BusinessMagazin

Tag: energie

  • Cine plăteşte? Criza actuală din energie este rezultatul ratării în ultimii 10 ani a unor investiţii de 7 mld. euro

    „Suntem nebuni dacă pierdem această investiţie“, spunea în 2014 un consultant pentru japonezii de la Marubeni într-un proiect cu Electrocentrale Bucureşti. România nu doar că a pierdut această investiţie, ci proiecte de circa 7 mld. euro au rămas amintiri. Rezultatul? De două săptămâni România trăieşte un haos energetic.

    De la începutul anului 2019, România este forţată să importe zilnic electricitate pentru a-şi asigura consumul, termocentralele au rămas în plină iarnă fără stocuri de cărbuni şi
     
    s-au stabilit recorduri istorice în ceea ce pri­veşte pre­ţul curentului. Explicaţia? Lipsa investi­ţii­lor în producţia de energie începe să îşi arate colţii. Fie că este voba de retehno­logizări sau de proiecte noi, acestea pot fi nu­mărate pe de­gete, în contextul în care preo­cu­parea fiecărui guvern a fost numirea conexiu­nilor politice în fotolii călduţe sau golirea con­turilor compa­niilor de stat din energie pentru a alimenta pensii sau salarii. România nu a dus lipsă de oportunităţi, dar le-a ratat pe toate.
     

  • Dramatic. Care e realitatea sistemului naţional energetic: O treime din capacitate nu funcţionează din motive administrative, tehnice şi de mediu

    Situaţia „din teren“ arată însă mai delicat după ce timp de o săptămână România nu a putut face faţă cererii interne de energie decât prin importuri.
     
    „Din cei aproximativ 24.000 MW instalaţi, care repre­zintă valoarea corespunzătoare capacităţilor care aparţin tuturor operatorilor economici producători de energie electrică din SEN (Sistemul Energetic Naţional), circa 8.000 MW sunt indisponibili din motive adminis­tra­tive, teh­nice sau prin nerespectarea condiţiilor de mediu“, spun reprezentanţii Ministerului Energiei, adminis­tra­torul celui mai mare parc de producţie de energie din România. Ministerul Energiei nu dă însă o listă a acestor unităţi care compun cei 8.000 MW.
     
    În realitate însă, cei 24.000 MW sunt pe hârtie şi reprezintă capacitatea instalată a unităţilor de producere a energiei, o putere nominală. Puterea disponibilă însă ar fi de 20.162 MW, potrivit datelor Transelectrica. Astfel, dacă din capacitatea de 20.162 MW sunt extraşi cei 8.000 MW, rezultă că România se bazează doar pe 60% din capacitatea sa de producţie, pe circa 12.000 MW.
     

  • Unde dai şi unde CRAPĂ: Lovitură de proporţii pentru Selgros, Dacia sau dezvoltatorii de mall-uri din România

    Însă, potrivit datelor centralizate de ZF, în total sunt mai bine de 1.700 de licenţe active în domeniul energiei şi al gazelor, toate pasibile de plata taxei de 2% introdusă prin deja celebra Ordonanţă 114. Interesant este că multe dintre aceste companii nici măcar nu au ca obiect de activitate principal zona de energie sau gaze, ci deţin aceste licenţe pentru propriul business.

    „În ceea ce priveşte contribuţia de 2%, ANRE va publica în cursul acestei săptămâni pe site-ul pro­priu un document de discuţie în acest sens“, a fost unicul răs­puns al Autorităţii Naţio­nale de Reglemen­tare în do­meniul Energiei (ANRE) trasmis în urma mai multor solicitări ale ZF.
     

  • O companie gigant din energie concediază 10.000 de persoane pentru a ţine lumina aprinsă

    Eskom Holdings îşi extinde strategia de reducere a costurilor şi începe să concedieze oameni atât în pătura executivă de top cât şi în rândul angajaţilor din poziţii inferioare, în contextul în care compania publică de electricitate din Africa de Sud trebuie să taie urgent din cheltuieli, potrivit Bloomberg.

    Compania deţinută de stat şi-a redus anul trecut structura executivă de la 21 de membri la 9 prin combinarea unor roluri şi mutarea anumitor sarcini.

    Următoarea etapă presupune concedierea a cel puţin 70% dintre cei 600 de manageri de rang inferior, potrivit sursei.

    La nivel de discurs public, purtătorul de cuvânt al Eskom susţine că reducerile de personal sunt momentan „limitate doar la nivelul executiv”. Nu a comentat cu privire la manageri sau alţi angajaţi.

    Un studiu lansat de Banca Mondială în 2016 a descoperită că toate companiile de utilităţi din Africa de Sud îşi plătesc angajaţii dublu faţă de media din cele 35 de ţări ale continentului african. Mai mult, acelaşi studiu arată că Eskom are cu 68% mai mulţi angajaţi decât are nevoie.

    Cel puţin 10.000 de oameni din cei 48.600 de angajaţi ai Eskom ar putea deveni şomeri, potrivit surselor citate. Cel mai probabil concedierile în masă nu vor începe înainte de alegerile prezidenţiale din Africa de Sud din luna mai a acestui an.

     

     

  • Ce investiţie aţi ratat la bursa românească în 2018. Mai aveţi o şansă în 2019

    Cei care au rămas „loiali” investiţiei la Nuclearelectrica au de la începutul anului 2017 şi până în prezent un randament de circa 110%, iar cei care au intrat în acţionariat în prima şedinţă de tranzacţionare din 2018 sunt pe plus cu 48%.

    Puţini investitori ar fi crezut la începutul anului 2018 că acesta avea să fie anul în care Nuclearelectrica se va poziţiona pentru al doilea an consecutiv în topul celor mai performante acţiuni de la bursa de la Bucureşti din rândul companiilor mari. Şi mai puţini au crezut că producătorul de energie nucleară va fi în 2018, ca şi în 2017, compania care îşi recompensează acţionarii cu cel mai ridicat randament din cele mai căutate acţiuni de la bursă. 
    Cei care au rămas „loiali” investiţiei la Nuclearelectrica au de la începutul anului 2017 şi până în prezent un randament de circa 110%, iar cei care au intrat în acţionariat în prima şedinţă de tranzacţionare din 2018 sunt pe plus cu 48%. Spre comparaţie, bursa românească a urcat cu 20% de la începutului anului 2018, evoluţie reflectată prin prisma indicelui care măsoară şi dividendele plătite de companiile din prima ligă bursieră.
    Unii brokeri consideră însă că timpul nu este pierdut şi că Nuclearelectrica are şanse mari să fie din nou, pentru al treilea an consecutiv, în topul celor mai mari randamente de la bursă.
    „Nuclearelectrica (SNN) este pe locul doi în acest top (al randamentelor estimate pentru 2019 – n.red.) la foarte mică distanţă de BRD. Există şanse bune ca rezultatele din ultimul trimestru al anului să producă o schimbare în contextul creşterii preţului la energie şi astfel Nuclearelectrica să fie compania cu cel mai mare randament al dividendului în 2019 din rândul emitenţilor mari. Şi aici am considerat că rezultatele financiare îşi vor păstra dinamica”, spun brokerii de la Prime Transaction.
    Analiştii de la Tradeville notează că Nuclearelectrica ar putea fi cea mai generoasă companie de stat cu investitorii de la bursă în 2019 şi estimează un dividend brut de 1,41 lei pe acţiune şi în contextul unui profit net estimat mai mare în acest an faţă de 2017.
    Spre comparaţie, brokerii de la Prime Transaction estimează un dividend de 1,29 lei pe unitate. Ambele ipoteze iau în calcul distribuirea a 90% din profitul net realizat în 2018.

    De ce merge Nuclearelectrica atât de bine
    Pe lângă faptul că Nuclearelectrica a raportat rezultate îmbunătăţite în 2018 faţă de anul precedent, o mare parte a randamentului vine şi din „foamea” de bani a statului în contextul în care 90% din profitul realizat anul trecut s-a îndreptat spre investitori. Iar statul a cerut dividende suplimentare în această toamnă de la companiile din subordine, cel mai mare randament fiind întâlnit în cazul Nuclearelectrica, circa 15% la preţurile curente de tranzacţionare.
    Solicitări de dividende suplimentare au fost făcute şi la Romgaz, Transgaz, Transelectrica, ceea ce a dus bursa de la Bucureşti la maximele istorice prin prisma indicelui BET-TR, care urmăreşte şi dividendele plătite de companiile din prima ligă bursieră.
    „Aşa cum ne aşteptam, în urma acestor solicitări de dividende suplimentare, piaţa de la Bucureşti s-a dezgheţat. Anumite companii au avut evoluţii impresionante în ultimele două săptămâni, cum ar fi Nuclearelectrica, care a sărit din grafic şi părea chiar să se apropie de rezistenţa de la 10 lei pe acţiune şi apoi să se îndrepte spre nivelurile de la listare”, spune Georgiana Androne, senior broker în cadrul Tradeville.
    Pentru anul următor, analiştii societăţii de brokeraj estimează o uşoară creştere a profitului Nuclearelectrica în contextul creşterii preţurilor din piaţa de energie din ultima perioadă.

  • Una din cele mai negre zile din istoria Bursei de la Bucureşti: Acţiunile, în cădere liberă/ Băncile şi companiile din energie, cele mai afectate

    Acţiunile Băncii Transilvania au scăzut cu 19,91%, ale BRD cu 16,62%, ale OMV Petrom cu 12,97% iar ale Electrica cu 10,09%.

    Valoarea tranzacţiilor a fost ridicată, de peste un miliard de lei (226 de milioane de euro), faţă de o medie zilnică a anului curent de 52 milioane de lei (11 milioane euro).

    Cei 7,2 milioane de cetăţeni care participă la Pilonul II de pensii au pierdut miercuri 330 de milioane de euro, conform Ziarului Financiar.

    Pentru titlurile Băncii Transilvania şi ale BRD bursa a setat limita de variaţie a preţului la 25%, faţă de 15%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul electricităţii sare pe bursă cu 14% după anunţul privind impozitarea companiilor din energie. România devine cea mai scumpă piaţă din regiune

    Astfel, pe vârf, maine energia spot va costa peste 557 lei/MWh, media zilei crescând de la 343 lei pe MWh, la 392 lei pe MWh.
     
    Cu această majorare, România are cea mai scumpă energie din regiune, peste cea din Ungaria, Slovacia şi Cehia.
     
    Toate companiile din energie, de la producători la furnizori sau distribuitori, ar trebui să plătească o taxă de 3% din cifra de afaceri, propunere lansată ieri de Guvernul PSD într-un efort de a face rost de bani la buget. Mai mult, companiile din energie de stat sunt obligate la plata unor sume egale cu o treime din rezervele pe 2018, după ce oricum ele au plătit sute de milioane de lei sub forma unor dividende suplimentare.
     

  • Bombă în fiscalitate: Guvernul anunţă modificări de taxe în energie, telecomunicaţii şi pe active bancare

    Aceasta înseamnă că bugetul pentru 2019 nu se poate construi pe resursele financiare existente conform legislaţiei fiscale în vigoare, fiind necesari bani suplimentari pentru a acoperi salariile în creştere ale bugetarilor.

    -continuă-

  • Primarul din Alba Iulia susţine Alianţa Vestului: Este ”răspunsul politic” către un guvern ”care încă vrea să producem energie cu cărbuni şi să circulăm pe uliţe in loc de străzi

    ”E o tradiţie a vechiului mod de lucru din Transilvania, cu faţa spre vecini şi Europa. Această sudură a unor oraşe importante din România este, dincolo de nevoia de a consolida dezvoltarea comună, răspunsul politic către un guvern care încă vrea să producem energie cu cărbuni şi să circulăm pe uliţe in loc de străzi. Îi susţin necondiţionat, iar când va fi cazul să punem umărul cu experienţa noastră in fonduri europene vom răspunde prezent”, arată Mircea Hava.
     
    Primarul susţine că se află într-un dialog permanent cu Sibiul, oraş care vrea să adere la Alianţa Vestului.
     

  • Ţara unde oamenii îşi încuie rar casele, energia este aproape gratis şi nu există armată

    Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. Recent, a intrat în lumina reflectoarelor datorită echipei de fotbal care a făcut minuni la Campionatul European de Fotbal 2016 unde a reuşit să ajungă până în sferturile competiţiei, unde a fost învinsă de echipa naţională de fotbal a Franţei, gazda turneului.

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    “Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.

    Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.

    Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.

    “Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.

    Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.

    Situaţia s-ar putea schimba însă, potrivit ultimelor cifre publicate de OCDE: creşterea consumului ar putea încetini la 2,8% în 2017, de la plus 5,2% în 2016, iar avansul investiţiilor la 1,9%, de la 18,8% în 2016. Acest lucru ar urma să genereze un risc de supraîncălzire, în opinia FMI.