Tag: electricitate

  • Cum arată prima maşină sport care funcţionează cu apă sărată – GALERIE FOTO

    Start-up-ul NanoFlowcell a debutat în 2014 la Salonul Auto de la Geneva, prezentând o maşină electrică denumită Quant e-SportLimousine. Lăsând la o parte designul ce merită toate laudele, maşina în cauză a promis ceva ce pare dintr-un film: că poate să ruleze cu apă sărată.

    Quant foloseşte o tehnologie dezvoltată iniţial de NASA, mai exact o baterie alimentată de lichid ionic: mai simplu, apă sărată. Sigur, procedura nu se rezumă doar la turnarea apei în rezervor, dar tehnologia e mult mai prietenoasă cu mediul înconjurător decât oricare alta.

    Maşina, care a primit deja undă verde pentru drumurile din Europa, este dotată cu două rezervoare de 159 de litri. Unul este umplut cu lichid electrolitic încărcat pozitiv, iar celălalt cu acelaşi lichid având sarcină negativă. Rezervoarele sunt separate de o membrană, iar interacţiunea dintre lichide este ceea ce produce electricitate.

    Motorul dezvoltă 136 de cai putere, iar maşina poate ajunge de la 0 la 100 de kilometri pe oră în 5 secunde. Viteza maximă, spun producătorii, este de 200 de kilometri pe oră. Destul de bine, spunem noi, pentru o maşină care merge pe apă.

    Sursă foto: BBC

  • Cererea pentru energie va atinge punctul culminant în 2030, susţine Consiliul Mondial al Energiei

    Cererea pentru energie va scădea după 2030, noile tehnologii şi politici transformând industria pe fondul creşterii energiei solare şi a celei eoliene, susţine un raport al Consiliului Mondial al Energiei, ditat de The Guardian.

    Raportul, lansat înainte de Congresul Mondial al Energiei din Istanbul, susţine că cererea de energie pentru fiecare individ, inclusiv combustibilul pentru transport, încălzire şi electricitate, va scădea după 2030, dar cererea pentru electricitate se va dubla până în 2060, precizează reprezentanţii consiliului, care cer investiţii mai mari de infrastructură şi în sisteme performante care promovează eficienţa energetică.

    Valoarea energiei solare şi a celei eoliene este aşteptată să crească, în timp ce cărbunele şi petrolul îşi vor slăbi ponderea pe piaţa resurselor energetice. Cele două resurse regenerabile au reprezentat 4% din energia totală generată în 2014, dar ar putea ajunge la 39% până în 2060. Mai mult, energia hidroelectrică şi cea nucleară sunt aşteptate să crească. Totuşi, combustibilul mineral va rămâne prima sursă de energie, pierzând doar 5% din 1970 până în 2014 şi deţinând 81% din totalul energetic.

    Consiliul a stabilit trei scenarii pentru utilizările energiei în diferite regiuni. Conform primei proiecţii, combustibilul fosil ar putea genera între 50% şi 70% din energie până în 2060. Alte două scenarii prevăd ca producţia de petrol să ajungă în 2030 la 94 de milioane de barili pe zi, iar al treilea plan presupune atingerea nivelului de 104 milioane de barili pe zi, apoi plafonarea pentru un deceniu, începând cu 2040.

  • Centrala electrică care foloseşte bancnote în loc de cărbune

    Un oraş din China foloseşte bancnote în loc de cărbune la o centrală electrică locală, notează BBC.

    Centrala din Luoyand, provincia Henan, arde bancnote vechi sau uzate pentru a produce energie. Reprezentanţii spun că o tonă de bancnote poate genera până la 600 Kwh de electricitate, iar reziduurile sunt mai puţin nocive decât în cazul cărbunelui.

    Banca Populară din China, organul central de reglementare a circulaţiei banilor, şi-a dat acordul pentru această operaţiune, lăudând “această metodă eficientă de a produce energie”. “Folosind toate rezervele din provincie, centrala poate produce 1,32 milioane Kwh pe an, echivalentul arderii a 4.000 de tone de cărbune”, a precizat un oficial al băncii.

    În mod uzual, bancnotele retrase de pe piaţă sunt reciclate pentru a realiza alte produse din hârtie.

  • A fost inventat aerul condiţionat care nu foloseşte electricitate

    În Bangladesh, peste 70% din populaţie trăieşte în locuinţe provizorii, datorită ameninţărilor continue ale inundaţiilor. Cea mai mare parte a barăcilor nu sunt conectate la o reţea de electricitate, astfel că pe timpul verii, oamenii suferă cumplit de cald.

    O companie a venit, însă, cu o soluţie extrem de eficientă a unui aer condiţionat care nu foloseşte electricitate, sistem uşor de făcut şi de utilizat de foarte mulţi oameni din diverse părţi ale lumii.

    Vezi aici în ce constă aerul condiţionat care nu foloseşte electricitate

  • Franţa declară stare de catastrofă din cauza inundaţiilor; zeci de mii de case, fără electricitate

    “Franţa va declara stare de catastrofă naturală în zonele afectate de inundaţii”, a declarat joi preşedintele Hollande, citat de site-ul agenţiei Reuters.

    Circa 9.200 de locuinţe au rămas fără curent electric în zona Seine-et-Marne, 6.400 în Essonne şi 1.100 în Yvelines.

    În regiunea centrală sunt alte 5.000 de locuinţe private de electricitate, iar în Montargis, 3.000.

  • Franţa declară stare de catastrofă din cauza inundaţiilor; zeci de mii de case, fără electricitate

    “Franţa va declara stare de catastrofă naturală în zonele afectate de inundaţii”, a declarat joi preşedintele Hollande, citat de site-ul agenţiei Reuters.

    Circa 9.200 de locuinţe au rămas fără curent electric în zona Seine-et-Marne, 6.400 în Essonne şi 1.100 în Yvelines.

    În regiunea centrală sunt alte 5.000 de locuinţe private de electricitate, iar în Montargis, 3.000.

  • Utilizare nebănuită a roşiilor: producerea de electricitate

    Roşiile considerate neconforme pentru comercializare în magazine ar putea face carieră în domeniul energetic, scrie The Independent, dacă proiectul unei echipe de cercetători de la mai multe universităţi americane ca South Dakota School of Mines and Technology, Princeton sau Florida Gulf Coast University dă rezultatele scontate.

    Aceştia propun utilizarea deşeurilor de tomate (roşii care nu ajung la vânzare din cauza unor defecte sau rămân nevândute) pentru producerea de electricitate. Deşeurile tomate sunt supuse acţiunii unor bacterii ce le descompun şi le oxidează eliberând electroni care pot fi puşi la treabă într-o pilă de combustie, generându-se astfel energie electrică.

    Reuşita proiectului ar putea duce la rezolvarea problemei de mediu cu care se confruntă statul american Florida, unde anual se aruncă circa 396.000 de tone de roşii.

  • Ţara care a declarat fiecare vineri zi liberă de sărbătoare

    Măsurile vor include şi obligarea utilizatorilor mari de curent electric, precum mall-urile sau hotelurile, să îşi genereze singuri electricitate pentru nouă ore pe zi. Operatorii din industria grea îşi vor reduce consumul de electricitate cu 20%.

    ”Planul este pentru două luni şi ne va ajuta să treacă prin cea mai dificlă perioadă, cu riscuri extrem de ridicate. Fac apel la tineret şi la familii să se alăture nouă şi să reuşim cu acest plan. Trebuie să colaborăm şi să fim disciplinaţi pentru a confrunta această situaţie extremă”, a spus Maduro.

    Anunţul vine după ce preşedintele a ”oprit” ţara pentru o săptămână, în timpul vacanţei de Paşte, dând muncitorilor trei zile libere în plus.

  • Ţara care face atât de mulţi bani din gunoi, încât îl importă de la mii de kilometri

    Suedia a reuşit un lucru care părea aproape imposibil: statul de 9,5 milioane de locuitori a rămas fără gunoi. Chiar dacă acesta este un lucru pozitiv, el are şi urmări negative. Suedia trebuie să importe acum gunoi pentru a asigura necesarul de căldura şi electricitate al cetăţenilor săi.

    Prin folosirea celor două milioane de tone de gunoi şi importul din afara graniţelor, Suedia a devenit un model pentru alte state, suedezii fiind lideri mondiali în domeniul recuperării energiei din deşeuri.

    Suedia a început astfel să preia gunoiul produs de Norvegia, care încă produce o cantitate mai mare de deşeuri decât cea pe care o poate transforma în energie. Norvegienii trimit anual 80.000 de tone de gunoi către vecinii lor suedezi.

    Soluţia de a importa gunoi de la norvegieni este una extrem de profitabilă: norvegienii plătesc pentru a plasa excesul de deşeuri, suedezii îl ard pentru căldură şi electricitate iar apoi tratează cenuşa, transformând-o în îngrăşământ care ajunge înapoi la norvegieni. Catarina Ostland, consultant în cadrul agenţiei suedeze pentru protecţia mediului, nu este mulţumită de acest sistem. “Aş prefera să importăm gunoi de la state precum Italia, România sau Bulgaria, pentru că acolo nu există o cultură a reciclării. Ar fi mult mai util pentru întreaga lume”, a spus Ostland citată de idealistrevolution.org.

    Anual, cantitatea totală de deşeuri generate în Româniai este de 10,2 tone de persoană, peste dublul mediei UE. Doar cinci alte ţări au produs mai multe deşeuri pe cap de locuitor în UE în anul 2010: Bulgaria, Luxemburg, Finlanda, Estonia şi Suedia.

     

  • Decenii de relaţii

    A fost şi este o vreme a fierberii în Republica Moldova, iar acordul privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, semnat la Chişinău, la 7 octombrie 2015, în valoare de 60 de milioane de euro, va trece, desigur, rapid prin maşina de vot a Casei Poporului. Şi, dincolo de nevoia de reforme cerută de români şi de europeni, cei mai nevoiaşi cetăţeni ai Republicii Moldova vor primi un ajutor de urgenţă care i-ar putea ajuta să iasă cu bine din iarnă. În continuare?

    Să ne întoarcem un pic în timp, în anul 2005; premierul Vasile Tarlev vizitează Bucureştiul, vizită privită drept o încercare de apropiere a autorităţilor moldovene de România şi o distanţare faţă de Moscova. Dar Republica Moldova era în situaţia de a face faţă unei crize energetice, în condiţiile în care Centrala Electrică de la Cuciurgan, situată în Transnistria, sistase livrările de energie către republică. Centrala se afla în proprietatea gigantului energetic rus RAO EAS Rossii şi asigura mai mult de jumătate din necesităţile de energie electrică ale republicii.

    Centrala de la Cuciurgan a oprit livrarea curentului pe motiv că distribuţia de electricitate, deţinută de grupul Union Fenosa, refuzase majorarea tarifului de la 3,05 la 4,08 cenţi pentru un kilowatt-oră. Decizia furnizorului poate fi interpretată ca fiind una de natură economică, dat fiind refuzul Chişinăului de a accepta majorarea preţului. Dar mulţi au spus că decizia avea şi o pronunţată încărcătură politică în contextul relaţiilor dintre Moldova şi Rusia, nu tocmai prieteneşti atunci. La mijloc, România. Oficialii români au invocat la întâlnirile cu Tarlev o datorie de 30 de milioane de dolari, care data din perioada 1998 – 1999, când republica s-a confruntat cu o situaţie asemănătoare, oprirea livrărilor de la Cuciurgan.

    În mai 1999 Moldova datora CONEL, compania de electricitate de atunci, aproape 9 milioane de dolari. Datoria urma să se compenseze prin participarea unui consorţiu românesc alcătuit din SNP Petrom şi un grup de firme private la privatizarea distribuitorului moldovean de produse petroliere Tirex Petrol. Un şir lung de negocieri fără finalitate şi viziunile diferite ale celor două părţi asupra preţului tranzacţiei au făcut ca afacerea să cadă. Tirex a fost preluată de o companie germană, care a oferit 500.000 de dolari pentru 82% din acţiuni şi s-a angajat să investească 5 milioane de dolari în infrastructură. La începutul anului 2000 datoria moldovenilor pentru electricitate crescuse la 22 de milioane de dolari, la acea dată echivalentul facturii pentru gazele naturale necesare României pentru o lună de zile.

    Situaţia este discutată la o întâlnire a premierilor de atunci, Mugur Isărescu şi Dumitru Braghiş, în ianuarie 2000, dar fără nicio finalitate. În martie, CONEL avertiza Moldtranselectro că va opri livrările, dacă nu îşi primeşte banii, iar la începutul lui aprilie vine propunerea guvernului Republicii Moldova: plata în bani şi produse agricole, pentru început seminţe de porumb în valoare de 2 milioane de dolari (datoria era deja de 28 de milioane de dolari).

    Porumbul provenea din confiscări de la diverşi agenţi economici şi a fost refuzat de CONEL. Alegerile şi schimbarea politică din anul 2000 au făcut ca problema datoriei să treacă în planuri secunde, în România. Abia în august 2001 Adrian Năstase, în calitate de premier, mai făcea referire, nemulţumit, la problema datoriei, dar în alt context: datoriile Republicii Moldova faţă de Ucraina au fost transformate, prin intermediul unei societăţi private, în acţiuni la reţelele de electricitate, ceea a determinat anularea licitaţiei lansate pentru aceste reţele, la care participau şi societăţi româneşti. Şi apoi nimic, timp de patru ani. A mai fost pomenită la vizita lui Tarlev şi pe urmă becul s-a stins, figurat vorbind. 

    Este doar un episod din istoria alambicată a relaţiilor dintre România şi Republica Moldoba, bazate pe o frăţie oportunistă. Am citit analize care vorbesc despre o Moldovă menită să rămână veşnic un stat asistat, care şi-a epuizat opţiunile de politică externă, adică apropierea de Rusia sau de Europa. Proeuropenismul de acum mi se pare a fi din nou o soluţie dictată de aceleaşi raţiuni oportuniste. Iar nemulţumirea moldoveanului din stradă nu are de-a face cu Rusia sau Europa, ci cu corupţia, cu sărăcia, cu nivelul de trai scăzut. În rest, opţiunile pentru România sunt destul de reduse, deşi spaţiu de manevră ar fi. Putem impune condiţii (asta dacă nu va apărea o mână prietenească de ajutor pentru Chişinău din partea Moscovei), putem investi, putem primi şi şcoli tineri, putem oferi în continuare ajutor populaţiei.

    Există un semn de întrebare, dacă România va putea face asta în anul electoral 2016, cu propria populaţie destul de nemulţumită şi cu o clasă politică descalificată.