BusinessMagazin

Tag: Egipt

  • Forţele de securitate egiptene au ucis 12 turişti, crezând că sunt terorişti – VIDEO

    Atacul a avut loc duminică, într-o “zonă restricţionată”.

    Militari şi poliţişti egipteni urmăreau “elemente teroriste” în zona oazelor, unde au deschis în mod eronat focul asupra unui convoi de patru vehicule cu turişti. Printre victime se află mexicani şi egipteni, a precizat ministerul.

    O anchetă a fost deschisă şi este în curs, a anunţat aceeaşi sursă.

    Preşedintele mexican Enrique Pena Nieto a deplâns pierderea concetăţenilor săi, într-un mesaj postat pe Twitter.

    “Mexicul condamnă aceste acţiuni împotriva cetăţenilor noştri şi a solicitat ca Guvernul egiptean să efectueze o anchetă exhaustivă cu privire la ceea ce s-a întâmplat”, afirmă şeful statului mexican.

    Ambasadorul mexican în Egipt oferă ajutor cetăţenilor mexicani răniţi în incident, care au fost spitalizaţi, a adăugat Nieto. El a îndemnat ambasada să suplimenteze personalul pentru a ajuta familiile victimelor.

    Pe de altă parte, potrivit ziarului de stat Al Ahram, citat de DPA, un schimb de focuri a avut loc în zonă, duminică seara, între forţe de securitate şi presupuşi terorişti.

    Şapte “terorişti” au fost ucişi în acest schimb de focuri, potrivit unui oficial din domeniul securităţii.

    Un grup cu presupuse legături cu gruparea radicală Statul Islamic (SI) a anunţat duminică faptul că ar fi respins un atac al unor trupe egiptene în Deşertul de Vest.

    Regiunea este frecventată de către turişti.

    Forţele egiptene de securitate au fost ţinta a numeroase atacuri comise de către militanţi, după îndepărtarea de la putere a fostului preşedinte islamist Mohammed Morsi de către armată, în 2013, în urma unor proteste violente de masă.

     

  • Miliardarul care vrea să cumpere o insulă unde să cazeze imigranţii. “Cel mai important este ca refugiaţii să fie trataţi uman, nu ca o turmă de vite”

    Naguib Sawiris, miliardarul egiptean, vrea ca Grecia şi Italia să-i vândă o insulă pentru a caza o parte dintre imigranţii care năvălesc la porţile Europei, conform SA Breaking News.

    “Grecia sau Italia să-mi vândă o insulă, o declar independentă şi cazez imigranţii şi le ofer slujbe pentru construirea unei ţări noi”, a scris miliardarul pe Twitter.

    Swairis a spus că lucrul important este ca refugiaţii să fie trataţi uman, nu ca o turmă de vite. Acesta a făcut demersuri în sensul astă şi aşteaptă un răspuns. “Vom oferi adăposturi temporare pentru oameni, apoi putem angaja oameni să construiască locuinţe, şcoli, universităţi şi spitale. Iar dacă lucrurile se îmbunătăţesc la ei se pot întoarce acasă şi cine vrea să rămână”, a spus miliardarul într-un interviu pentru o televiziune din Egipt.

    Afluxul excepţional de candidaţi la azil veniţi din Siria, Eritreea, Sudan, dar şi de imigranţi provenind din ţări considerate “sigure”, ca Albania, a provocat două tipuri de reacţii în clasa politică europeană.

    În opinia premierului ungur Viktor Orban – care a pus să se construiască un gard lung de 175 de kilometri la frontiera cu Serbia, pentru a opri imigranţii ce vin prin Sud – acest fenomen ameninţă rădăcinile creştine ale Europei, care este necesar, în opinia sa, să-şi controleze frontierele înainte să decidă să primească aceşti candidaţi la azil.

    Însă, în Germania, în pofida manifestaţiilor ostile, apare o puternică mişcare de solidaritate. Berlinul se aşteaptă să primească 800.000 de refugiaţi anul acesta, adică de patru ori mai mulţi decât în 2014.

  • Alegeri parlamentare anticipate în Egipt, primele de la îndepărtarea lui Morsi de la putere

    Scrutinul urmează să se desfăşoare în două faze, şi anume în perioada 17-19 octombrie şi în perioada 21-23 noiembrie, potrivit Comisiei, citate de ziarul Al-Ahram.

    Este vorba despre primele alegeri care urmează să fie organizate după îndepărtarea de la putere a fostului preşedinte islamist Mohammed Morsi, în iulie 2013. Fostul comandant al armatei Abdel Fattah el-Sisi se află la putere, fără un Parlament, din iunie 2014.

    Asociaţii pentru apărarea drepturilor omului au acuzat Egiptul de un declin în respectarea drepturilor omului de când Morsi, primul preşedinte ales din istoria ţării, a fost demis din funcţie de către armată, în urma unor proteste în masă care au avut loc la un an de când acesta se afla la putere.

    Guvernul de la Cairo dă asigurări că este angajat într-un proces de restaurare a democraţiei.

  • Trei jurnalişti de la Al-Jazeera, condamnaţi la închisoare în Egipt pentru “difuzare de ştiri false”

    Canadiano-egipteanul Mohamed Fahmy şi egipteanul Baher Mohamed au fost prezenţi în tribunalul din Cairo la anunţul verdictului. Australianul Peter Greste a fost însă expulzat în Australia la începutul acestui an şi era judecat în lipsă.

    Cei trei au fost acuzaţi că au ajutat gruparea interzisă Fraţii Musulmani, dar au respins ferm acuzaţiile.

    Cei trei jurnalişti au fost condamnaţi iniţial în iulie 2014, Greste şi Fahmy la şapte ani de închisoare, iar Mohamed la 10 ani.

    Condamnările lor au fost anulate în ianuarie, iar în februarie au fost eliberaţi în aşteptarea unui nou proces.

    La anunţul verdictului, sâmbătă, judecătorul a precizat că cei trei nu sunt jurnalişti înregistraţi şi că activau fără licenţă dintr-un hotel din Cairo.

    El i-a condamnat pe Greste şi Fahmy la câte trei ani de închisoare şi pe Mohamed la trei ani şi jumătate.

    Fahmy şi Mohamed au fost luaţi de autorităţi după anunţul verdictului, dar deocamdată nu este clar cât vor ispăşi din pedeapsă, având în vedere că au fost închişi deja un an înainte de a fi condamnaţi.

    Al-Jazeera a apreciat într-un comunicat că acest verdict reprezintă “un nou atac deliberat asupra libertăţii presei”. “Este o zi neagră pentru justiţia egipteană; în loc să apere libertăţile şi o presă liberă şi corectă, şi-a compromis independenţa din motive politice”, a adăugat postul de televiziune.

     

  • Negocieri avansate în vederea vânzării celor două nave Mistral către Egipt

    “Se poartă efectiv negocieri, care sunt relativ avansate, cu privire la revânzarea celor două (nave de tip) Mistral”, a declarat una dintre aceste surse. “Normal, este vorba despre Egipt. Cu ce finanţare? Este clar că o parte a finanţării va proveni din ajutoarele de la ţările de la Golf care-i sunt acordate”, a adăugat sursa citată.

    Această informaţie a fost confirmată de către altă sursă apropiată dosarului.

    Grupul francez DCNS, constructorul navelor de tip Mistral, nu a dorit să comenteze, precizează Reuters. Ministerul Apărării a refuzat să facă orice comentariu.

    Franţa a anunţat la începutul lui august anularea contractului de vânzare către Rusia a celor două bastimente de proiecţie şi comandament (BPC) Mistral, încheiat în 2011 în timpul preşedinţiei lui Nicolas Sarkozy.

    Nelivrarea celor două nave – cunoscute şi sub numele de “bricege elveţiene” din cauza polivalenţei lor – a fost decisă în octombrie, în contextul degradării situaţiei în estul Ucrainei, unde Rusia este acuzată că înarmează forţele separatiste proruse, ceea ce Moscova dezminte.

    Un purtător de cuvânt al Guvernului francez, Stéphane Le Foll, a anunţat miercuri că anularea va costa Franţa mai puţin de un miliard de euro.

    Suma corespunde anunţului lui François Hollande, care vorbea de rambursarea unei sume mai mici de 1,2 miliarde de euro – valoarea contractului iniţial.

    În virtutea acordului semnat între Paris şi Moscova, Franţa nu va plăti penalităţi, dar va rambursa sumele avansate de Rusia.

    – Stabilitatea Egiptului

    François Hollande a dat asigurări, la începutul lui august, că Franţa nu va întâmpina nicio dificultate în găsirea unor cumpărători. O sursă apropiată dosarului a evocat faptul că aproximativ zece ţări şi-au manifestat interesul.

    Achiziţionarea BPC-urilor de către Egipt s-ar înscrie într-un context tensionat în domeniul securităţii, alimentat de instabilitatea din Libia şi din Sinaiul egiptean la nivelul regiunii.

    În discursul pe care l-a susţinut marţi la Conferinţa ambasadorilor, François Hollande a insistat asupra importanţei stabilităţii Egiptului în regiune.

    “Franţa a ales să considere Egiptul un actor major în Orientul Mijlociu”, a subliniat şeful statului, prezent la inaugurarea noului Canal Suez, pe 6 august. “Stabilitatea sa este esenţială. Egiptul aşteaptă multe de la Franţa”, a adăugat el, subliniind de asemenea relaţia de “mare încredere” dintre Paris, Arabia Saudită şi statele membre ale Consiliului de Cooperare de la Golf.

    Riadul şi Cairo, care s-au apropiat odată cu venirea la putere a lui Abdel Fattah el-Sisi în 2013, au semnat la sfârşitul lui iulie un acord care prevede consolidarea cooperării lor militare.

    Cele două ţări, membre ale coaliţiei militare din Yemen împotriva miliţiilor şiite huthi, s-au angajat totodată să acţioneze în favoarea creării Forţei arabe comune propuse de către Liga Arabă la sfârşitul lui martie.

    În contextul în care Egiptul încearcă să-şi redreseze economia, Arabia Saudită, Kuwaitul şi Emiratele Arabe Unite (EAU) au anunţat, în martie, că-i vor oferi, fiecare în parte, câte patru miliarde de dolari ca ajutoare sau investiţii.

    Cairo a achiziţionat anul trecut patru corvete de tip Gowind, construite de către DCNS, şi ar negocia aciziţionarea altor două, potrivit unei surse apropiate dosarului.

    De asemenea, Egiptul a încheiat cu Franţa, în februarie, contracte în vederea achiziţionării a 24 de avioane de tip Rafale, în valoare totală de 5,2 miliarde de euro, dar şi a unei fregate multirol de tip Fremm, în valoare de un miliard de euro, şi a unor rachete.

     

  • Relaţiile SUA – Egipt revin la o “bază mai puternică”, anunţă Kerry la Cairo

    Ministrul egiptean de Externe Sameh Shoukry a recunoscut în faţa presei că există unele diferenţe de opinii ale celor două părţi, însă a apreciat că este un lucru “natural”.

    “Dialogul a contribuit la examinarea relaţiilor bilaterale şi la prezentarea unor noi idei care vor defini relaţiile dintre cele două ţări în viitor, în principal în domeniile cooperării militare şi de securitate”, a declarat Shoukry.

    Cairo rămâne unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Washingtonului în Orientul Mijlociu.

    Întâlnirea de duminică a fost prima la acest nivel între cei doi aliaţi din 2009 şi până în prezent.

    “Am discutat în mod foarte onest despre provocările cu care te confrunţi în lupta împotriva terorismului, chiar în timp ce încerci să construieşti un proces politic care să includă şi să le oferi cetăţenilor oportunitatea de a-şi construi viitorul”, a declarat Kerry. “Am fost de acord că este necesar să explorăm oportunittăţi de extindere a relaţiei noastre în domeniul securităţii”, a adăugat el.

    Relaţiile între Washington şi Cairo s-au răcit după ce fostul preşedinte islamist Mohamed Morsi a fost înlăturat de la putere de către armată, în contextul unor proteste în masă împotriva regimului său.

    Încălzirea în relaţiile egipteano-americane are la bază, în parte, inamicul lor comun, şi anume terorismul care face ravagii în Orientul Mijlociu. Însă acest lucru nu invalidează alte probleme rămase în suspans între cele două ţări, precum îngrijorările faţă de drepturile omului, comentează un corespondent Euronews în Egipt.

  • COLIZIUNE între două nave, pe fluviul Nil: Cel puţin 18 oameni au murit

    Iahtul fusese închiriat de o familie pentru o petrecere de logodnă, informează BBC News online.

    Incidentul a avut loc pe fluviul Nil, la periferia nordică a oraşului Cairo.

    Până acum, autorităţile au recuperat cadavrele a patru copii, iar 14 pasageri sunt căutaţi, fiind consideraţi morţi.

    Cinci oameni au fost salvaţi din apele Nilului, iar căpitanul navei-cargo implicată în accident a fost reţinut.

  • Navă egipteană, incendiată în Mediterană, într-un atac cu rachete revendicat de grupul Stat Islamic

    Schimburile de focuri au avut loc joi dimineaţă, în Marea Mediterană, în largul regiunii egiptene Sinai.

    Mai multe rachete au fost lansate de la ţărm spre nava de patrulare aparţinând armatei egiptene. Vasul a luat foc, dar nu s-a scufundat.

    “Nu există victime în urma schimburilor de focuri cu elemente teroriste”, a declarat generalul Mohammed Samir, un purtător de cuvânt al armatei egiptene.

    Potrivit unor surse, mai mulţi militari aflaţi la bordul navei au suferit arsuri din cauza incendiului.

    Atacul cu rachete a fost revendicat de reţeaua teroristă Stat Islamic, activă în Irak, Siria, nordul Egiptului şi Libia. Organizaţia teroristă a prezentat imagini care surprind atacul asupra navei militare egiptene, care patrula la circa un kilometru de ţărm, în apropierea frontierei dintre Egipt şi Fâşia Gaza.

     

  • ATACUL DIN CAIRO: Renzi îl asigură pe preşedintele Egiptului de susţinerea Italiei în lupta contra terorismului

    “Italia ştie că terorismul este o provocare imensă, care marchează profund istoria în vremurile noastre”, i-a spus Renzi lui el-Sisi sâmbătă dimineaţa, potrivit unui comunicat emis de Biroul premierului. “Nu vom lăsa Egiptul singur. Italia şi Egiptul sunt şi vor fi întotdeauna împreună în lupta împotriva terorismului”, se arată în comunicat.

    Ministrul egiptean de Interne Magdy Abdel-Ghaffar a vizitat scena atacului cu bombă, în centrul capitalei egiptene. Televiziunile au transmis imagini în care ministrul apare examinând pagubele.

    Ministrul italian de Exerne Paolo Gentiloni a declarat sâmbătă dimineaţa că ţara sa nu se va lăsa intimidată de explozia care a avariat clădirea consulatului.

    O persoană a fost ucisă, iar alte patru rănite sâmbătă dimineaţa, în explozie, potrivit Ministerului egiptean al Sănătăţii. Deflagraţia a avariat grav imobilul şi a spart conducte de alimentare cu apă, provocând o inundaţie în zonă.

    Poliţia egipteană continua să ancheteze cauza exploziei. Atacul nu a fost revendicat.

    “Gândurile noastre se îndreaptă către persoanele afectate şi personalul nostru. Italia nu se va lăsa intimidată”, a scris Getiloni într-un mesaj postat pe contul său de Twitter.

    Explozia a avut loc la ora locală 6.20 (7.20, ora României), în timp ce consulatul era închis. Niciun membru al personalului italian nu a fost rănit, a declarat un oficial italian de la Cairo pentru AP.

    Potrivit unui reporter AP aflat la faţa locului, explozia a avariat grav mai multe etaje ale clădirii în care funcţiona consulatul, provocând o gaură în faţadă. Strada a fost inundată de apa provenind de la conductele de alimentare sparte.

    Poliţia a delimitat un perimetru înainte de sosirea anchetatorilor. Bucăţi carbonizate dintr-o maşină erau împrăştiate pe drum. O bucată carbonizată din motor a fost găsită pe o stradă paralelă.

    “Dormeam, când a izbucnit o explozie care mi-a spart geamul. Am ieşit afară. Se ridicase praf în aer”, a declarat Ahmed Hasan, în vârstă de 20 de ani, un vecin. El a declarat că explozia a avut loc la ora locală 6.20 şi că a văzut o persoană rănită la un picior.

    Un oficial egiptean din domeniul securităţii a declarat că un civil şi un poliţist au fost răniţi în explozie.

    Un oficial din domeniul securităţii a declarat pentru agenţia de presă Mena, de stat, că anchetatorii urmăreau să afle dacă un dispozitiv exploziv a fost plasat sub o maşină parcată lângă clădire.

    Explozia a avut loc într-una dintre cele mai aglomerate intersecţii din Cairo, traversată de o arteră majoră care asigură legătura între Piaţa Ramis şi centrul capitalei. În zona în care a avut loc explozia se aflau maşini, pietoni şi minibuze, în pofida orei matinale de weekend, în mijlocul lunii de Ramadan.

  • MAE condamnă cu fermitate atacul cu bombă comis în apropierea Consulatului Italiei din Cairo

    Ministerul Afacerilor Externe consideră “profund inumane şi nejustificate actele de violenţă care afecteză reprezentanţe diplomatice străine şi transmite, pe această această cale, solidaritatea sa deplină cu Italia”, precizează sursa citată.

    În acelaşi timp, MAE exprimă “întreaga susţinere” pentru Egipt în lupta sa în combaterea terorismului.

    Cel puţin o persoană a fost ucisă, iar alte patru rănite, sâmbătă dimineaţa, într-un atac cu maşină-capcană la Consulatul Italiei de la Cairo, după ce explozia puternică a avariat grav sediul reprezentanţei, relatează BBC News Online.

    Ministerul egiptean al Sănătăţii a anunţat că cel puţin o persoană a fost ucisă. Surse medicale au anunţat anterior că alte patru persoane au fost rănite.

    Explozia a fost provocată de detonarea unei maşini-capcană, a declarat un oficial pentru agenţia de ştiri de stat Mena.

    Atentatul nu a fost revendicat.

    Ambasada a fost închisă şi niciun membru civil al personalului nu se află printre persoanele rănite, a declarat un oficial de la Ambasada Italiei pentru AP.

    Procurorul general Hisham Barakat a fost ucis, luna trecută, într-un atac cu maşină-capcană în capitala egipteană. Tot în iunie, trei persoane au fost ucise într-un atentat cu maşină-capcană împotriva unui comisariat de poliţie.

    Forţele de securitate egiptene luptă împotriva islamiştilor, în principal în Peninsula Sinai.

    Cel puţin 600 de poliţişti egipteni şi militari au fost ucişi de către militanţi islamişti în ultimii doi ani.

    Islamiştii şi-au intensificat atacurile după ce armata l-a îndepărtat de la putere pe fostul preşedinte islamist Mohammed Morsi, în iulie 2013.

    Preşedintele Abdul Fattah al-Sisi a promis, recent, o intensificare a reprimării militanţilor islamişti.

    Sute de membri ai mişcării Fraţii Musulmani, inclusiv Morsi, au fost condamnaţi la moarte de tribunale egiptene. Majoritatea se află pe culoarele morţii.