Tag: economist

  • Care este cea mai preţioasă resursă de pe pământ şi de ce poate fi una dintere cele mai bune investiţii pentru viitor

    Eoin Fahy, economistul şef al Kleinwort Benson Investors, firmă de investiţii din Dublin, şi-a făcut o carieră de succes investind în apă. “Este evident. Apa este cea mai preţioasă resursă de pe pământ”, a spus Fahy pentru BBC.

    Spre deosebire de petrol, pentru apă nu există variante alternative.

    Problema nu este faptul că nu există suficientă apă pe glob, ci faptul că nu este destulă apă potabilă pentru toată lumea. Doar 1% din apa de pe glob este consumată de oameni, potrivit agenţiei pentru protecţia mediului din Statele Unite. Construirea fabricilor de desalinizare, cele care transformă apa sărată în apă potabilă, este încă  foarte scumpă.

    Poluarea reprezintă altă cauză a scăderii stocului de apă potabilă. China este un punct fierbinte din punctul de vedere al disponibilităţii apei potabile. Jumătate din râurile şi lacurile ţări sunt poluate, iar majoritatea apei potabile vine din sudul ţări, dar în nord densitatea populaţiei este cea mai mare. Naţiunile Unite estimează că între 2014 şi 2050 nu mai puţin de 292 milioane de oameni o să se mute în zonele urbane ale ţări. Pentru a rezolva infrastructura de apă a ţării, China ar trebui să cheltuiască trilioane de dolari, potrivit unui raport al companiei McKinsey.

    Această problemă reprezintă si o oportunitate de investiţie. “Modul cel mai simplu în care să faci bani ar fi să investeşti în companiile care sunt implicate în îmbunătăţirea calităţii apei”, a spus Fahy. “Dar şi investiţiile în companii care construiesc fabrici de desalinizare sau în companii care construiesc baraje sau centre de tratare a apei”, a adăugat el.

    Altă metodă de a investi în apă este prin cumpărare. În Australia, investitorii pot cumpără suprafeţe de apă, pe care le pot închiria altor companii care vor să folosească apa (de exemplu, companii din domeniul agriculturii).

    “Lipsa apei potabile este una dintre cele mai mari probleme cu care ne vom confrunta în următorii 10-20 de ani”, a concluzionat  Eoin Fahy

  • Economistul şef al Băncii Transilvania şochează Europa. S-a contrazis cu cel mai PUTERNIC bancher de pe continent şi a făcut senzaţie în presa internaţională

    Care este distanţa dintre Frankfurt şi Cluj-Napoca? 1.300 de kilometric sau 130 de puncte de bază, scrie Bloomberg.

    Aceasta este diferenţa dintre prognoza medie asupra ratei depozitelor BCE în trimestrul al doilea din 2019 şi cea mai divergentă estimare din studiul Bloomberg.

    Aceasta vine de la Andrei Rădulescu, un economist care urmăreşte Banca Centrală Europeană din munţii Transilvaniei. 

    Economistul şef al Băncii Transilvania şochează Europa. S-a contrazis cu cel mai PUTERNIC bancher de pe continent şi a făcut senzaţie în presa internaţională

  • Cum arată soţia miliardarului George Soros. Este cu 40 de ani mai tânără

    Soros a devenit celebru dupa ce, în anul 1992, a facut un profit de un miliard opt sute de milioane de dolari, mizând la bursa pe deprecierea lirei sterline. Ulterior, autoritaţile britanice au fost nevoite sa scoata lira din mecanismul de schimb valutar al Uniunii Europene.

    Citiţi mai multe pe www.one.ro

  • Care este cea mai preţioasă resursă de pe pământ şi de ce poate fi una dintere cele mai bune investiţii pentru viitor

    Eoin Fahy, economistul şef al Kleinwort Benson Investors, firmă de investiţii din Dublin, şi-a făcut o carieră de succes investind în apă. “Este evident. Apa este cea mai preţioasă resursă de pe pământ”, a spus Fahy pentru BBC.

    Spre deosebire de petrol, pentru apă nu există variante alternative.

    Problema nu este faptul că nu există suficientă apă pe glob, ci faptul că nu este destulă apă potabilă pentru toată lumea. Doar 1% din apa de pe glob este consumată de oameni, potrivit agenţiei pentru protecţia mediului din Statele Unite. Construirea fabricilor de desalinizare, cele care transformă apa sărată în apă potabilă, este încă  foarte scumpă.

    Poluarea reprezintă altă cauză a scăderii stocului de apă potabilă. China este un punct fierbinte din punctul de vedere al disponibilităţii apei potabile. Jumătate din râurile şi lacurile ţări sunt poluate, iar majoritatea apei potabile vine din sudul ţări, dar în nord densitatea populaţiei este cea mai mare. Naţiunile Unite estimează că între 2014 şi 2050 nu mai puţin de 292 milioane de oameni o să se mute în zonele urbane ale ţări. Pentru a rezolva infrastructura de apă a ţării, China ar trebui să cheltuiască trilioane de dolari, potrivit unui raport al companiei McKinsey.

    Această problemă reprezintă si o oportunitate de investiţie. “Modul cel mai simplu în care să faci bani ar fi să investeşti în companiile care sunt implicate în îmbunătăţirea calităţii apei”, a spus Fahy. “Dar şi investiţiile în companii care construiesc fabrici de desalinizare sau în companii care construiesc baraje sau centre de tratare a apei”, a adăugat el.

    Altă metodă de a investi în apă este prin cumpărare. În Australia, investitorii pot cumpără suprafeţe de apă, pe care le pot închiria altor companii care vor să folosească apa (de exemplu, companii din domeniul agriculturii).

    “Lipsa apei potabile este una dintre cele mai mari probleme cu care ne vom confrunta în următorii 10-20 de ani”, a concluzionat  Eoin Fahy

  • Creştere economică, dar până când?

    Cu cea mai mare creştere economică din toate ţările Uniunii Europene, în România optimismul a revenit şi se reflectă deopotrivă în coşurile de cumpărături dar şi în dispoziţia angajatorilor de a creşte numărul salariaţilor. Care sunt însă previziunile pentru 2017 şi care sunt factorii care pot influenţa evoluţia ţărilor din Uniunea Europeană? Dan Bucşă, lead CEE economist în cadrul Unicredit Bank, este de părere că economia nu se supraîncălzeşte, chiar dacă am ajuns în vârful pantei de creştere economică.

    Într-o discuţie cu presa, Dan Bucşă punctează deopotrivă aspectele pozitive şi negative care influenţează aşteptările instituţiei financiare pentru anul viitor, iar primul subiect despre care vorbeşte este Brexitul. „Colegii mei care acoperă zona euro sunt mai pesimişti în privinţa anului viitor decât a evoluţiei din 2016, motivele fiind mai multe. Primul este Brexitul, care nu ştim dacă se va produce. Nu ştim dacă Marea Britanie va invoca articolul 50 anul viitor, până la finalul lunii martie, cum a spus Theresa May”. Dar impactul estimat de economiştii de la UniCredit se plasează în jurul a 6% din PIB, în principal prin intermediul aşteptărilor firmelor. Iar Dan Bucşă povesteşte că deja sunt firme germane care reconsideră nivelul investiţiilor pentru anul viitor, pentru că Marea Britanie este unul dintre principalii parteneri comerciali şi ai Germaniei şi ai zonei euro (în primii patru ca mărime) şi orice barieră comercială s-ar putea reflecta în investiţii mai mici în Europa. „Deja Theresa May s-a hotărât să acorde unei firme auto nişte concesii, iar economistul nostru şef crede că probabil a deschis o cutie a Pandorei cu această decizie şi vor urma şi alte firme din acelaşi sector, după care şi firme din alte sectoare şi în cele din urmă va fi foarte greu pentru Marea Britanie să îşi închidă graniţele, să impună bariere comerciale, în condiţiile în care va oferi foarte multe facilităţi pentru multe firme.” Mai sunt şi alţi factori care ar putea să ducă la o creştere mai mică anul viitor şi cei mai importanţi sunt euro-dolarul şi preţul petrolului, spune reprezentantul UniCredit. Impactul euro-dolar pentru anul trecut este estimat la 0,7%, în creştere, „ceea ce este enorm, pentru că zona euro este unul dintre cei mai mari exportatori la nivel mondial şi un euro mai slab a ajutat exporturile europene. Pentru că ne aşteptăm ca anul viitor euro-dolarul să o ia uşor în sus, credem că impactul va fi negativ”.

    Al doilea impact a fost din partea petrolului, iar preţul mai redus a adăugat în jur de 0,4% la creşterea economică a zonei euro anul trecut, în jur de 0,3% anul acesta şi în 2017 impactul estimat este negativ, „poate şi pentru că noi credem că preţul barilului s-ar putea duce în 60-65 de dolari”, argumentează Bucşă. Al treilea impact negativ ar putea veni din comerţul global, iar reprezentanţii instituţiei financiare se aşteptă la o reluare a ritmului de creştere în comerţul global.

    Politica monetară adaugă la creşterea din zona euro în jur de 0,2 puncte procentuale; efectul cel mai mare este de fapt asupra dobânzilor pe care în acest moment le plătesc firmele mici şi mijlocii mai ales în periferia zonei euro. „Impactul final este cel al poziţiei fiscale. Austeritatea s-a terminat în Europa în 2014, în 2015 deja politica fiscală a adăugat mai mult de 0,1% la creşterea econoică, iar impactul va fi similar anul acesta şi anul viitor. FMI, OECD şi multe alte organizaţii internaţionale au sugerat că impactul politicii fiscale ar trebui să fie mai mare decât cel al politicii monetare, adică ţări care au bani mai mulţi – cum e Germania – ar trebui să aibă deficite mai mari pentru a stimula creşterea economică. Iar aceste deficite mai mari ar trebui făcute prin cheltuieli de investiţii”, arată Dan Bucşă. Iar contribuţia consumului, completează tot el, este particularitatea acestei perioade de creştere în Europa, fiind mai mare decât în orice altă perioadă anterioară, coroborată cu contribuţia foarte mică a exporturilor.

    „Cum stă zona noatră în concursul de frumuseţe cu celelalte ţări emergente? Pentru anul acesta şi anul viitor, prognoza noastră de creştere este de circa 4% pentru România, şi, respectiv, circa 3,5% pentru 2017, fiind campioni în regiune”, afirmă reprezentantul instituţiei financiare, arătând că previziunea este mai pesimistă decât cele ale guvernului şi ale BNR, care văd creşterea în jurul a 5%. „Noi vedem un impact mai mare al importurilor, şi credem şi că în trimestrul II am avut un efect de bază din agricultură. În majoritatea ţărilor din regiune, creşterea de anul viitor va fi mai mică decât anul acesta. Cu alte cuvinte, noi credem că am ajuns la vârful ciclului economic, nu numai în România, ci în regiune, în general.” UniCredit vede posibilă o accelerare a creşterii pentru foarte puţine ţări – Ungaria şi Polonia, mai ales din fondurile europene, principalul motor fiind, peste tot, consumul; iar România îşi măreşte decalajul faţă de alte ţări, suntem şi mai campioni decât în privinţa creşterii economice. Iar Dan Bucşă arată că potenţialul de creştere al României se plasează la 2-2,5%, ceea ce înseamnă că rata de creştere a consumului este dublă, salariile fiind motorul acestor plusuri.

  • Situaţia economică europeană în primele trei trimestre ale anului 2016

    Economiile celor 19 ţări din inima Uniunii Europene a crescut într-un ritm susţinut în primele trei trimestre ale 2016. În primele trei luni din 2015, creşterea trimestrială a ajuns la 0,8%, apoi a scăzut la 0,5% în primul trimestru din 2016 şi a rămas la 0,4% tot restul anului.

    Această încetinire sugerează faptul că Europa încă se chinuieşte să iasă din criză, scrie The Economist. Incertitudinea politică, performanţă scăzută a economiei în afara UE şi comerţul global scăzut atârnă greu asupra creşterii economice. Deşi rata şomajului pe continet este scădere, încă mai sunt ţări unde şomajul rămâne foarte ridicat. Grecia conduce la acest capitol cu un şomaj de 23%, urmată de Spania (18%), apoi Croaţia cu 12,5%. Din toate ţările europene cea mai mică rată a şomajului este în Cehia şi Germania (în jur de 4%). În România şomajul se află în jur de 6%, potrivit datelor Eurostat. Ce este interesant este faptul că şomajul în rândul tinerilor (15-24 de ani) ajunge la 46% în Grecia, Spania (42,5%) şi Italia (37%). În România, puţin peste 20% dintre tineri sunt şomeri. În Germania doar 6-7% dintre tineri nu lucrează, iar Malta şi Cehia sunt la egalitate cu puţin sub 10%.

    În ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, lider detaşat este Luxemburg cu 89,000 de euro pe cap de locuitor, urmat de Irelanda (55.000 de euro) şi Danemarca (46.000 de euro). Cum era de aşteptat, România se află la coada clasamentului cu aproximativ 7000 de euro pe cap de locuitor, însă nu suntem ultimii, ultimul loc revenind-ui Bulgariei cu aproximativ 6000 de euro.

    Dacă la capitolul PIB pe cap de locuitor nu stăm extraordinar, când vine vorba de datoria publică stăm bine. Estonienii datorează cel mai puţin (0-19% din PIB), urmaţi de alţi nordici precum suedezii, letonienii sau danezii, toţi cu o datorie de 20-30% din PIB. România, Polonia, Slovacia şi Lituatinia au o datorie publică de 40-59% din PIB, pe când datoria Portugaliei, Italiei, Greciei sau Ciprului depăşeşte 100% din PIB.

    Per total, economia României se află într-o stare bună, în ultimul trimestru înregistrând o creştere de 4,6%, cea mai mare din Europa, urmată de Luxemburg (4,4%) apoi de Irlanda (4,3%).Cea mai lentă creştere are loc în Danemarca (0,25%), apoi în Letonia (0,7%) şi Italia (0,8%).

    The Economist notează că per total, situaţia economică a continentului în 2017 este incertă. Părăsirea iminentă a Marii Britanii a Uniunii Europene sigur va deveni o sursă de instabilitate economică, dar şi politicile comerciale protecţioniste ale noului preşedinte al Statelor Unite ar putea avea un efect de îngheţare al creşterii economice europene. 

  • Economia britanică a crescut peste aşteptări

    Economia britanică a crescut mai rapid decât estimau analiştii în trimestrul al treilea, sectorul serviciilor reuşind să asigure rezistenţă în faţa unei prăbuşiri după votul pentru Brexit, scrie Bloomberg.

    Expansiunea de 0,5% a fost peste estimările de 0,3% făcute de analişti. Sectorul serviciilor a crescut cu 0,8%, depăşind declinurile din construcţii şi producţie.

    “Nu sunt încă dovezi ale unui impact imediat al votului pentru Brexit. Economia creşte într-un rimt similiar cu cel din 2015”, a spus Joe Grice, economistul şef al Oficiului Naţional de Statistică.

    Expansiunea, deşi mai înceată decât creşterea de 0,7% din trimestrul al doilea, a marcat al 15 -lea trimestru consecutiv de creşteri.

    Numai trei din 50 de economişti au reuşit să estimeze corect ritmul creşterii, majoritatea estimând un ritm mai încet.

  • Care este cea mai preţioasă resursă de pe pământ şi de ce poate fi una dintere cele mai bune investiţii pentru viitor

    Eoin Fahy, economistul şef al Kleinwort Benson Investors, firmă de investiţii din Dublin, şi-a făcut o carieră de succes investind în apă. “Este evident. Apa este cea mai preţioasă resursă de pe pământ”, a spus Fahy pentru BBC.

    Spre deosebire de petrol, pentru apă nu există variante alternative.

    Problema nu este faptul că nu există suficientă apă pe glob, ci faptul că nu este destulă apă potabilă pentru toată lumea. Doar 1% din apa de pe glob este consumată de oameni, potrivit agenţiei pentru protecţia mediului din Statele Unite. Construirea fabricilor de desalinizare, cele care transformă apa sărată în apă potabilă, este încă  foarte scumpă.

    Poluarea reprezintă altă cauză a scăderii stocului de apă potabilă. China este un punct fierbinte din punctul de vedere al disponibilităţii apei potabile. Jumătate din râurile şi lacurile ţări sunt poluate, iar majoritatea apei potabile vine din sudul ţări, dar în nord densitatea populaţiei este cea mai mare. Naţiunile Unite estimează că între 2014 şi 2050 nu mai puţin de 292 milioane de oameni o să se mute în zonele urbane ale ţări. Pentru a rezolva infrastructura de apă a ţării, China ar trebui să cheltuiască trilioane de dolari, potrivit unui raport al companiei McKinsey.

    Această problemă reprezintă si o oportunitate de investiţie. “Modul cel mai simplu în care să faci bani ar fi să investeşti în companiile care sunt implicate în îmbunătăţirea calităţii apei”, a spus Fahy. “Dar şi investiţiile în companii care construiesc fabrici de desalinizare sau în companii care construiesc baraje sau centre de tratare a apei”, a adăugat el.

    Altă metodă de a investi în apă este prin cumpărare. În Australia, investitorii pot cumpără suprafeţe de apă, pe care le pot închiria altor companii care vor să folosească apa (de exemplu, companii din domeniul agriculturii).

    “Lipsa apei potabile este una dintre cele mai mari probleme cu care ne vom confrunta în următorii 10-20 de ani”, a concluzionat  Eoin Fahy

  • Economistul Joseph Stiglitz: Germania ar trebui să iasă din Uniunea Europeană. Moneda euro, cauza problemelor din UE

    Joseph Stiglitz, laurea al premiului Nobel pentru Economie, a declarat că moneda euro a fost creată înainte de a avea instituţiile prin care aceasta să poată fi controlată, afirmând în acelaşi timp şi faptul că Germania ar trebui să iasă din Uniunea Europeană.

    “Au pus căruţa înaintea boilor. Au creat moneda euro ănainte dea a avea instituţii prin care aceasta putea fi controlată. Economiile noastre stagnează, iar noi nu ne dezvoltăm. Aceasta a dat un avânt deosebit mişcărilor politice din spectrul de dreapta.”, a spus Stiglitz.

    Economistul a spus în cadrul unui interviu acordat AFP că moneda euro a fost prost concepută şi că se află sub influenţa “ideologiei neoliberale” şi că este cauza multor probleme precum stagnarea economiei, şomajul ridicat sau avansul extremei dreapta.

    „Punctul de vedere prin care austeritatea ar urma să rezolve problema şomajului şi a revenirii la prosperitate este respins de majoritatea economiştilor şi de către FMI, dar pare să fie în continuare dominant în gândirea guvernului din Germania, în special în cea a ministrului de finanţe. Cea mai uşoară cale de a trece peste acest impas o reprezintă ieşirea Germaniei din Uniunea Europeană”, a mai adăugat Joseph Stiglitz. Acţiune care ar face celelalte ţări mai competitive graţie devalorizării monedei unice.

  • Economistul Joseph Stiglitz: Germania ar trebui să iasă din Uniunea Europeană. Moneda euro, cauza problemelor din UE

    Joseph Stiglitz, laurea al premiului Nobel pentru Economie, a declarat că moneda euro a fost creată înainte de a avea instituţiile prin care aceasta să poată fi controlată, afirmând în acelaşi timp şi faptul că Germania ar trebui să iasă din Uniunea Europeană.

    “Au pus căruţa înaintea boilor. Au creat moneda euro ănainte dea a avea instituţii prin care aceasta putea fi controlată. Economiile noastre stagnează, iar noi nu ne dezvoltăm. Aceasta a dat un avânt deosebit mişcărilor politice din spectrul de dreapta.”, a spus Stiglitz.

    Economistul a spus în cadrul unui interviu acordat AFP că moneda euro a fost prost concepută şi că se află sub influenţa “ideologiei neoliberale” şi că este cauza multor probleme precum stagnarea economiei, şomajul ridicat sau avansul extremei dreapta.

    „Punctul de vedere prin care austeritatea ar urma să rezolve problema şomajului şi a revenirii la prosperitate este respins de majoritatea economiştilor şi de către FMI, dar pare să fie în continuare dominant în gândirea guvernului din Germania, în special în cea a ministrului de finanţe. Cea mai uşoară cale de a trece peste acest impas o reprezintă ieşirea Germaniei din Uniunea Europeană”, a mai adăugat Joseph Stiglitz. Acţiune care ar face celelalte ţări mai competitive graţie devalorizării monedei unice.