„La data de 05 noiembrie 2018, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, au dispus clasarea dosarului penal la care faceţi referire, conform art. 16 alin 1, lit. b (“fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”) şi c (“nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”) din Codul de Procedură Penală. Considerentele pe care s-a întemeiat această soluţie au avut la bază faptul că în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au reieşit probe din care să rezulte, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele pretins a fi săvârşite întrunesc condiţiile de tipicitate ale infracţiunilor de corupţie şi asimilate celor de corupţie reţinute cu ocazia începerii urmăririi penale faţă de faptă (in rem)”, arată DNA, într-un răspuns pentru MEDIAFAX.
Tag: dosar
-
Precizările DNA privind un dosar care l-ar viza pe Liviu Dragnea
„În acest moment nu deţinem date care ar putea face obiectul unei comunicări publice referitoare la aspectele menţionate. Prin urmare, nu vă putem furniza nici un fel de informaţii despre existenţa sau inexistenţa unei cauze care să privească aspectele din cererea dvs.”, a precizat DNA, într-un răspuns pentru MEDIAFAX.
Citiţi ma multe pe mediafax.ro.
-
Compania Hexi Pharma, trimisă în judecată în al doilea dosar. Prejudiciu de peste 9 milioane de lei
Acesta este al doilea dosar în care este implicată compania Hexi Pharma, primul fiind cel de înşelăciune, în legătură cu distribuirea dezinfectanţilor în spitale.
„În perioada iulie 2013 – decembrie 2015, inculpatul Panaitescu Miron Victor l-a ajutat pe administratorul SC Hexi Pharma CO SRL (în prezent decedat) (n.r. – este vorba de Dan Condrea) să disimuleze originea ilicită a sumelor de 2.275.672,19 euro şi 9.875.717,45 lei, obţinute de acesta din urmă ca urmare a săvârşirii infracţiunii de delapidare. În acest sens, între societăţile administrate de inculpatul Panaitescu Miron Victor şi două firme din Cipru controlate de administratorul S.C. Hexi Pharma CO SRL, au fost încheiate mai multe contracte fictive de prestări servicii. Ulterior, o parte din aceste sume de bani au fost retrase direct de la ATM-uri, iar restul au fost transferate în conturile unor societăţi de unde au fost la fel retrase în numerar, de administratorul S.C. Hexi Pharma CO SRL”, se arată într-un comunicat al DNA.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Rezoluţia din dosarul de candidatură al lui Lazăr care l-a făcut incompatibil pe Iohannis. Avocat: Ar trebui să se sesizeze Secţia de anchetă
Ministrul Tudorel Toader a declanşat, miercuri, procedura de revocare din funcţie a lui Augustin Lazăr, procuror general al României, ocazie cu care a vorbit despre cele 20 de puncte pe care i le reproşează acestuia.
Cea mai gravă pare să fie tocmai prezenţa, în dosarul de candidatură din 2016 a lui Augustin Lazăr, a unei rezoluţii de clasare care îl viza pe Klaus Iohannis, din vremea în care ocupa funcţia de primar ar Sibiului.
„De ce ministrul Justiţiei a transmis fără ca dosarul să fie complet, preşedintele a numit fără a exista verificarea legalităţii şi nu credem faptul că are vreo legătură numirea cu unul dintre documentele din dosarul de candidatură, în care, şi nu înţeleg de ce, apare o rezozluţie de clasare emisă de procurorul Lazăr referitoriare la preşedintele României în funcţie”, a declarat Tudorel Toader, miercuri.
-
Cine este ”baronul pădurilor” din România. El controlează firma fondată de familia sa în urmă cu 400 de ani şi are o avere de peste 1,15 mld. euro
Gerald Schweighofer, cu afaceri pe piaţa locală de 1,9 miliarde de lei în 2016, potrivit ultimelor date furnizate de Ministerul de Finanţe, este în mijlocul unui scandal după ce Procurorii DIICOT şi poliţiştii au făcut percheziţii, la sfârşitul lunii mai, la fabricile din Rădăuţi şi Sebeş ale firmei Schweighofer Holzindustrie. Procurorii au efectuat percheziţiile în cadrul unui dosar privind comerţul ilegal cu lemne, prejudiciul fiind estimat la 25 milioane de euro.
Proprietar al Palatelor Herberstein şi Carl Ludwig, austriacul Gerald Schweighofer este cunoscut în România în special drept „baronul pădurilor”. El controlează grupul austriac Holzindustrie Schweighofer, considerat cel mai mare producător de cherestea din România şi chiar unul dintre cei mai mari din lume.
Familia Schweighofer a pus bazele grupului în urmă cu mai bine de 400 de ani, însă businessul a luat amploare abia după ce a fost preluat de părinţii lui Gerald, Franz şi Maria, în 1956. Ei sunt cei care au început strategia de expansiune; între primii paşi: preluarea, în anii ’50, a unei fabrici de cherestea de la o altă familie de austrieci, familia Brand.
Potrivit celor mai recente informaţii publicate de presa din Austria, publicaţia Advantage Austria estima averea lui Gerald Schweighofer la 1,15 miliarde de euro în 2014. În România, grupul Holzindustrie Schweighofer avea pe piaţa locală, la sfârşitul anului 2016, o cifră de afaceri netă de 1,9 miliarde lei (aproximativ 420 milioane euro), la care a obţinut un profit de 193,7 milioane lei (aproximativ 43 mil. euro) cu 2.170 de angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.
În 1975, Gerald a luat afacerea familiei în propriile mâini şi a continuat politica de expansiune începută de părinţii săi. Astfel, în 1977, el a deschis o linie de profilare a buşteanului de mici diametre, unică în lume la acea vreme. Şapte ani mai târziu, el a inaugurat cea mai mare fabrică de cherestea din Europa acelor ani, în Ybbs an der Donau, Austria.
Dezvoltarea a continuat, iar în 1991 grupul Holzindustrie Schweighofer a preluat şi extins fabrica de cherestea din Sollenau, în încercarea de a ajunge liderul mondial în această industrie. Cinci ani mai târziu, industriaşul prelua cea mai mare fabrică de cherestea din Republica Cehă, în localitatea Zdirec.
Deja în 1997 grupul austriac avea şase fabrici de cherestea, după ce le-a preluat pe cele din Bad St. Leonhard (Austria) şi Plana (Republica Cehă), iar capacitatea anuală de debitare depăşea 3 milioane de metri cubi. 1977 şi 1998 au reprezentat o perioadă de cotitură în dezvoltarea companiei lui Gerald Schweighofer; în acest interval a fost construită fabrica de grinzi lamelare Lamco în cooperare cu japonezii de la Meiken; tot atunci a fost înfiinţată şi Schweighofer Privatstiftung (Fundaţia Privată Schweighofer).
Într-o piaţă din ce în ce mai puternică şi mai concurenţială, într-o lume din ce în ce mai liberă în care regimurile totalitariste picau pe capete de la an la an şi lăsau pieţe noi deschise, Gerald Schweighofer a făcut alegerea care a schimbat direcţia de dezvoltare a grupului: în 1998, Holzindustrie Schweighofer fuzionează cu Enso Timber şi creează ceea ce era pe atunci a treia cea mai mare companie de prelucrare a cherestelei din lume.
Însă, în 2001, în contextul în care antreprenorul începe să se confrunte cu legislaţiile statului austriac în continuă schimbare, alege să vândă, prin Schweighofer Privatstiftung, participaţia către asociatul majoritar Stora Enso şi, totodată, toate fabricile de cherestea din Austria şi Republica Cehă. Website-ul companiei marchează „2003 – Un nou început în România”; intrarea companiei pe piaţa locală s-a făcut prin intermediul fabricii de cherestea de la Sebeş.
În 2007, industriaşul a deschis pe plan local un hotel de patru stele, în Rădăuţi: The Gerald’s. În 2008, activităţile grupului pe plan local se extind prin punerea în funcţiune a celei de-a doua fabrici de cherestea, în Rădăuţi, în apropierea noului hotel.
Politica de expansiune, care a fost condusă în secolul XX la nivel european, a fost aplicată acum de Schweighofer la nivelul pieţei locale. În 2009, acesta a preluat unitatea de producţie Swedwood din Siret, situată la 12 kilometri de fabrica din Rădăuţi. După ce s-a investit în modernizarea şi extinderea acestei fabrici, ea a servit pentru producţia de panouri din lemn masiv.
În 2010, când România, Europa şi lumea întreagă se confruntau cu criza economică globală, austriacul continua să cumpere şi să se extindă, de pildă preluat Finnforest BACO. Holzindustrie Schweighofer BACO produce panel şi panel cu film în fosta fabrică Finnforest din Comăneşti, iar în 2011 preia grupul M-real Hallein GmbH din Austria. Întreprinderea, care şi-a continuat activitatea sub numele Schweighofer Fiber GmbH, i-a oferit lui Schweighofer o intrare pe piaţa producerii de celuloză de înaltă calitate şi a energiei din surse regenerabile. După o analiză a pieţei, această fabrică se îndepărtează de producţia de celuloză pentru hârtie şi se reorientează spre cea de vâscoză.
În 2014 Schweighofer decide să extindă fabrica din Comăneşti şi o transformă în cea mai mare fabrică de panel din lume ce activează într-o singură locaţie. Modernizarea devine un trend, iar în 2015 este necesară punerea în funcţiune a unei noi instalaţii pentru grinzi lamelare în fabrica din Rădăuţi. Aici se realizează produsele pentru piaţa japoneză, unde compania sărbătoreşte o prezenţă de peste 20 de ani. În 2015, austriacul pune în funcţiune ceea ce compania susţine a fi „a cincea fabrică de cherestea cu prelucrare avansată din România a grupului”, de data aceasta inaugurată în localitatea Reci. În acest moment, deja totalul investiţiilor austriacului în România se ridică la aproape 800 milioane euro.
Austriacul s-a confruntat în România cu furia opiniei publice după ce a fost acuzat, în urmă cu trei ani, că achiziţionează lemn tăiat ilegal din pădurile ţării. Pe 17 februarie 2017, FSC (Forest Steward Council) a retras afilierea companiei din cauza implicării acesteia în achiziţionarea şi comercializarea lemnului recoltat ilegal din România, acest lucru având un impact negativ asupra zonelor naturale protejate ale ţării.
În luna iulie a anului trecut, retailerul Leroy Merlin a anunţat că a exclus din lanţul său de aprovizionare 25 de furnizori printre care şi producătorul austriac, deoarece nu avea certificare de la FSC. Anterior, şi alte lanţuri de bricoaj precum Hornbach sau Brico Dépôt România anunţaseră că au redus sau sistat aprovizionarea cu produse din lemn provenind de la Holzindustrie Schweighofer.
În încercarea de a îndepărta aceste acuzaţii, compania austriacului a prezentat un plan de acţiune pentru o industrie durabilă. Acesta vizează un sistem de urmărire prin GPS numit Timflow. Astfel, Holzindustrie Schweighofer înregistrează traseul camioanelor care livrează masă lemnoasă către fabricile de cherestea. Aceste date, împreună cu fotografiile camioanelor încărcate, sunt făcute publice pe www.timflow.com. Holzindustrie Schweighofer doreşte să demonstreze prin aceste date că nu primeşte lemn de origine ilegală şi respectă, de asemenea, angajamentul său voluntar de a nu accepta lemn din parcurile naţionale.
La sfârşitul lunii martie 2018, austriacul anunţa că vinde cele 14.283 de hectare de păduri pe care le deţine în România companiei suedeze Green Gold Asset Management AB/KB, într-o tranzacţie estimată la 90 milioane euro. Pădurile care au intrat în portofoliul Green Gold sunt localizate în judeţele Hunedoara, Gorj, Vrancea, Prahova, Buzău, Neamţ şi Suceava, unde preţul mediu al unui hectar de pădure variază între 4.000 şi 7.000 de euro. Astfel, la o medie de 6.000 de euro pe hectar şi 15.000 de hectare preluate, acordul ar putea ajunge la 90 de milioane de euro, potrivit estimărilor.
Lemnul nu este singura pasiune a lui Gerald Schweighofer. Acesta are o afinitate pentru imobiliare, în special pentru cele de lux. Drept dovadă, el şi-a achiziţionat două palate: palatul Herverstein, construit în 1986, pe care a plătit peste 35 milioane de euro, şi palatul Carl Ludwig, a cărui valoare nu este publică. Printre ultimele proiecte imobiliare ale industriaşului se numără proiectul Oberfeld. El intenţionează să investească peste 50 milioane euro pentru a transforma cazarma Oberfeld din Dachstein într-un hotel de lux, potrivit publicaţiei germane Trend.
-
Temniţa grea pur şi simplu l-a distrus! FOTO ŞOCANT: cum a ajuns să arate unul dintre “greii” României, după aproape opt ani în închisoare
Tribunalul Ilfov a dispus, luni, „eliberarea de îndată a condamnatului Dinel Staicu de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii, dacă nu este reţinut, arestat preventiv sau deţinut în altă cauză”.
Magistraţii au respins ca nefondată contestaţia declarată de procurorii DNA şi au admis contestaţia lui Dinel Staicu împotriva sentinţei penale pronunţate de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, în dosarul său.
Decizia Tribunalului Ilfov este definitivă, iar un lucru e cât se poate de cert: anii grei de închisoare şi-au pus vizibil amprenta asupra omului de afaceri.
-
Lovitură NĂUCITOARE de la DNA: Sechestru de 15 MILIOANE de euro pe averile unor nume sonore din România
Procurorii DNA anunţă că au dispus măsuri asigurătorii până la concurenţa sumei de 15.096.000 euro, iar până în prezent au fost indisponibilizate bunuri în valoare de 2.139.807 euro.Este vorba de bunuri imobile în valoare de 1.973.140 euro şi bunuri mobile în valoare de 166.667 euro, deţinute de Sebastian Vlădescu, Cristian Boureanu, Mircea Ionuţ Costea şi Constantin Dascălu.În acest dosar, fostul ministru de Finanţe, Sebastian Vlădescu, este urmărit penal pentru luare de mită şi trafic de influenţă. Urmărirea penală pe numele său şi al altor persoane din dosar a început în luna aprilie 2018. În dosar mai sunt implicaţi Cristian Boureanu, Mircea-Ionuţ Costea, fost angajat al Ministerului Finanţelor,(acuzat de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită), Mihaela Mititelu, la data faptelor persoană apropiată de conducerea C.N. C.F.R. (acuzată de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită). -
Instanţa supremă respinge contestaţia lui Liviu Dragnea şi menţine sechestrul în dosarul Tel Drum
Procurorii au pus, în luna noiembrie anul trecut, sechestru de peste 127 milioane lei (peste 27 de milioane euro) asupra bunurilor lui Liviu Dragnea în dosarul Tel Drum. Un teren de aproape 3.000 de metri, un apartament de 80 de metri pătraţi, două maşini şi mai multe sume de bani aflate în conturile lui Liviu Dragnea sunt printre bunurile sechestrate, anchetatorii căutând şi altele care i-ar aparţine liderului PSD.
Ulterior, liderul PSD a contestat măsura sechestrului, însă miercuri magistraţii au respins această contestaţie ca fiind inadmisibilă. Avocatul liderului PSD a declarat, miercuri, că argumentele prezentate au vizat un răspuns favorabil de la OLAF.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Dragnea CONTESTĂ SECHESTRUL în dosarul Tel Drum. Avocat: OLAF nu l-a investigat NICIODATĂ pe şeful PSD. Ancheta DNA este bazată pe SPECULAŢII
”Întreaga anchetă a DNA se fundamentează, potrivit actelor, pe cele două anchete OLAF. Ori, zilele acestea, am primit un răspuns oficial din partea OLAF, care spune că niciodată nu l-a investigat pe domnul Dragnea. Toată argumentaţia procurorilor e lipsită de realitate, din moment ce OLAF confirmă în scris că niciodată Dragnea nu a fost investigat şi nu au fost identificate fraude în legătură cu activitatea dumnealui. Acesta este temeiul pentru care noi spunem că nicio măsură de indisponibilizare a bunurilor sale nu are fundament legal. Răspunsul OLAF confirmă că întreaga anchetă a DNA e una bazată pe speculaţii. Cele două rapoarte OLAF au prezentat două rapoarte legate de lucrările de reabilitare la două drumuri judeţene din Teleorman. În acea investigaţie, subiect erau alte persoane, nu Dragnea”, a declarat Maria Vasii, avocatul lui Liviu Dragnea.
-
Carmen Adamescu a fost REŢINUTĂ
Carmen Adamescu a fost reţinută de către ofiţerul de caz din cadrul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economic, după ce a fost audiată mai multe ore, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.
Unul dintre denunţătorii activităţilor ilicite şi ale contractelor fictive derulate de firmele controlate de Carmen Adamescu este chiar fiul său vitreg, Alexander, au precizat, pentru MEDIAFAX, aceleaşi surse. Ulterior, tot pentru aceste fapte, a depus plângere şi Unirea Shopping Center, cele două denunţuri fiind reunite în cadrul unui singur dosar penal.
Poliţiştii au efectuat şapte percheziţii, în Bucureşti, într-un dosar de delapidare şi evaziune fiscală, prejudiciul cauzat fiind de 43 de milioane de lei, anunţă IGPR. Potrivit unor surse MEDIAFAX, sunt vizate firme controlate de Carmen Adamescu.
Poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române efectuează, la ora transmiterii acestei ştiri, 7 percheziţii, în Bucureşti. Activităţile se desfăşoară la locuinţele mai multor persoane bănuite de cauzarea unui prejudiciu de 43.000.000 de lei, prin delapidare şi evaziune fiscală.