Tag: donatii

  • Criza? Care criza? Profiturile lui Warren Buffett cresc cu 74%

    Profitul net al companiei a crescut la 3,4 miliarde de dolari,
    de la doua miliarde de dolari anul trecut, iar veniturile au sporit
    la 38,3 miliarde de dolari. O actiune i-a adus proprietarului 2.072
    dolari, fata de 1.195 anul trecut.

    In portofoliul Berkshire Hathaway au crescut companiile cu
    afaceri de productie, in special cele de inginerie si prelucare a
    metalului, precum si cele de servicii si comert.

    Buffett, in varsta de 80 de ani, este recunoscut in intreaga
    lume pentru abilitatea sa de a alege si a investi in companii care
    fac profituri importante. El locuieste in aceeasi casa de mai bine
    de 50 de ani si are un stil de viata cat se poate de modest. Pe de
    alta parte, fiecare intalnire a sa cu actionarii Berkshire Hathaway
    s-a transformat intr-un soi de pelerinaj, un eveniment de afaceri
    care antreneaza mii de oameni.

    Buffett, cu o avere estimata la circa 50 de miliarde de dolari,
    a donat numai in ultima luna doua miliarde de dolari. De altfel el
    a anuntat ca isi va dona 99% din avere, in special prin intermediul
    Fundatiei Bill & Melinda Gates.

  • Dati un ban pentru stiinta

    Impinsi de nevoia de finantare suplimentara, doi biologi
    americani care cautau fonduri pentru a studia o specie de prepelita
    din Mexic au obtinut bani apeland la site-ul Kickstarter.com,
    oferind donatorilor diverse obiecte, de la tricouri cu imaginea
    prepelitei la carti cu autograf sau posibilitatea de a da nume unei
    astfel de pasari, in functie de suma donata.

    La randul sau, o organizatie caritabila din Marea Britanie, Cancer
    Research UK si-a infiintat propria pagina pe un site de crowd
    funding, Kiva, unde se propun proiecte deja aprobate de oameni de
    stiinta, pentru care se cauta finantare alternativa celei deja
    acordate de organizatie, iar publicul care doneaza alege proiectele
    pe care le sustine.

    Pe de alta parte, un om de stiinta italian trecut deja prin
    chinurile obtinerii de fonduri incearca sa puna pe picioare un site
    de crowd funding, Open Genius Project, care sa le asigure finantare
    celor care doresc sa inceapa diverse cercetari, dupa ce propunerile
    le sunt aprobate de oameni de stiinta.

  • “Dati un leu pentru Ateneu” in era internetului

    Asa a aparut conceptul de “crowdfunding”, adica obtinerea de
    finantare in urma cererilor catre necunoscutii de pe internet – o
    solutie la care apeleaza muzicieni, artisti sau cineasti.

    Izvorat in parte din lupta impotriva pirateriei, in care o solutie
    era oferirea gratis a unei piese muzicale sau a unui album, urmand
    ca publicul sa-l plateasca pe artist cu cat voia si daca voia,
    “crowdfunding” este o metoda moderna de finantare pentru muzicienii
    sau cineastii care altfel nu ar putea sa-si lanseze creatiile, date
    fiind problemele cronice din finantarea culturii. Unii artisti au
    inteles repede ca apelul la comunitati online le-ar putea rezolva
    problemele banesti. Asa se face ca o trupa ca Marillion si-a lansat
    deja cateva albume cu bani de la fani, in timp ce in domeniul
    cinematografic sunt deja realizatori care si-au finalizat creatiile
    prin crowdfunding.

    Nu e de mirare astfel ca au aparut si intreprinzatori care s-au
    gandit ca ar putea castiga din intermedierea intre cei ce cauta
    bani pentru proiecte si publicul larg cu potential de finantare. Au
    aparut site-uri specializate, intre care unul intitulat sugestiv
    Feedthemuse.net (“Hraniti muza”) sau Rockethub.com (ambele au
    pornit de la muzica si in prezent pot fi utilizate pentru orice
    proiect de creatie), Slicethepie.com ori Sellaband.com, printre
    primele axate pe lansarea de tineri muzicieni. Un site foarte
    important, care s-a impus in ultima vreme, este Kickstarter.com,
    gratie caruia intreprinzatori privati si-au gasit finantari de pana
    la un milion de dolari, chiar daca domeniile lor de actiune n-au
    nicio legatura cu muzica sau filmul, ceea ce sugereaza ca solutia
    de “crowdfunding” ar putea fi aplicata si de alte companii decat
    cele din industria culturala.

    Modelul utilizat de aceste site-uri este in general de tipul “totul
    sau nimic” – solicitantii de fonduri trebuie sa stabileasca o suma
    pe care o doresc, apoi solicitantii primesc banii daca se strange
    toata suma, iar daca nu, atunci banii se intorc la cei ce i-au
    donat.

  • Cel mai mare filantrop al politicii romanesti – Lorant Para

    Doar 34 de ani are cel mai mare filantrop al politicii
    romanesti. “Sunt sigur ca nu sunt cel care a contribuit cel mai
    mult, pentru ca unii dintre cei care au donat au dorit sa ramana
    anonimi. Eu nu mi-am pus aceasta problema pentru ca nu am nimic de
    ascuns.” Lorant Para este secretar general adjunct in Ministerul
    Mediului si a contribuit la “diminuarea efectelor crizei economice”
    cu aproape un miliard de lei vechi. De fapt, la momentul
    infiintarii, in vara anului trecut, scopul fondului era tocmai
    acesta. Dupa cum precizeaza oficialii din Ministerul de Finante,
    sumele donate de persoanele fizice pentru contracararea crizei
    constituie insa venituri ale bugetului de stat si nu sunt alocate
    unei cheltuieli bugetare anume.

    Era luna iunie cand Emil Boc le cerea secretarilor de stat si
    consilierilor care reprezinta statul in companii cu capital
    minoritar de stat si in institutii financiare precum CEC si
    Eximbank sa isi doneze indemnizatia de participare la sedinta. Boc
    solicita totodata ministrilor sa ii schimbe din functie pe acei
    demnitari care refuza.


    “Premierul nu avea cum sa ne schimbe din functie daca nu donam
    banii, dar oricum, eu m-am conformat”, spune Lorant Para. Intrebat
    daca ar fi contribuit la Fondul Solidaritatea in lipsa sfatului
    ferm al prim-ministrului, Para evita un raspuns si repeta “m-am
    conformat”, insa completeaza ca probabil s-ar fi indreptat spre
    ajutorarea celor afectati de inundatii, deci o cauza cu un obiectiv
    mai concret. Cat timp destinatia banilor stransi in contul Fondului
    este greu de identificat, iar sumele cheltuite nu s-au indreptat
    spre un tel palpabil, e greu de crezut ca demnitarii ar mai fi
    donat de bunavoie asemenea sume. Totusi, oficialul de la Mediu
    “crede si spera” ca banii vor fi folositi in sensul initial si nu
    isi vor gasi un alt drum.

    “Un miliard de lei vechi, deci 25.000 de euro, nu e o suma mare,
    iar asemenea sume oricum se doneaza partidelor politice”, declara
    sociologul Alfred Bulai. El spune ca actul donarii e “o gluma”,
    pentru ca premierul poate oricand sa-i demita pe cei care nu ii
    respecta ordinele, iar sumele donate se recupereaza din alte parti.
    “Daca Boc vrea sa schimbe toti secretarii de stat pana la ora 12,
    ei pleaca acasa”, explica Bulai. Cat despre modul cum vor fi
    folositi banii, sociologul vorbeste despre o situatie similara cu
    orice ban dat statului. Asa se face ca, spune Bulai, banii intra
    intr-o zona vaga unde nu mai au nicio urma de supraveghere. Sumele
    mari destinate solidaritatii ar putea veni de la oamenii de
    afaceri, insa cat timp in alte tari banii sunt justificati pana la
    ultimul cent, iar in Romania nu se intampla asta, doar politicienii
    mai doneaza pentru asemenea cauze.

    Dovada: corporatiile prefera sa nu se imprieteneasca cu statul,
    ci ajuta ONG-uri, iar asta se vede si in contributia la fond. Cele
    mai mari donatii, dupa cea a UDMR-istului, au fost cele ale lui
    Bogdan Dragoi (83.000 de lei), Constantin Stafie (63.000 de lei),
    Gheorghe Ionescu si Traian Basescu (32.000 de lei). “De fapt, e o
    terapie de imagine care vrea sa sugereze o solidaritate a clasei
    politice fata de cetatenii afectati de taierile de salarii si
    concedieri”, concluzioneaza Alfred Bulai.

  • Cum si-a bagat recesiunea coltii in cauzele nobile

    n copil de nici opt ani statea sprijinit de peretele de la
    intrarea in Gara de Nord din Bucuresti. Marius fugise de acasa din
    Moldova, speriat de bataile zilnice din familia sa. Povestea se
    intampla in urma cu mai bine de un deceniu, cand cei de la Salvati
    Copiii l-au gasit pe Marius colindand confuz cladirea umeda a
    garii. Gasit in Bucuresti de un adult “prietenos”, copilul fusese
    atras intr-un apartament inchiriat de un strain, care l-a vazut
    lipsit de aparare si l-a abuzat. “E cel mai special caz, unul care
    ni s-a lipit tuturor de inima”, isi aminteste Gabriela
    Alexandrescu, presedintele executiv al Salvati Copiii. De cand a
    scapat din mediul infiorator unde a crescut, tanarul a mai fugit,
    s-a mai intors, dar daca spunem ca acum Marius munceste, si nu
    oricum si oriunde, ci tocmai in Olanda, unde e asistent social,
    vedem ca scepticismul general cand vine vorba de viitorul copiilor
    strazii poate sa fie infirmat.

    Marius a fost doar unul din cazurile de copii care au avut sau
    au nevoie de ajutor, iar banii pentru asemenea cauze nobile ar
    trebui sa scape de grila necrutatoare a recesiunii. Si totusi,
    lipsurile se simt. In apropierea Craciunului, i-am gasit pe cei de
    la Salvati Copiii in febra pregatirilor pentru Festivalul Brazilor
    de Craciun, eveniment anual in care companiile liciteaza pentru
    brazi decorati de designeri cunoscuti. Mai exact, pentru 2010,
    designerii au creat 25 de brazi inediti, care au atras aceeasi suma
    ca in 2009. Gabriela Alexandrescu isi aminteste de anul de glorie
    2007, cand Salvati Copiii a numarat din vanzarea brazilor 576.000
    de euro. In 2008, suma a coborat la 360.000, iar in 2009 din
    eveniment s-au adunat doar 275.000 de euro.

    “Cred ca fiecare se simte apropiat de cauza copiilor si ar fi
    ciudat sa nu fie asa. Nu ai cum sa nu crezi ca trebuie sa implici,
    cand vezi in ce conditii traiesc unii copii. Iar cand ii vezi,
    devii si mai implicat si vrei sa faci si mai mult”, incepe
    directorul Salvati Copiii discutia cu BUSINESS Magazin. Ea
    povesteste ca, in afara faptului ca nu au asigurate cele necesare
    unei supravietuiri decente, din cauza saraciei, copiii preiau toata
    tristetea si nervozitatea parintilor si a celor din jurul lor. Cei
    mici simt orice schimbare si traiesc intr-un mediu in care starea
    emotionala a adultilor se rasfrange si asupra lor. Traind intr-un
    mediu nesigur, exista tot mai multi copii cu probleme de
    inadaptabilitate sociala si depresie, iar asta le creeaza probleme
    la scoala si in relatia cu ceilalti.

    Bugetul anual nu a fost insa atat de grav afectat, pentru ca
    ONG-urile au sesizat repede noile tendinte din sfera donatorilor si
    au vazut ca firmele au mai mult interes sa dezvolte un proiect
    specific, sa se identifice printr-o anumita campanie. Asa incat
    organizatiile nu mai promoveaza un intreg plan, ci il impart in mai
    multe proiecte pe care le ofera companiilor care doresc sa le
    sprijine. “Gradul de implicare e mai mare, se includ si voluntari,
    il comunica in interiorul companiei ca fiind proiectul lor”,
    explica directorul organizatiei Salvati Copiii.

    Toata lumea a devenit mai atenta la modul cum se cheltuiesc
    banii, pentru ca e greu de anticipat ce se va intampla cu afacerile
    in anii urmatori. “In lipsa fondurilor, incercam sa dezvoltam
    parteneriate unu la unu cu companiile interesate”, spune
    Alexandrescu. Unii vor sa investeasca in proiecte chiar in
    comunitatea unde isi desfasoara activitatea. In plus, informarea
    cetatenilor si a firmelor este si ea importanta, asa incat
    organizatiile incearca sa mediatizeze cat mai mult cadrul legal
    prin care se pot sprijini initiativele caritabile. “Daca presa ne
    sustine, potentialul este foarte mare. Legislatia fiscala pentru
    donatii nu este inca foarte cunoscuta, desi exista din 2004”, spune
    Carmen Uscatu, presedintele unui alt ONG, Salveaza Vieti. Si de
    multe ori aude din gura potentialilor donatori replici precum “Dar
    daca vine Fiscul peste noi?”.

  • Sfaturi pentru filantropii de la Hollywood

    Mai nou, unele apeleaza si la consultanti care sa le ajute in
    intreprinderile lor caritabile. Printre starurile care au recurs de
    ceva vreme la aceasta masura se numara Barbra Streisand sau Steven
    Spielberg, arata The New York Times.

    Cel mai cautat consilier in materie de chestiuni legate de operele
    de binefacere este Trevor Neilson, care se lauda cu o lista lunga
    de celebritati ce i-au cerut sfatul intr-un moment sau altul. Fost
    angajat la Casa Alba la departamentul insarcinat cu organizarea
    calatoriilor presedintelui Clinton, a lucrat apoi la diverse
    organizatii nonprofit, unde a colaborat cu personalitati ca
    miliardarul Richard Branson sau ca diplomatul Richard C. Holbrooke,
    cel care a fost implicat in incheierea pacii in Bosnia in
    1995.

    Primul contact cu o vedeta l-a avut in 2001, pe cand lucra la
    fundatia lui Bill si a Melindei Gates, unde a intermediat o
    intalnire intre Bono de la U2, aflat in cautarea unei donatii
    pentru un proiect de-al sau, si Bill Gates. Dupa cativa ani,
    dezgustat de birocratia din marile organizatii pentru care lucra,
    Neilson impreuna cu sotia si-au infiintat propria sa companie,
    Global Philanthropy Group in 2007, reusind sa adune clienti celebri
    care doreau sa urmeze modelul lui George Clooney sau Don Cheadle,
    apreciati pentru initiativele lor filantropice din Darfur.

    Cum cauzele nobile care ar merita sustinute sunt multe, un
    consultant ca Trevor Neilson s-a impus repede, consiliind vedetele
    cu privire la directia in care sa-si indrepte banii. Firma lui are
    angajati analisti, pe baza studiilor carora creeaza programe pentru
    clienti, ce presupun si participarea saptamanala la sedinte de
    instruire, pentru a-si putea sustine cauza aleasa. Printre clientii
    lui Neilson se numara Lenny Kravitz, Angelina Jolie, Brad Pitt,
    Shakira, Ben Stiller si altii.

  • 57 de miliardari din SUA doneaza in scop caritabil jumatate din avere

    Campania “Angajamentul de a Darui/The Giving Pledge” a fost
    lansata de Gates si Buffet in iunie.Acestia au cerut miliardarilor
    americani sa doneze cel putin jumatate din avere, in timpul vietii
    sau dupa moarte, si sa-si exprime public acest angajament printr-o
    scrisoare.Campania nu primeste fonduri si nici nu indica
    potenatiali beneficiciari ai donatiilor, dar cere miliardarilor un
    angajament moral de a-si dona o mare parte din avere in scopuri
    caritabile.Printre miliardarii care s-au alaturat campaniei se
    numara, Mark Zuckerberg si Dustin Moskovitz – cofondatori ai
    retelei de socializare Facebook, Steve Case – cofondator AOL, Carl
    Icahn, Ted Turner – fondatorul CNN, Michael Bloomberg, Larry
    Ellison – cofondator Oracle si producatorul de filme George
    Lucas.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect rectificare: Electrica, Romgaz si Loteria Romana sa doneze la buget aproape un miliard lei

    Plata acestor donatii este prevazuta in proiectul primei
    rectificari bugetare din acest an, obtinut de MEDIAFAX.

    Documentul stabileste ca operatorii economici cu capital
    majoritar de stat pot dona la bugetul de stat, in cursul anului
    2010, sume neutilizate pana in prezent, aferente anilor precedenti,
    reprezentand surse proprii de finantare, constituite din profitul
    anilor precedenti, din sume rezultate din vanzarea activelor si
    participatiilor detinute la filiale, precum si sume din cota de 35%
    din pretul tonei de titei extras si al gazelor naturale livrate,
    care este folosita de companii pentru modernizarea productiei.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Misterele donatiilor anticriza ale demnitarilor. Locul 1 – Stafie, Basescu nu mai apare pe lista

    Cursa pentru donatii destinate ajutarii bugetului statului
    continua. Dupa ce a dat to-nul donatiilor, fiind prima persoana
    care si-a virat salariul pe luna mai, in valoare de 6.702 lei, in
    contul de la Trezorerie, numele presedintelui Traian Basescu nu se
    mai regaseste pe lista donatorilor la bugetul statului pe luna
    iulie.
    “Poate nu a vrut sa isi dezvaluie identitatea”, isi da cu parerea
    secretarul de stat din Finante, Gheorghe Gherghina. Ministerul
    Finantelor a dat publicitatii marti sumele precum si lista
    persoanelor care au facut donatii in contul deschis la Trezorerie
    si au fost de acord cu dezvaluirea identitatii.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    Nu ne-au speriat falimentele, din moment ce unul din trei romani vrea sa fie patron, scrie
    Gandul, citand un studiu PwC de unde rezulta ca una din
    ratiunile acestei aspiratii e ca oamenii isi doresc sa aiba un
    raport mai echilibrat intre viata profesionala si cea privata.
    Foamea de bani a statului modifica legile: noua lege a concurentei
    da dreptul Consiliului Concurentei sa amendeze nu numai companiile,
    ci si primariile si ministerele, maximul amenzii fiind de 40.000 de
    lei.

    Initiativa bogatilor lumii de a-si dona 50% din avere pana la
    moarte in scopuri caritabile nu este vazuta cu ochi buni de cei mai avuti
    dintre romani, intre care George Copos sau Vasile Turcu, in timp ce
    altii au justificat ca ei deja au facut donatii, a constatat
    Evenimentul Zilei. Dupa ce i-au creditat cu usurinta,
    institutiile financiare, atat banci, cat si creditori ca Provident,
    isi educa clientii prin diverse programe si site-uri de
    informare.

    “Intelegem dificultatile in care se afla statul roman, dar
    negocierile sunt negocieri“, declara pentru
    Adevarul seful Rompetrol, Saduokhas Meraliyev, comentand
    declaratiile presedintelui Basescu ca grupul KazMunaiGaz va fi
    executat silit pentru datoria Petromidia. Ziarul face un “Portret
    al familiei romane lovite de criza”, de unde rezulta ca recesiunea
    a afectat cu precadere orasenii familisti, cu doi copii in
    intretinere, iar capul familiei are intre 40 si 45 de ani.

    Cum sa risipesti banii din privatizari: CFR
    Marfa, data pe pensii si salarii”, este verdictul Romaniei
    Libere
    , explicand ca potrivit strategiei de privatizare a
    societatii, banii vor merge la buget, de unde vor fi repartizati
    cum va dori Mi­nisterul Finantelor, respectiv pentru acoperirea
    deficitului bugetar, daca va fi nevoie. Zece mii de posturi din
    invatamant vor disparea dupa 1 septembrie, iar profesorii vor avea
    un numar mai mare de ore.

    UPC, numarul doi pe piata de servicii TV, va oferi gratuit servicii de telefonie fixa
    pentru clientii de cablu, anunta Ziarul Financiar – o mutare
    care ilustreaza pana unde a ajuns razboiul preturilor dintre
    operatorii telecom. In plina perioada de austeritate, Ministerul
    Economiei a gasit peste 800.000 de euro pentru elaborarea unei
    strategii pentru dezvoltarea sectorului IMM, care s-a concretizat
    intr-un studiu de 200 de pagini si o serie de intalniri si mese
    rotunde, inclusiv in strainatate.