Germania analizează posibilitatea introducerii acestor suplimente. În Thailanda există din 2012, iar compania care le produce, Tanawisa, doreşte să le introducă pe piaţa europeană.
Citiţi mai multe pe www.descopera.ro
Germania analizează posibilitatea introducerii acestor suplimente. În Thailanda există din 2012, iar compania care le produce, Tanawisa, doreşte să le introducă pe piaţa europeană.
Citiţi mai multe pe www.descopera.ro
Având în vedere că inundaţiile din Texas declanşate de uraganul Harvey s-ar putea înrăutăţi, primele estimări sugerează că pagubele financiare variază de la 30-50 de miliarde de dolari la 100 de miliarde de dolari, potrivit estimării lui David Havens, analist în domeniul asigurărilor la Imperial Capital din New York.
Furtuna tropicală este aşteptată să ajungă în sudul statului Louisiana. Mii de case au fost inundate, iar autorităţile americane estimează că 30.000 de oameni vor avea nevoie de adăpost.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Programul de facturare a ajuns să emită facturi cu o valoare care depăşeşte anual 2 miliarde de euro şi a atras şi interesul investitorilor – anul trecut, au primit 1 milion de euro de la Gecad Ventures (controlat de Radu Georgescu) şi Catalyst România(controlat de Marius Ghenea). „Încă din timpul facultăţii am fost ferm hotărâţi să avem firma noastră după ce vom absolvi, să fim propriii noştri stăpâni. Nu ştiam ce va face, însă ştiam că va fi ceva care să aibă legătură cu online-ul“, îşi descriau tinerii debutul aventurii antreprenoriale din perioada 2006-2007. Anul acesta, sibienii au lansat aplicaţia Smart Bill Conta, prima aplicaţie de contabilitate online care face legătura în timp real între antreprenori şi experţii contabili. Dezvoltarea aplicaţiei a durat aproximativ un an şi a fost susţinută de investiţia atrasă de anul trecut.
Printre realizările recente ale sibienilor se află şi câştigarea unui grant european de cercetare, în valoare de 600.000 de euro. Radu Hasan a absolvit Facultatea de Inginerie, profilul Calculatoare, din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu. Ideea dezvoltării Smart Bill i-a venit după ce s-a confruntat cu neplăcerile aduse de facturile tipizate. Uitându-se în urmă, la lucrurile pe care le-ar face diferit, Hasan spune că ar fi introdus mai repede plata unui abonament pentru soluţiile lor, pentru că au funcţionat mai mult timp pe bază de licenţe. Iar cel mai dificil aspect în businessul lor se leagă, la fel ca în majoritatea situaţiilor din IT, de relaţia cu angajaţii, recrutarea şi motivarea lor. „Majoritatea angajaţilor sunt din Sibiu, avem şi câţiva colegi care s-au mutat din alte oraşe; şi acolo piaţa este la fel: suprasaturată, cerere mult mai mare decât oferta. Avantajul nostru este că suntem o companie de produs, care dezvoltă ceva şi nu una de outsourcing; asta ne ajută să atragem un anumit tip de oameni – cu iniţiativă.” În perioada următoare, sibienii şi-au fixat un obiectiv ambiţios: „Deja am devenit unul dintre principalii jucători pe piaţa de software financiar-contabil şi ţinta noastră este ca în 2-3 ani să fim numărul 1; suntem convinşi că o să reuşim”, spune Radu Hasan.
RADU HASAN
34 DE ANI
COFONDATOR ŞI CEO INTELLIGENT IT
CIFRĂ DE AFACERI PREVIZIONATĂ PENTRU 2017: 1,5 MIL. EURO
NUMĂR DE ANGAJAŢI: ~ 50
Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

Echipa Katjei Grace de la Institutul Viitorului Umanităţii al Universităţii Oxford a contactat 1634 de academicieni şi experţi în Inteligenţă Artificială şi i-a întrebat când cred că maşinăriile inteligente vor îndeplini anumite sarcini mai bine sau mai repede decât oamenii.
Dintre aceştia 352 de experiţi au răspuns, apoi cercetătorii au calculat cam în cât timp se va întâmpla o anumită predicţie.
În următorul deceniu, experţii se aşteaptă ca roboţii să depăşească oameni în eficienţă la traducere (până în 2024), să scrie esee de liceu (până în 2026) şi să conducă un camion (până în 2027).
Până în 2031 roboţii vor lucra mai bine decât oamenii în retail, până în 2049 vor fi capabili să scrie un roman best-selling şi până în 2053 vor fi capabil să opereze mai bine decât oamenii.
De asemenea, experţii cred că toate slujbele vor fi automatizate în următorii 120 de ani şi că există 50% şanse ca Inteligenţa Artificială să fie mai eficientă decât omenirea indiferent de slujbă în următorii 45 de ani (un sistem numit high-level machine inteligence -HLMI).
De remarcat este faptul că a apărut o discrepanţă în ceea ce cred experţii asiatici şi nord-americanii. Asiaticii cred că un sistem HLMI este posibil să apară în următorii 30 de ani, pe când cei din America de Nord cred că asta este posibil să se întâmple în următorii 74 de ani.
Forumul Economic Mondial prevede că 5 milioane de slujbe vor fi realizate de către sisteme de Inteligenţă Artificială, autmoatizare până în 2020.
Limba bască sau euskara, vorbită în comunităţi autonome din Navarra, regiune aflată în nordul Spaniei, şi Ţara Bascilor, aflată în nordul Spaniei şi sud-vestul Franţei, este un mister – nu are o origine sau o relaţie cunoscută cu nicio altă limbă, o anomalie care a indus în eroare experţii lingvistici de-a lungul vremurilor .
„Nimeni nu poate spune de unde provine” spune Pello Salaburu, profesor şi director la Institutul de limbă bască de la Universitatea din Ţara Bascilor. „Cercetătorii au studiat această problemă acum mulţi ani, dar nu există concluzii clare”, spune acesta. Această limbă reprezintă, însă, o mândrie pentru basci. Aproximativ 700.000 sau 35% din populaţia bască vorbeşte astăzi această limbă, care a fost interzisă de dictatorul spaniol Francisco Franco, în favoarea limbii spaniole, în timpul domniei sale, între 1939 şi 1975.
Karmele Errekatxo este una dintre persoanele care duce mai departe această limbă. Era un copil când între anii 1960 şi 1970 a urmat cursurile secrete de limbă bască, ţinute într-un subsol al bisericii din Bilbao, Spania. „Limba este identitatea unui loc”, a spus Errekatxo, acum un profesoară în Bilbao. „Dacă luaţi un limbaj dintr-un loc, aceasta moare. Dictatura ştia asta şi dorea să dispară Euskara”, aminteşte ea. De aceea, un grup de părinţi a înfiinţat ilegal o şcoală de limbă bască, în anii 1944, care ajunsese la peste 8.000 de elevi. Un grup de părinţi a înfiinţat o şcoală bască ascunsă, sau ikastola, în 1944. În 1970, aceste instituţii de învăţământ secrete aveau peste de 8.000 de studenţi.
Dar limba euskara a înfruntat dictatura şi a supravieţuit în mod inexplicabil câteva milenii. Experţii lingvişti chiar au descoperit recent o peşteră veche în Errenteria, un oraş din provincia Guipuzcoa din Ţara Bascilor, unde oamenii au lăsat desene cu aproximativ 14.000 de ani în urmă. Alte peşteri preistorice din Ţara Bascilor au fost locuite de oameni cu aproximativ 9.000 de ani în urmă.
Giulgiul din Torino a fost de-a lungul timpului în centrul marilor controverse. Biserica a susţinut mereu că pânza a fost folosită pentru a-i acoperi trupul plin de răni a lui Iisus. Alţii însă au spus că giulgiul a fost pictat de alsificatori în Evul Mediu.
Acum, după 2.000 de ani, experţii vin cu dovada care confirmă una dintre cele mai mari teorii ale creştinilor.
Experţii au realizat măsurători ale activităţii cerebrale a voluntarilor în timp ce ascultau muzică, informează Mail Online. Rezultatele au dovedit că gradul de reacţie al participanţilor a scăzut, nivelul stresului fiind mult mai mare în aceste condiţii.
Cercetătorii din cadrul University College London au descoperit că schimbarea direcţiei privirii de la o sursă de sunet poate avea un efect profund asupra activităţii cerebrale. Fenomenul are loc deoarece creierul uman este obişnuit ca direcţia în care privim şi sunetul să fie aceeaşi.
Studiul a fost proiectat pentru a recrea o situaţie obişnuită în care ascultăm muzică, persoanele încercând să urmărească un singur sunet din cele redate. ,,Am fost surprinşi de schimbările majore şi semnificative de la nivelul activităţii cerebrale. Dacă persoanele, de exemplu, sunt stresate sau implicate în sarcini mai complexe, acest efect ar putea fi mult mai puternic,” a declarat unul dintre autorii studiului, dr. Ulrich Pomper.
Cei 19 participanţi care au privit către difuzoare au fost instruite să urmărească doar sunetul ce reieşea dintr-o boxă, alte sunete de fundal fiind ignorate. În acelaşi timp, aceştia au fost puşi să privească către difuzorul din care se auzea sunetul asupra căruia trebuiau să se concentreze, alternând cu difuzorul din care se auzeau sunetele ce trebuiau ignorate.
Atacul numit Petya a ţintit bănci şi aeroporturi ucrainene, gigantul petrolier rus Rosneft, compania britanică de publicitate WPP, gigantul farmaceutic american Merck şi compania de transport maritim AP Moller-Maersk, ce a declarat că fiecare ramură a afacerii sale a fost afectată. Analiştii de la mai multe companii de securitate informatică au confirmat că atacul de la Petya a folosit o armă cibernetică puternică şi periculoasă, creată de Agenţia Naţională de Securitate din SUA, care a fost furată de hackerii Shadow Brokers. Experţii spun, pe de altă parte, că pare a fi o confluenţă de factori ce ar indica implicarea statului rus în efectuarea atacului. Ucraina a fost ţara afectată cel mai mult de respectivul atac, care a avut loc cu o zi înainte de Ziua Constituţiei ţării.
„Primul lucru care m-a făcut suspicios în acest sens este faptul că, în prezent, principalul antagonist al Ucrainei este Rusia”, a declarat Alex McGeorge, şeful departamentului de informaţii despre ameninţări la Immunity Inc., o firmă de securitate cibernetică specializată în ameninţări cibernetice. Pe lângă perturbările majore ale reţelei electrice ucrainene, bănci, birouri guvernamentale şi aeroporturi, ţara a fost forţată să efectueze manual verificări ale radiaţiilor la locul instalaţiei nucleare de la Cernobîl contaminate, după ce operaţiunile sale au fost întrerupte.
În plus faţă de alte companii, compania rusă petrolieră Rosneft nu a suferit consecinţe grave, precum alte corporaţii, cum ar fi gigantul maritim Maersk. Rosneft a declarat că producţia sa de petrol nu a fost afectată. Pe de altă parte, Ucraina se bazează în mare măsură pe Rusia pentru rezervele sale de petrol şi gaze naturale şi există probabilitatea ca Rosneft să fi fost ţintă a atacului deoarece are relaţii bune cu guvernul ucrainean.
Atacul de marţi a fost cel de-al doilea atac cibernetic serios efectuat în mai puţin de o lună. Deşi este încă prea devreme pentru a trage concluzii, dacă acest atac are origini ruse, reprezentantul JASK a spus: „Ne putem aştepta la atacuri mult mai ample şi sofisticate. Acesta ar putea fi doar a ceea ce va veni în viitor”.
Atacul numit Petya a ţintit bănci şi aeroporturi ucrainene, gigantul petrolier rus Rosneft, compania britanică de publicitate WPP, gigantul farmaceutic american Merck şi compania de transport maritim AP Moller-Maersk, ce a declarat că fiecare ramură a afacerii sale a fost afectată. Analiştii de la mai multe companii de securitate informatică au confirmat că atacul de la Petya a folosit o armă cibernetică puternică şi periculoasă, creată de Agenţia Naţională de Securitate din SUA, care a fost furată de hackerii Shadow Brokers. Experţii spun, pe de altă parte, că pare a fi o confluenţă de factori ce ar indica implicarea statului rus în efectuarea atacului. Ucraina a fost ţara afectată cel mai mult de respectivul atac, care a avut loc cu o zi înainte de Ziua Constituţiei ţării.
„Primul lucru care m-a făcut suspicios în acest sens este faptul că, în prezent, principalul antagonist al Ucrainei este Rusia”, a declarat Alex McGeorge, şeful departamentului de informaţii despre ameninţări la Immunity Inc., o firmă de securitate cibernetică specializată în ameninţări cibernetice. Pe lângă perturbările majore ale reţelei electrice ucrainene, bănci, birouri guvernamentale şi aeroporturi, ţara a fost forţată să efectueze manual verificări ale radiaţiilor la locul instalaţiei nucleare de la Cernobîl contaminate, după ce operaţiunile sale au fost întrerupte.
În plus faţă de alte companii, compania rusă petrolieră Rosneft nu a suferit consecinţe grave, precum alte corporaţii, cum ar fi gigantul maritim Maersk. Rosneft a declarat că producţia sa de petrol nu a fost afectată. Pe de altă parte, Ucraina se bazează în mare măsură pe Rusia pentru rezervele sale de petrol şi gaze naturale şi există probabilitatea ca Rosneft să fi fost ţintă a atacului deoarece are relaţii bune cu guvernul ucrainean.
Atacul de marţi a fost cel de-al doilea atac cibernetic serios efectuat în mai puţin de o lună. Deşi este încă prea devreme pentru a trage concluzii, dacă acest atac are origini ruse, reprezentantul JASK a spus: „Ne putem aştepta la atacuri mult mai ample şi sofisticate. Acesta ar putea fi doar a ceea ce va veni în viitor”.
Unul dintre principalii factori care a favorizat afluxul mare de pacienţi români în prima jumătate a acestui an a fost deschiderea reprezentanţei WPK în Bucureşti şi lărgirea echipei de management a pacienţilor internaţionali atât la Viena cât şi la Bucureşti. Această echipa transmite dosarul medical al pacientului către echipa medicală, obţine de la aceasta o propunere medicală iniţială pe care o comunică pacienţilor, consiliază pacienţii în alegerea doctorului potrivit pentru fiecare afecţiune, şi oferă pacienţilor suport pentru deplasarea de urgenţă şi cazare la Viena. Cei mai mulţi pacienţi români ajung la noi pentru o a doua opinie (second opinion) şi tratamente medicale care nu sunt disponibile deloc sau nu la acelaşi nivel de calitate în ţară. Printre acestea se află imunoterapia, cel mai modern tratament al cancerului, care nu este deocamdată disponibil în România.” a declarat Dna Ema Diea, Directorul Departmanentului de Marketing şi Business Development al spitalului Wiener Privatklinik.
“Cererea ridicată pentru serviciile medicale oncologice se datorează atât tratamentelor inovatoare pe care spitalul le oferă pacienţilor, precum imunoterapia sau terapia personalizată ţintită, precum şi echipei de experţi oncologi de renume european la care aceştia au acces în cadrul Centrului de Excelenţă în Oncologie al campusului medical.” a declarat Dr. Prim. Walter Ebm, CEO al spitalului Wiener Privatklinik.
Centrul de Excelenţă în Oncologie (WPK Cancer Center), reuneşte peste 30 de experţi renumiţi în domeniu, incluzând oncologi, hematologi, chirurgi, specialişti în medicină nucleară, geneticieni, dar şi alte specialităţi medicale, şi este coordonat de către Profesorul Christoph Zielinski, unul dintre cei mai apreciaţi experţi la nivel european în oncologie, imunoterapie şi tratamentul personalizat al cancerului, care în activitatea sa a consultat şi tratat peste 900 de pacienţi români.
Un alt serviciu medical solicitat de către pacienţii români în cadrul WPK a fost cel de second opinion şi check-up, spitalul oferind acces facil şi rapid la investigaţii de natură profilactică şi la consultaţii acordate de medici de renume european din diverse specialităţi medicale, aspect important în special în contextul necesităţii unei a doua opinii medicale înaintea unei operaţii sau începerii unei terapii. Investigaţiile pot fi efectuate atât în regim ambulatoriu, cât şi în spital.
De asemenea, românii au ales spitalul din Viena în vederea tratării afecţiunilor ortopedice şi traumatismelor sportive, pentru care acesta deţine centre speciale de competenţă.
Centrul de competenţă în ortopedie al Wiener Privatklinik a realizat activităţi de pionierat în domeniul endoprotezarii, spre exemplu în protetică specială pentru perioada de creştere la copii şi adolescenţi cu tumori osoase, dar şi în domeniul intervenţiilor minim invazive şi al implanturilor personalizate la şold, genunchi, coloana vertebrală şi picior. În cadrul centrului se pune accentul pe cele mai recente metode de tratament al simptomelor ortopedice, precum şi pe aplicarea celor mai noi descoperiri în reabilitarea şi vindecarea în urma intervenţiilor la genunchi şi la şold.
Centrul de competenţă în medicină sportivă şi chirurgie traumatologică oferă terapie şi recuperare pentru toate formele de accidentări care au loc în timpul activităţilor fizice şi sportive. Cazurile medicale sunt tratate preponderent prin intervenţii chirurgicale minim-invazive, cu recuperare post-operatorie rapidă pentru pacient.
Spitalul Wiener Privatklinik din Viena deţine nouă centre de competenţă, oferind servicii de diagnostic şi tratament într-o varietate largă de specialităţi medicale, de la oncologie şi medicină personalizată a cancerului, medicină cardiovasculară, chirurgia nervilor periferici, ortopedie, medicină sportivă şi chirurgie traumatologică, radiologie intervenţională şi microchirurgie, chirurgie plastică, până la recuperare medicală şi investigaţii specifice domeniului aeronautic. În 2016, WPK a înregistrat o cifră de afaceri de 70 milioane de euro, dintre care 40% a fost generată de pacienţii internaţionali. Rata de ocupare a spitalului este de circa 85%.
Pentru a înlesni accesul pacienţilor români la serviciile sale medicale, WPK a încheiat parteneriate cu diverse companii aeriene şi cu unităţi de cazare din Viena, oferind astfel condiţii avantajoase şi discounturi semnificative în ceea ce priveşte transportul şi cazarea în Austria.