BusinessMagazin

Tag: faliment

  • Noi detalii din falimentul de răsunet care a zguduit industria crypto: FTX permitea traderului Alameda să împrumute fonduri nelimitate

    FTX a permis firmei de tranzacţionare Alameda Research să împrumute fonduri de la bursa de criptomonede “fără limite efective”, potrivit directorului său executiv numit în instanţă, subliniind profunzimea legăturilor dintre grupurile de active digitale care au eşuat luna trecută, a raportat Financial Times.

    John Ray III a oferit noi detalii despre FTX şi Alameda înainte de audierea din Congres programată pentru marţi cu privire la prăbuşirea bursei de criptomonede. Ray a fost numit pentru a-l înlocui pe fondatorul FTX, Sam Bankman-Fried, care este, de asemenea, programat să depună mărturie în faţa comisiei pentru servicii financiare a Camerei Reprezentanţilor din SUA.

    Relaţia opacă dintre FTX, cu sediul în Bahamas, şi Alameda se află în centrul dezastrului corporativ care a dus la dispariţia unei burse evaluate cândva la 32 de miliarde de dolari, la anchete judiciare şi la potenţiale pierderi pentru milioane de creditori, inclusiv pentru investitorii de retail.

    Bankman-Fried, care a înfiinţat FTX şi Alameda, a declarat mult timp că cele două grupuri au funcţionat independent. De la prăbuşirea acestora, el a declarat că nu a încercat niciodată să comită fraude, dar a recunoscut că a făcut greşeli şi că a avut deficienţe de management.

    Ray, care a fost desemnat de un judecător să gestioneze falimentul FTX, a declarat că activele clienţilor de la bursa internaţională a FTX s-au amestecat cu activele de pe platforma de tranzacţionare Alameda. “În al doilea rând, Alameda a folosit fondurile clienţilor pentru a se angaja în tranzacţii în marjă, ceea ce a expus fondurile clienţilor la pierderi masive”, se arată în mărturia sa.

    El a adăugat că filiala americană a FTX, care a fost înfiinţată ca entitate separată de bursa internaţională, “nu a fost operată independent”. Acest lucru a făcut necesară plasarea ambelor entităţi în faliment în SUA, a declarat Ray.

    Grupul de întreprinderi FTX s-a prăbuşit în cele din urmă din cauza “concentrării absolute a controlului în mâinile unui grup foarte mic de persoane extrem de neexperimentate şi lipsite de cunoştinţe”, potrivit spuselor lui Ray.

    Directorii “nu au reuşit să implementeze practic niciunul dintre sistemele sau controalele necesare pentru o companie căreia i se încredinţează banii sau activele altor persoane”, a adăugat el.

    Ray, care a supravegheat falimentul Enron, a enumerat mai multe “practici de management inacceptabile”. Printre acestea se număra accesul directorilor executivi la sistemele care stocau activele clienţilor, “fără controale de securitate care să îi împiedice să redirecţioneze aceste active”.

    El a adăugat că au fost folosite chei private de acces la sute de milioane de dolari în active criptografice fără controale sau criptare şi că a existat o “lipsă de documentaţie completă” pentru aproape 500 de investiţii făcute cu fonduri FTX.

    Ray a adăugat că FTX “a intrat într-o criză de cheltuieli din 2021 până în 2022”, timp în care au fost cheltuite aproximativ 5 miliarde de dolari pe investiţii care acum “ar putea valora doar o fracţiune din ceea ce s-a plătit pentru ele”.

    Persoanele din interiorul FTX au primit împrumuturi şi plăţi de peste 1 miliard de dolari de la companie, a precizat el.

  • Unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti de modă, cu o istorie de 100 de ani, a capitulat în faţa masivei concurenţe externe

    Producătorul de încălţăminte Clujana, cu o istorie de peste 100 de ani pe piaţă, a intrat oficial în faliment, conform unui raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti. Astfel, după mai mulţi ani de dificultăţi financiare, unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti de modă a capitulat în faţa masivei concurenţe externe.

    „Adunarea generală extraordinară a acţionarilor (…), cu votul pentru al acţionarului majoritar prezent, Consiliul Judeţean Cluj, ce deţine 93,44% din totalul acţiunilor societăţii, a hotărât declanşarea procedurii de faliment”, conform raportului.

    Pentru producătorul de încălţăminte problemele nu sunt ceva recent, în 2018 Clujana intrând în insolvenţă. Doi ani mai târziu, compania ieşea din reorganizare, conform unui anunţ al administratorului judiciar de la acea vreme, CITR. Dezvoltarea reţelei de distribuţie şi diversificarea liniei de produse erau daţi drept factorii ieşirii din insolvenţă în 2020.

    Totuşi, doi ani mai târziu, firma a intrat direct în faliment. Clujana nu şi-a publicat rezultatele financiare în 2020 şi 2021, doi ani dificili pentru modă dat fiind că pandemia i-a ţinut pe oameni mai mult în case şi astfel, ei nu au mai cumpărat la fel de des haine şi pantofi. În 2019 însă, ultimul an pentru care există date publice, cifra de afaceri a Clujana era de doar 1,85 mil. lei, cu 71% mai mică decât în 2018. Spre comparaţie, în 2014-2016, businessul era de circa 10 mil. lei Tot atunci erau 300-400 de salariaţi, faţă de 120 în 2019.

    Piaţa de modă este una puternic concurenţială, cu multe nume străine, dar şi cu branduri româneşti puternice. Unele dintre acestea din urmă aduc produse tot din import, în timp ce doar câteva grupuri au operaţiuni integrate. În total, în România, sunt zeci sau chiar sute de jucători în segmentul de încălţăminte, conform estimărilor ZF.

    Clujana, unul dintre cele mai vechi branduri româneşti, era după Primul Război Mondial cea mai mare fabrică de încălăţăminte din România, însă istoria companiei este una extrem de zbu­ciumată. Mai exact, firma este naţionalizată în anul 1948, iar în 1999 intră în faliment şi este închisă din punct de vedere operaţional, deşi în momentul acela număra 8.000 de salariaţi.
    În 2003 aceasta se redeschide după ce guvernul de la acea vreme a decis trecerea pachetului majoritar de acţiuni în proprietatea judeţului Cluj şi sub administrarea Consiliului Judeţean. Datoria de 5 milioane de euro faţă de stat a fost convertită în acţiuni în 2004. Două decenii mai târziu, Clujana „moare” iar.

     

     

  • A venit scadenţa City Insurance. Românii vor scoate din buzunar cel puţin 100 de milioane de euro. Creşterea contribuţiei asigurătorilor la FGA de la 2,5% la 4% va fi doar pe zona asigurărilor generale

    ♦ În ultimul an cota de contribuţie a crescut de la 1% la 4% ♦ Ştefan Prigoreanu, CEO al Millenium Broker: Nu mai poate vorbi nimeni despre preţurile la RCA că ar putea să mai dea înapoi ♦ Proiectul de normă care modifică cotribuţiile asigurătorilor ar urma să intre în vigoare începând cu luna ianuarie 2023.

    Falimentul City Insurance, cea mai mare prăbuşire de pe piaţa asigurărilor din istorie, duce la o nouă majorare a cotribuţiilor pe care asigurătorii trebuie să le plătească Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA), nivelul ajungând la 4%, de la 2,5% în prezent, potrivit unui proiect de normă publicat pe site-ul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    „(…) pentru anul 2023, cota de contribuţie pentru asigurările generale este 4%; cota se aplică asupra volumului de prime brute încasate începând din luna ianuarie 2023 din activitatea de asigurări directe aferentă asigurărilor generale“, se arată în proiectul de normă al ASF.

    Ştefan Prigoreanu, CEO al Millenium Broker, a explicat pentru ZF că această creştere a contribuţiilor la FGA cu siguranţă este necesară, dar în acelaşi timp va însemna un nou factor care contribuie la creşterea preţurilor poliţelor RCA, pe lângă inflaţie, preţurile la energie şi costul reparaţiei.

    „Această creştere a contribuţiilor la FGA cu siguranţă este necesară, altfel nu ar fi avut loc. S-ar părea că efortul pe FGA este mai mare decât estimările iniţiale, ca urmare a plăţilor efectuate până acum, dar şi a falimentelor Astra, Carpatica şi City Insurance. Este un factor care influenţează, contribuie la o creştere a preţurilor. Este doar unul din factorii care contribuie la o creştere a preţurilor. Inflaţia existentă, preţurile existente la energie, reparaţie, contribuţia la FGA, toate acestea îşi pun amprenta şi rezultă preţurile care sunt“, susţine Ştefan Prigoreanu.

    El a mai adăugat că înainte nu era aşa de clar că presiunea falimentului va fi aşa de mare pentru că altfel s-ar fi mărit din prima la 4%. „Înainte nu cred că era aşa de clar că presiunea va fi aşa de mare pentru că altfel s-ar fi mărit din prima la 4%. Pe de altă parte, este bine că s-a mărit treptat pentru că poate exista posibilitatea de a se face faţă cu o contribuţie de 2,5%. Nu s-a întâmplat acesta lucru şi acum se măreşte la 4%. Sperăm să rămânem aici pentru că este o creştere semnificativă. Într-o perioadă scurtă de un an de zile am ajuns de la 1%, la 4%. Nu mai poate vorbi nimeni despre preţurile la RCA că ar putea să mai dea înapoi“, a mai explicat CEO-ul Millenium Broker.

    Ultima majorare a contribuţiilor plătite de asigurători la FGA a fost pe data de 2 februarie 2022, moment în care ASF a adoptat norma care a crescut contribuţiile de la 1%, la 2,5%, în timp ce contribuţiile din zona asigurărilor de viaţă au rămas la nivelul iniţial de 0,4%.

    Pentru o imagine de ansamblu asupra plăţilor companiilor de asigurări, având în vedere evoluţia pieţei asigurărilor din ultimii ani, ZF estimează că subscrierile pieţei vor atinge pragul de 15 mld. lei la finalul anului 2022. Dacă se menţin ponderile în totalul subscrierilor de 83% pe zona asigurărilor generale şi 17% pe zona asigurărilor de viaţă, niveluri consemnate în prima jumătate a anului 2022, atunci piaţa asigurărilor generale va ajunge la subscrieri de 12,5 mld. lei, iar piaţa asigurărilor de viaţă ar fi la un volum al subscrierilor de 2,5 mld. lei. Prin urmare, asigurătorii au de plătit momentan o contribuţie la FGA pe zona asigurărilor generale de 2,5%, însemnând 312 mil. lei.

    Luând în calcul acelaşi volum al subscrierilor pentru anul viitor, dar aplicând noua contribuţie, de 4%, atunci asigurătorii vor trebui să plătească aproape 500 mil. lei. către FGA, ceea ce înseamnă că în anul 2021, când contribuţia era de 1%, asigurătorii au plătit, la un volum al subscrierilor pe zona asigurărilor generale de 11,6 mld. lei, circa 116 mil. lei.

    Estimarea iniţială de la începutul anului 2022 privind suma de care ar avea nevoie FGA pentru a acoperi gaura lăsată de falimentul City Insurance era de 1,53 mld. lei. Estimarea ZF din aceeaşi perioadă este de cel puţin 2,5 mld. lei, mai ales dacă se adaugă şi sumele plătite de Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR).

    Începând cu anul 2023, românii vor avea din nou de a face cu creşteri la preţurile poliţelor pe zona asigurărilor generale, incluzând tarifele din zona RCA, având în vedere că majorarea contribuţiilor înseamnă o presiune semnificativă pe bugetele asigurătorilor.

    Pe de altă parte, evoluţia pieţei asigurărilor în anul 2022 a adus subscrieri record pentru companiile care sunt active pe zona RCA. În primul rând cei peste 3 milioane de şoferi care erau clienţi ai City Insurance şi-au găsit alte companii de asigurări, ceea ce a însemnat o creştere a riscului pentru restul jucătorilor. Acest lucru, împreună cu o creştere destul de bruscă a preţurilor la poliţele RCA, de la simplu la dublu, chiar triplu, odată ce City Insurance care practica aşa numitele preţuri de dumping, cu mult sub nivelul optim care putea permite gestionarea despăgubirilor, s-a prăbuşit, asigurătorii rămaşi şi-au refăcut strategiile, dar în acelaşi timp stacheta a crescut la un alt nivel.

    Prin urmare, conform celor mai recente date publicate de ASF pentru primele şase luni din 2022, asigurătorii, care aveau şi RCA în portofoliu au înregistrat creşteri colosale, ajungând până la dublarea subscrierilor, iar cel puţin în cazul Groupama, noul lider al pieţei, compania aproape că şi-a triplat subscrierile. Piaţa asigurărilor din România a ajuns la subscrieri totale de 8,75 mld. lei la finalul primelor şase luni din 2022 în creştere cu 37% faţă de perioada similară a anului trecut. Din totalul subscrierilor la finalul lunii iunie 2022, 83% au venit din zona asigurărilor generale, adică 7,27 mld. lei, în timp ce 17% au fost subscrieri pe zona asigurărilor de viaţă, respectiv 1,48 mld. lei.

    FGA a plătit până pe data de 31 august 2022, cele mai recente date transmise de Fond, suma de 385 mil. lei, în contul a 40.305 cereri de plată a păgubiţilor City Insurance. Numărul total de cereri înregistrate până la acea dată era de aproximativ 248.000. Soldul disponibil al FGA la 18 iulie 2022 era de circa 440,6 mil. lei.

    Asigurătorului City Insurance, fostul lider al întregii pieţe a asigurărilor din România, i-a fost retrasă autorizaţia de funcţionare, s-a constatat starea de insolvenţă şi s-a demarat promovarea procedurii de faliment împotriva companiei de către ASF pe data de 17 septembrie 2021.

    Ulterior, pe data de 9 februarie 2022 City Insurance a intrat oficial în faliment prin decizia Tribunalului Bucureşti, CITR fiind desemnat lichidatorul judiciar al companiei. În urma sa, City Insurance a lăsat o expunere la masa credală de 8,4 mld. lei şi peste 3,1 milioane de şoferi care au întâmpinat probleme până când poliţele emise de City Insurance au expirat sau până când şi-au reînnoit asigurările.

    De-a lungul timpului, City Insurance a avut o strategie agresivă de captare a pieţei RCA oferind cele mai mici preţuri din piaţă pentru o poliţă RCA. Acest lucru a dus la o cotă de piaţă de peste 45% şi preluarea conducerii întregii pieţe, deşi societatea avea probleme încă din anii 2016-2017. Din cauza unor decizii care au fost luate fără o analiză detaliată asupra posibilităţii companiei de a plăti despăgubirile sau privind sumele pe care această societatea le avea în conturi, ASF i-a permis să-şi continue activitatea. Şase ani mai târziu City Insurance s-a prăbuşit marcând cel mai mare faliment din industria asigurărilor din România.

    Ultima majorare a contribuţiilor plătite de asigurători la FGA a fost pe data de 2 februarie 2022, când ASF a crescut contribuţiile pe asigurări generale de la 1%, la 2,5%. Din 2023 cota urcă de la 2,5% la 4%.

    Estimarea iniţială de la începutul anului 2022 privind suma de care ar avea nevoie FGA pentru a acoperi gaura lăsată de falimentul City Insurance era de 1,53 mld. lei.

     Estimarea ZF din aceeaşi perioadă este de cel puţin 2,5 mld. lei, mai ales dacă se adaugă şi sumele plătite de Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR).

  • Dezastrul FTX se intensifică: Guvernul din Bahamas l-a atacat pe noul şef al companiei pentru declaraţiile făcute în cadrul procedurilor de faliment din SUA

    Guvernul din Bahamas l-a atacat pe responsabilul cu restructurarea bursei de criptomonede FTX, cea mai recentă acţiune într-o luptă din ce în ce mai aprigă pentru ceea ce a mai rămas din imperiul prăbuşit al lui Sam Bankman-Fried, a raportat Bloomberg.

    Procurorul general al Bahamas, Ryan Pinder, a declarat duminică că recentele declaraţii făcute în cadrul procedurilor de faliment din SUA de către John J. Ray III au fost “regretabile” şi au denaturat acţiunile întreprinse de către autoritatea naţională de supraveghere a valorilor mobiliare. Ray, un expert în redresare şi restructurare, este, de asemenea, directorul general al FTX.

    “Este posibil ca perspectiva unor onorarii de milioane de dolari pentru avocaţi şi consultanţi să fie la originea atât a strategiei lor juridice, cât şi a declaraţiilor netemperate”, a declarat Pinder, care este şi senator, într-o adresă video. “În orice caz, îndemnăm la prudenţă şi acurateţe în toate declaraţiile viitoare”, a adăugat el.

    Tensiunile au crescut după ce mai mult de 100 de companii FTX au declarat faliment în SUA la 11 noiembrie. O sursă majoră de conflict a fost iniţiativa autorităţii de reglementare din Bahamas de a confisca activele digitale ale unităţii locale FTX.

    Avocaţii bursei de criptomonede l-au acuzat pe Bankman-Fried că a subminat eforturile de reorganizare prin “tweet-uri neîncetate şi perturbatoare”. De asemenea, aceştia au adus în discuţie sugestia că s-a ordonat ca unele active ale FTX să fie transferate guvernului din Bahamas după declararea falimentului.

    Căderea FTX s-a răspândit pe toate pieţele criptografice, punând sub reflector Bahamasul şi industria sa criptografică în plină dezvoltare. Naţiunea insulară şi-a apărat cu fermitate efortul de a atrage firme de active digitale şi a insistat că nu va înceta să facă acest lucru.

    “Nu ne cerem scuze pentru ambiţia ca cetăţenii noştri să fie în fruntea acestui sector inovator şi interesant”, a declarat Pinder. “Bahamas îşi susţine decizia de a reglementa activele digitale şi afacerile conexe. Susţinem calitatea reglementărilor care există.”

  • Miliardele de dolari nu mai înseamnă nimic pentru lumea cripto: Şeful Binance a lansat după colapsul FTX un plan de salvare a companiilor cripto însă fără succes. Cele 2 miliarde de dolari aruncaţi în joc n-au reuşit să risipească frica de un tsunami al falimentelor care ameninţă industria

    Changpeeng Zhao, omul din spatele celui mai mare cripto exchange din lume, a venit după colapsul FTX cu un plan de salvare al companiilor cripto care se confruntă cu probleme de lichiditate. Şeful Binance a pus pe masă 2 miliarde de dolari în acest scop, însă lumea cripto nu şi-a revenit încă după falimentul companiei lui Sam Bankman-Fried, iar teama apariţiei unui val de falimente paralizează industria, scrie Bloomberg.

    Zhao susţine că vrea să limiteze impactul falimentului FTX asupra lumii cripto, în ciuda faptului că CEO-ul Binance a contribuit în mod activ la această problemă. Pe 6 noiembrie, Zhao anunţa pe Twitter intenţia de a vinde tokenuri FTX în valoare de 530 de milioane de dolari. Dezastrul platformei FTX  a cutremurat industria, care încă calculează cât de severe vor fi pe termen lung efectele colapsului.

    „Există prea multă incertitudine pe piaţă pentru ca planul lui Zhao să funcţioneze. Este imposibil ca fondul de redersare să fie piesa de puzzle care va schimba totul. Încă nu ştim care este amploarea falimentului şi cum o să afecteze industria. Cu toate acesetea cred că suntem aproape de vârful crizei, iar pieţele nu vor mai scădea prea mult de aici înainte”, a declarat Hayden Hughes, CEO-ul plaformei de social-trading Alpha Impact.

    Credibilitatea lui Zhao pus în poziţia de salvator al industriei este un subiect destul de controversat ţinând cont de rolul activ pe care l-a jucat în prăbuşirea gigantului FTX. Membrii Parlamentului Britanic au cerut Binance să explice circumstanţele în care a fost lansată postarea Şefului Binance pe Twitter şi dacă compania a înţeles impactul unei astfel de acţiuni asupra industriei.

    Un alt element care contribuie la problema credibilităţii este şi faptul că deşi Binance deţine licenţe pentru a opera în multe ţări, compania nu are un sediu stabil cunoscut. Când a fost întrebat despre această chestiune, şeful platformei Binance a preferat să nu ofere detalii ci doar să spună că doar Dubai şi Paris reprezintă „centrele globale ale companiei”.

    Printre companiile pe care Binance încearcă să le salveze se numără Voyager, un business din lumea cripto care a revenit în lumina reflectoarelor după colapsul FTX. De asemenea Binance caută să finanţeze Genesis Global, un broker cripto din SUA care caută finanţare urgent pentru a se menţine pe linia de plutire. Şeful Binance este de părere că dacă Genesis se prăbuşeşte, ar putea afecta atât lumea cripto cât şi pe marii investitori instituţionali.

    „De fiecare dată când un mare jucător din industrie se prăbuşeşte, toată industria resimte colapsul şi asta ar însemna mai multe probleme pe lângă cele existetente deja”, a spus Zhao.

  • Care este concluzia Consiliului Concurenţei privind falimentul City Insurance

    Falimentul City Insurance, pe lângă haosul creat pe piaţa RCA şi efectele nocive privind creşterile semnificative a primelor RCA, a produs şi pagube de natură psihologică, potrivit concluziei Consiliului Concurenţei din raportul prividn evoluţia concurenţei în sectoarele cheie în 2022.

    “Una dintre principalele pagube pe care falimentul City insurance le-a produs este de natură psihologică şi anume legat de ancorarea percepţiei asiguraţilor spre un nivel de tarif al primelor RCA nesustenabil de scăzut, după cum de altfel realitatea ne-a demonstrat”, se arată în raportul Consiliului Concurenţei.

    Pe de altă parte, după falimentul City Insurance, structura pieţei RCA a permis redistribuirea foştilor asiguraţi ai companiei falimentare între restul jucătorilor din piaţă, ceea ce înseamnă că segmentul RCA permite mai multă concurenţă.

    “În industria asigurărilor, în urma falimentului City Insurance, piaţa RCA în special, are o structureă care permite maim ultă concurenţă, în principal prin faptul că foştii asiguraţi ai City Insurance au fost redistribuiţi între restul actorilor rămaşi pe piaţă”, mai arată raportul Consiliului Concurenţei.

     

  • Cel mai mare lanţ de magazine universale din Germania depune din nou cerere de protecţie împotriva falimentului

    Cel mai mare lanţ de magazine universale din Germania a depus cerere de protecţie împotriva falimentului pentru a doua oară în doi ani, punând presiune pe proprietarul său miliardar Rene Benko să vină cu sute de milioane pentru a-l salva, potrivit Financial Times.

    Galeria Karstadt Kaufhof, cu 131 de magazine şi 17.400 de angajaţi, a beneficiat deja de două bailouturi din partea statului german.

     

  • Cu criza economică la orizont, companiile europene îşi trag obloanele. În Germania, firme mai vechi de 100 de ani se închid

    În pofida susţinerii de stat sub­stanţiale de care au beneficiat în pandemie, companiile europene îşi văd redresarea ameninţată din cauza costului în creştere al energiei şi ram­bursării datoriilor, dublat de presiu­nile inflaţioniste generale, notează Euractiv.

    Falimentele, în special din rândul companiilor mici şi mijlocii, au cres­cut constant în acest an, iar creşterea este aşteptată să continue şi în 2023 la nivelul întregii Uniuni Europene „din cauza perspectivelor economice mai slabe cu inflaţie şi preţuri la energie ridicate, înăsprire a politicii monetare şi expirarea susţinerii gu­vernamentale“, avertizează Atradius Collections, o companie de colectare de datorii.

    În Franţa, numărul falimentelor de companii a crescut cu 69% în ulti­mul an, o premieră pe 25 de ani. Ris­cul de faliment a fost de asemenea mai mare în Italia, urcând de la 11,4% la 16,1%, aproape 100.000 de companii riscând să se prăbuşească.

    Companiile italiene cu risc de default au 831.000 de angajaţi, în creş­tere cu aproape 129.000 compa­rativ cu 2021. Aproximativ 2,1 mili­oa­ne de oameni lucrează în companii considerate vulnerabile, peste 3 mili­oane de oameni fiind angajaţi în companii „fragile“.

    Germania, care a asistat la o scă­dere a numărului de falimente corporate cu aproape 20%, se pregă­teşte pentru o creştere semnificativă în contextul crizei energetice.

    Deja, companii cu o vechime de peste 100 de ani îşi anunţă falimentul, potrivit Business Insider.

    Cea mai veche companie ger­ma­nă declarată insolventă are o vechi­me de 170 de ani. Este vorba despre pro­du­cătorul de săpun Kappus. Restul, de peste 100 de ani, aparţin unor industrii variate: alimente, construcţii şi auto. Printre acestea, producătorul de dulciuri Bodet, Borgers, furnizor pentru industria auto şi compania de construcţii Wolff Hoch-und In­genieur­bau, cu o vechi­me de 125 de ani. Toate invocă creş­terea costurilor operaţionale. Între timp, pentru a face faţă crizei energiei, un sfert din compa­niile germane anunţă planuri de reducere a numărului locurilor de muncă, scrie The Local.

    În Polonia, 104.300 de cereri de închideri de companii au fost depuse până acum în acest an, cu 25,8% mai multe decât anul trecut. Cererile de suspendare temporară a activităţii au urcat de asemenea cu 39,4% în ultimele luni, notează Euractiv.

    Este interesant de remarcat că rate ridicate de insolvenţă sunt înre­gistrate pe pieţe unde susţinerea fis­cală a fost retrasă. Austria, Belgia, Franţa şi UK sunt în capul listei.

    Analiştii ţin de asemenea să subli­nieze că numerele sunt crescute artificial de companii zombi.

    Până acum, finanţarea guvernamentală a protejat companiile de cele mai puternice efecte ale crizei energiei.

  • Brutăriile din Polonia şi Germania, în faţa falimentului

    Preţurile ridicate ale energiei „ucid“ brutăriile din Polonia, notează Warsaw Voice.

    Din martie, facturile acestora au crescut cu până la 947%. Acest lucru înseamnă scumpiri uriaşe ale pâinii sau falimentul.

    În Germania, multe brutării s-au prăbuşit deja în urma creşterii costurilor, în timp ce altele pregătesc proteste pentru a cere susţinere urgentă din partea guvernului, potrivit The Local.

     

  • În Germania, şocul scumpirii energiei iscă temeri privind un posibil val de insolvenţe

    Numărul insolvenţelor din rândul companiilor mici şi mijlocii germane este în creştere din august, creând îngrijorare că un val de falimente ar putea lovi cea mai mare economie europeană, relatează Reuters. Ministrul economiei Robert Habeck a promis susţinere suplimentară pentru companiile mai mici, în timp ce cel al justiţiei, Marco Buschmann, intenţionează să relaxeze regulile privind insolvenţele pentru a ajuta firmele sufocate de costurile energiei.