa rezidenţială în continuare?
    În ceea ce priveşte piaţa imobiliară, mulţi se aşteptau ca preţurile să scadă anul acesta. Însă piaţa a crescut de la începutul anului, iar la un moment dat, cred că oamenii vor realiza că preţurile nu vor mai scădea, că inflaţia le erodează economiile şi că este momentul potrivit pentru a cumpăra. Odată cu acest „declic” psihologic, presiunea pe achiziţii va creşte, ceea ce va duce, evident, la creşterea preţurilor. Estimez că acest fenomen va deveni vizibil în perioada 2025-2026, când vom resimţi şi o presiune suplimentară din cauza ritmului redus de autorizare şi con-struire în marile oraşe. Clujul, de exemplu, trece deja printr-o astfel de situaţie, iar Bucureştiul este în aceeaşi cate-gorie. Sunt şi alte oraşe care ar putea să intre în această categorie. Din cauza scăderii ofertei şi a creşterii cererii, mă aştept la o tendinţă de creştere a preţurilor în următorii trei-patru ani.

     

  • Joaca de-a finanţarea. Statul le permite celor care au câştigat ajutoare de stat sau bani din PNRR să vândă proiectele. Roxana Mircea, REI: Marea majoritate a proiectelor fotovoltaice din Componenta 6 PNRR s-au tranzacţionat

    ♦ Posibilitatea de a schimba structura acţionariatului unei companii chiar şi în proporţie de 100% după câştigarea unui ajutor de stat lasă loc pentru investitori speculativi şi poate duce la proiecte neimplementate.

    Marea majoritate a proiec­te­lor de energie regenerabilă finanţa­te prin Componenta 6 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) au fost scoase la vânzare de cei care le-au câştigat, în contextul în care statul nu ar interzice în mod ex­plicit schimbarea acţionariatului unui beneficiar, a explicat Roxana Mircea, managing partner, REI Grup, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

    „Pe ajutoare de stat noi nu am avut astfel de situaţii, dar am avut pe proiectele pe fotovoltaice din Com­po­nenta C6 din PNRR, din 2022. Pot să spun că marea majoritate s-au tran­zacţionat, vorbim de companii tur­ceşti, companii portugheze, mulţi in­vestitori. Au fost doar câteva grupuri de români care le-au şi executat până la urmă“.

    Tranzacţionarea proiectelor a fost posibilă pentru că schimbarea ac­ţio­nariatului unei companii câştigă­toa­re nu este interzisă. În piaţa de energie regenerabilă este o practică larg răspândită ca un dezvoltator să înfiinţeze câte o companie pentru fiecare proiect în parte, ceea ce face cu atât mai uşoară vânzarea unui singur proiect care a primit finanţare.

    „În cazul unora a fost o formulă de a-şi atrage capital, dar alţii recu­nosc că le-au făcut speculativ. Statul pu­tea să interzică, pentru că o să vedem până la urmă câte proiecte se mai realizează. Noi vedem deja o stagnare majoră a acestor proiecte în România“.

    Componenta C6 din PNRR coordonată de Ministerul Energiei a avut iniţial un buget total de peste 1,6 miliarde de euro pentru investiţii în pro­ducţia de energie din surse rege­ne­rabile, eficienţă energetică, capaci­tăţi de stocare, hidrogen verde, coge­nerare şi lanţ de producţie pentru baterii şi fotovoltaice.

    Posibilitatea de a schimba acţio­na­riatul unei companii care a câştigat finanţarea unui astfel de proiect lasă loc pentru investitori speculativi. Ano­malia se extinde şi în cazul pro­gramelor cu ajutor de stat coordonate de Ministerul de Finanţe sau de Mi­nis­terul Economiei, inclusiv Investa­lim sau Construct Plus.

    „Poţi să faci cesionare de părţi sociale. Nu este ilegal, dar autorităţile şi ministerele ar putea să aibă în vedere să dea mai mult companiilor existente, care ţin 300-500 de angajaţi. Hai să finanţăm acele companii care au istoric, care au activitate, nu o companie startup abia înfiinţată, care după aceea vinde şi până la urmă nici nu se mai implementează. Ne jucăm de-a proiectele“.

    Lipsa unui filtru de istoric, mărime, capacitate de implementare când vine vorba de acordarea unei finanţări sau a unui ajutor de stat către o companie a generat în ultimii ani situaţii în care firme „de apartament“, cu 1-2 angajaţi, au câştigat ajutoare de stat de milioane sau zeci de milioane de euro.

    „Nu se cere istoric pe domeniu şi nu se corelează grantul cerut cu cifra de afaceri, cum a fost de pildă pe Programul Tranziţie Justă sau pe anumite măsuri din programul regional, unde nu puteai să ceri mai mult de 5 sau 10 ori raportat la cifra ta de afaceri. Poate asta ar trebui să ia în calcul şi schemele“.

    ZF a întrebat Ministerul de Finanţe, Ministerul Energiei şi Ministerul Economiei dacă există restricţii în ceea ce priveşte schimbarea de acţionariat a unei companii beneficiare de ajutor de stat sau bani din PNRR, dacă există vreo corelare între nivelul de ajutor de stat acordat şi istoricul unei companii, respectiv număr de angajaţi şi cifră de afaceri şi cum se asigură ministerele că nu acordă ajutor de stat sau finanţări investitorilor speculativi. Reprezentanţii Ministerelor nu au răspuns până la redactarea articolului.

     

  • Compania de credite de consum Provident lansează un program de informare privind importanţa accesului la finanţare pentru categoriile nebancarizate

    Compania de credite de consum Provident Financial România, parte din grupul britanic International Personal Finance (IPF), a lansat în piaţă un program de informare menit să crească gradul de înţelegere a rolului IFN-urilor în economie şi importanţa accesului la finanţare pentru categoriile nebancarizate.

    “Comportamentul iresponsabil al unor jucători mai mici din piaţă a creat pe nedrept o percepţie negativă asupra întregului sector, însă această percepţie nu este generalizată. IFN-urile au un rol necesar într-o economie de piaţă funcţională, care asigură cu responsabilitate echilibru şi siguranţă financiară inclusiv pentru cei cu venituri medii şi mici, care nu se încadrează mereu în criteriile altor creditori”, explică Florin Bâlcan, directorul general al Provident Financial România, care este şi vicepreşedintele Asociaţiei Societăţilor Financiare din România.

    Programul  a fost iniţiat de Provident pe fondul nevoii crescute a consumatorilor pentru mai multe informaţii clare şi detaliate despre serviciile financiare nebancare şi despre ce presupune un astfel de credit.

    Începând cu 11 noiembrie va intra în vigoare Legea 243/ 2024 care prevede, printre altele, că, pentru împrumuturile de până în 25.000 de lei, clienţii nu pot plăti mai mult decât dublul sumei împrumutate, costul total al creditului pe zi fiind, de asemenea, plafonat la cel mult 1%.

    Legea se aplică la cerere şi contractelor în derulare, în anumite condiţii.

    În acest context, Provident a lansat un serial de educaţie financiară, în care un specialist  în domeniu prezintă noţiuni financiare de bază.

    În România, Provident este prezent din 2006, timp în care a acordat împrumuturi de valoare mică, pe termen scurt, pentru peste 1,2 milioane de români. Din 2006, Provident a investit în România peste 376 de milioane de euro.

     


     

     

  • Start-up-ul românesc Vaunt continuă extinderea pe piaţa din SUA cu un nou produs şi se pregăteşte să ridice o primă rundă de finanţare. „Petrec câteva luni în fiecare an în Statele Unite şi am observat că există cerere pentru un serviciu precum Vaunt Market”

    Vaunt, un start-up românesc dedicat digitalizării proiectelor din piaţa rezidenţială, îl aduce pe Joe (Shijo) Mathew, co-fondatorul OpenReel, un start-up cu creştere rapidă ajuns la serie A din Statele Unite, ca Advisor Strategic şi investitor, au transmis reprezentanţii companiei printr-un comunicat. De asemenea, start-up-ul proptech Vaunt se extinde în SUA cu cel mai recent produs, VAUNT Market, şi se pregăteşte să ridice o primă rundă de finanţare.

    „Petrec câteva luni în fiecare an în Statele Unite şi am observat că există cerere pentru un serviciu precum VAUNT Market în rândul investitorilor rezidenţiali şi al family offices care doresc să-şi diversifice activele. Pentru a transforma VAUNT într-o afacere globală, avem nevoie de îndrumare strategică din partea comunităţii noastre de clienţi, investitori şi consilieri. Parteneriatul cu Shijo Mathew este un pas cheie în realizarea acestei viziuni. Experienţa sa în creşterea organizaţiilor şi expertiza în tehnologie şi media va fi de nepreţuit pe măsură ce ne extindem”, a spus Irina Constantin, CEO şi Co-fondatoare VAUNT.

    OpenReel simplifică înregistrarea şi editarea video de la distanţă pentru echipe şi a ridicat o rundă de tip serie A de 19 milioane de dolari în 2021. În calitate de co-fondator, Shijo Mathew are experienţă în scalarea şi vânzarea de companii, construirea de echipe performante şi creşterea veniturilor, au mai spus reprezentanţii Vaunt. Înainte de OpenReel, el a ocupat funcţii de conducere la Internet Brands (achiziţionat de KKR), unde a ajutat la extinderea bazei de clienţi la peste 30.000. Shijo Mathew a fost consultant şi pentru companii de tehnologie precum SpringCM (achiziţionat de DocuSign) şi deţine două brevete în înregistrarea şi stocarea media.

    „Îi cunosc pe Răzvan şi Irina de ceva vreme, iar capacitatea lor de a depăşi provocările şi de a dezvolta singuri VAUNT m-a impresionat întotdeauna. Au construit ceva cu adevărat remarcabil şi, cu VAUNT Market, sunt pregătiţi să transforme ecosistemul investiţiilor imobiliare. Mă bucur  să fac parte din călătoria lor pe măsură ce se extind pe piaţa din SUA,” a spus Shijo Mathew, Co-fondator OpenReel.

    Venirea lui Mathew în calitate de Advisor în cadrul Vaunt reprezintă o etapă semnificativă pentru extinderea VAUNT în SUA, potrivit sursei citate. Startup-ul a fost lansat în România şi deserveşte în prezent peste 70 de clienţi cu proiecte imobiliare cuprinse între 40 şi peste 1.500 de unităţi, peste 2,1 miliarde de dolari în valoare totală a proprietăţilor şi peste 800 milioane de dolari în tranzacţii. VAUNT urmăreşte să-şi extindă prezenţa în SUA prin VAUNT Market, o platformă pentru investiţii imobiliare şi suport personalizat pentru tranzacţii.

    Runda de finanţare va susţine creşterea şi dezvoltarea VAUNT Market, conectând investitorii la proprietăţi de top din Europa şi SUA.

     

  • Andrei Dudoiu reia funcţia de CEO al platformei de investiţii SeedBlink. Carmen Sebe, care a ocupat postul de director general al companiei timp de circa patru ani, preia rolul de Preşedinte al Consiliului de Administraţie de la noul CEO

    SeedBlink, platforma all-in-one de equity management şi investiţii, îl numeşte pe Andrei Dudoiu, care până acum era preşedinte al Consiliului de Administraţie, în rolul de CEO, au transmis reprezentanţii companiei printr-un comunicat. Experienţa lui Andrei Dudoiu în domeniul comercial şi financiar, dar şi viziunea sa strategică vor asigura o continuitate în dezvoltarea companiei şi vor deschide noi perspective de creştere pe piaţa europeană. El a mai deţinut funcţia de CEO în perioada 2019 – 2021.

    De asemenea, Carmen Sebe, care a ocupat postul de director general (CEO) al SeedBlink timp de cira patru ani – funcţie de care a preluat-o de la Andrei Dudoiu în 2021 -, preia acum rolul de Preşedinte al Consiliului de Administraţie şi se va concentra în continuare pe managementul acţionarilor strategici, managementul riscurilor şi pe scalarea produsului de equity management.

    „Această rotaţie a conducerii marchează o progresie naturală a viziunii fondatorilor, concepută pentru a face să evolueze conducerea în concordanţă cu fazele de creştere ale companiei. Andrei şi Carmen, împreună cu cofondatorii Radu Georgescu şi Ionuţ Pătrahău şi echipa mai largă, vor continua să conducă SeedBlink cu o strategie unificată concentrată pe scalarea infrastructurii sale în domeniul equity management, al sindicalizării şi al pieţelor secundare. Suita completă de produse a companiei îi consolidează poziţia ca partener cheie pentru startup-urile europene de tehnologie şi investitorii lor în fiecare etapă de creştere.”

    Andrei Dudoiu aduce în echipa SeedBlink o experienţă extinsă în domeniul financiar, dobândită în peste două decenii, inclusiv în rolul de Deputy CEO la Banca Transilvania. Cu o viziune strategică şi o capacitate dovedită de a conduce echipe, el are misiunea de a accelera transformarea SeedBlink într-un jucător-cheie pe piaţa europeană. Numirea sa ca CEO marchează un nou capitol în evoluţia companiei, care şi-a consolidat poziţia după un trimestru 3 record, au mai spus reprezentanţii SeedBlink.

    „Preluarea rolului de CEO într-un astfel de moment este o mare onoare. Trimestrul 3 a fost cel mai performant al nostru până acum, marcat de o creştere semnificativă a veniturilor şi un spirit de echipă vibrant. Pe măsură ce ne pregătim pentru următoarea etapă a evoluţiei SeedBlink, obiectivul nostru este clar – să accelerăm semnificativ veniturile şi să extindem portofoliul de produse pentru a oferi startup-urilor un sprijin complet în fiecare etapă de creştere. Dincolo de finanţare, avem un ecosistem robust care include equity management, sindicalizare şi piaţa secundară”, a spus Andrei Dudoiu.

    Practic, în trimestrul 3 din 2024, SeedBlink Ventures, platforma de equity crowdfunding şi investiţii, a înregistrat succese notabile, cu 1 milion de euro strânşi pentru .lumen într-o singură zi şi 1,6 milioane de euro pentru Pago, conform reprezentanţilor SeedBlink. De asemenea, Raise Hub, cea mai recentă lansare majoră care leagă Equity şi Syndicates permite acum fondatorilor să îşi gestioneze eforturile de finantare în cadrul reţelelor lor, asigurând conformitatea şi o guvernanţă mai uşoară post-investiţie. „În mai puţin de o lună, 26 de companii din România, Olanda, Bulgaria, Grecia, Austria, Marea Britanie, Ungaria şi Irlanda au început să îşi pregătească rundele private.”

    În ceea ce priveşte SeedBlink Secondaries, aceasta reflectă un apetit crescut pentru tranzacţiile secundare, oferind investitorilor acces exclusiv la oportunităţi pre-IPO de la companii precum Klarna şi Einride, potrivit sursei citate. „SeedBlink Equity rămâne coloana vertebrală a platformei, oferind un management clar a acţiunilor, finanţării, stimulentelor pentru angajaţi (ESOP-uri) şi guvernanţei. Clienţi precum Agricover şi Bright Spaces folosesc SeedBlink Equity în demersurile lor de retentie a angajatilor cheie.”

     

     

     

  • Mircea Fechet, Ministrul Mediului: Toate materialele reciclabile ar trebui să fie transformate în alte bunuri tot în România; Vrem să identificăm o sursă de finanţare la nivel guvernamental pentru a putea atrage o investiţie pentru procesarea sticlei

    În România, fiecare tonă de material reciclat are potenţialul de a fi transformat în noi produse, fără a mai fi nevoie de exportul acestora în alte ţări pentru procesare. Dacă am valorifica toate resursele reciclabile pe plan intern, am putea stimula industriile locale, crea locuri de muncă şi reduce amprenta de carbon, consideră Mircea Fechet, Ministrul Mediului, Apelor, Pădurilor.

    “Toate materialele reciclabile ar trebui să fie transformate în alte bunuri tot în România. Dacă vorbim de  plastic şi PET, avem în Buzău o fabrică care proceseză o cantitate semnificativă din PET-urile recuperate. În schimb, dacă vorbim  de sticlă reciclabilă, din păcate, în momentul de faţă ea merge în Polonia sau Ungaria. Ne-am propus să identificăm o sursă de finanţare la nivel guvernamental pentru a putea atrage o investiţie în România pentru procesarea sticlei. Este o industrie cu valoare adăugată mare, care presupune investiţii foarte mari şi costuri de operare foarte mari. Cred că existenţa unei astfel de facilităţi de procesare a sticlei ar închide bucla circularităţii despre care vorbim atât de des”, a spus  Mircea Fechet la conferinţa ZF ESG 2024.

    Alte declaraţii:

    ♦ Sistemul de Garanţie-Returnare. În septembrie am reuşit să recuperăm 81% din ambalajele puse pe piaţă în luna respectivă, în creştrere faţă de luna august când recuperarea a ajuns la 78%. Până în prezent avem 7 centre în ţară, în care activează 120 de lucrători. 1.100 de şoferi transportă materialul reciclabil

    ♦ Industria atrage finanţări pentru a-şi mări capacitatea de producţie. Investiţii în reciclarea PET-ului în reciclarea sticlei. Este important ca orice politică este adoptată, să existe întotdeauna o evaluare a modului în care măsura respectivă se reflectă în mediul de afaceri.

    ♦ Ar fi bine să luăm în calcul şi producerea altor bunuri în România precum vata bazaltică, termopanele de ultimă generaţie, elemente care reduc factura la energia electrică sau la gaze.

    ♦ Dacă ne referim la finanţări în sectorul apă-canal, în România există cel puţin 4 surse de finanţare – o finanţare din PNRR, una din fostul POIM, o finanţare naţională prin programul Anghel Saligny şi  mai nou din AFN. Însă problema nu este finanţarea, ci faptul că aceste proiecte avansează foarte greu.

    ♦ La păduri, avem o ţintă finală pentru 2026 de 26.000 de hectare şi o ţintă intermediară pentru Cererea de plată 5 de 6.000 de hectare. Pentru programul de împăduriri, în acest moment avem contracte semnate pentru 7.800 de hectare, care urmează să fie împădurite în acest sezon. Este un progres bun, dar ţinta finală ridică îngrijorări.

    ♦ O să avem 350 de puncte de monitorizare video, care vor folosi AI, şi care vor putea în timp real să interogheze SUMAL-ul (sistemul informatic integrat de monitorizare a trasabilităţii materialelor lemnoase). Suntem în prin proces de execuţie a acestui proiect. Nu avem programe întârziate.  

     

  • Gabriel Ciordaş, Creatopy: Ne pregătim să luăm a doua rundă de finanţare în iunie 2025 şi ne aşteptăm la o evaluare de 350-400 de milioane de dolari

    Startup-ul Creatopy, activ în automatizarea publicităţii printr-o platformă alimentată cu AI, se pregăteşte pentru a ridica a doua rundă de finanţare în 2025 şi ţinteşte o evaluare de 350-400 de milioane de dolari, a explicat Gabriel Ciordaş, fondatorul Creatopy, în conferinţa ZF/CEC Bank Investiţi în România – Oradea.

    „Noi ne pregătim să luăm a doua rundă de finanţare în iunie 2025 şi ne aşteptăm să luăm undeva la o evaluare de 350-400 de milioane de dolari. Planul este să vindem în patru ani şi sperăm că vom vinde pentru mai mult de 1 miliard de dolari”.

    Creatopy este o companie care a luat naştere în 2020, cu sediul central în SUA, dar şi un sediu în România, în Bihor, unde se află cercetarea şi dezvoltarea pentru produs. În 2023, Creatopy a atras o rundă de finanţare Seria A de 10 milioane de dolari de la 3VC şi Point Nine.

    „Automatizarea în publicitate este un subiect uriaş pentru că generează economii de costuri foarte mari şi un return on investment mult mai bun. O companie gigant a făcut nişte teste cu Creatopy şi au investit acelaşi buget cu noi şi fără noi, iar pe banii investiţi cu noi au făcut de patru ori mai mult return decât pe banii investiţi fără tehnologia noastră. Vom face un studiu de caz pe acest client”.

    Pe lângă Creatopy, numele lui Gabriel Ciordaş este legat şi de alte proiecte, cel mai proeminent fiind compania Smartware, care a dat naştere unor proiecte precum platforma de publishing Flipsnack sau SVGator, un tool de animare care poate fi utilizat fără cunoştinţe avansate.

    Ce a mai declarat în cadrul evenimentului:

    • Referitor la scăderea industriei de IT din România, cred că este prima scădere care este bună. România făcea outsourcing în IT, iar acest outsourcing în accepţiunea mea este vânzarea creierului românesc în formă brută. În momentul în care acele companii de outsourcing nu vor mai avea piaţă, şi se apropie foarte repede acel moment, toţi acei IT-işti nu se vor converti în agricultori, ci vor rămâne în IT, dar vor merge şi vor lucra în companii cu produs propriu. Atunci România va reuşi să exporte IT cu o valoare adăugată foate mare.
    • Cred că ar trebui să adăugăm valoare adăugată la ceea ce facem şi să nu mai munci pe doi bani, ceea ce făcea outsourcingul în cazul IT-ului, iar rezultatele vor fi uriaşe.
    • La Creatopy am foarte mulţi colegi care sunt acţionari. În momentul în care această companie se va vinde, cel puţin 18 oameni vor deveni milionari. Aceşti oameni probabil vor reinvesti acele milioane în branduri de IT şi astfel se dezvoltă ecosistemul de IT din România, nu sub formă de lohn, unde ai făcut o factură pe orele muncite şi asta a fost.
    • Cred că orice antreprenor care are astăzi o companie de IT, lohn sau nu, poate să facă produs propriu. Este momentul ca antreprenorii din IT să îţi revizuiască puţin strategia şi să gândească pe termen lung.
    • Asociaţia Make IT Oradea este un proiect foarte bun, sprijină antreprenorii foarte tineri, începând de la sfaturi până la investiţii de 50.000 de euro, seed money, bani cu care poţi să îţi duci proietul până la un punct, de unde poţi să accesei altfel de investitori. Cred că este fantastic că un oraş care a făcut din bani publici o astfel de iniţiativă în IT.
    • Cred cu tărie că Oradea este oraşul care s-a dezvoltat cel mai repede şi cel mai bine din tot ce vedem în jurul nostru în România.