BusinessMagazin

Tag: dobanzi

  • Analiştii avertizează că impactul scumpirii creditului asupra companiilor de-abia de-acum începe să se facă simţit pe deplin

    Pericolul ca o înmulţire a de­faulturilor corporate să exacerbeze o încetinire a economiei mondiale este de luni întregi în mare măsură dat deoparte de pieţele de credit rezili­ente, însă acum problemele legate de datoriile companiilor încep să urce la suprafaţă, scrie Reuters.

    Un număr în creştere de compa­nii sunt retrogradate la categoria junk, având prin urmare în faţă costuri de finanţare în creştere.

    Retailerul Casino, cu datorii de 6,4 miliarde de euro, poartă negocieri cu creditorii, Thames Water din UK se scufundă sub povara unor datorii de 14 miliarde de lire sterline, iar compania imobiliară suedeză SBB, retrogradată la junk în mai, se află în epicentrul unui crah imobiliar care ameninţă să prindă în vâltoarea sa întreaga economie suedeză.

    Şi totuşi, costul asigurării expu­ne­rii la un coş de companii europene cu rating junk a atins recent cel mai scăzut nivel din peste un an, sugerând că investitorii rămân calmi în faţa amplificării riscurilor de default. S&P Global se aşteaptă ca ratele de de­fault pentru companiile ameri­cane şi europene cu rating sub-in­vest­ment să crească la 4,25% şi respectiv 3,6% până în martie 2024, de la 2,5% şi 2,8% în martie acest an.

    Speranţele că economia mondia­lă va evita un declin pronunţat şi că majorările de dobânzi agresive vor lua sfârşit în scurt timp explică op­timismul investitorilor, însă analiştii atrag atenţia că impactul scumpirii creditului de-abia de-acum va începe să fie resimţit pe deplin.

    Nu toate firmele vor putea su­pra­vieţui provocărilor datoriilor uriaşe, creşterii dobânzilor şi costurilor şi scăderii profiturilor.

    „Suntem încă la aproximativ 12 luni de resimţirea pe deplin a impac­tu­lui, în special în Europa, unde de­clinul ar putea fi mai puţin sever, dar redre­sarea va fi de asemenea mai len­tă“, arată Enela Lieskovska, par­te­ner la Bain Capital Special Situations.

    Richard Cooper, partener la Cleary Gottlieb, o firmă de avoca­tură de top pentru falimente corpo­rate, avertizează că situaţia pare dife­rită de ciclurile anterioare. „Vor fi o mulţime de defaulturi“.

    O furtună legată de datorii corporate de 500 miliarde de dolari se formează asupra economiei mondiale, potrivit Bloomberg.

    În profunzime, există un factor comun al problemelor companiilor: datoriile acumulate în timpul erei banilor neobişnuit de ieftini. Acestea devin o povară mai apăsătoare în contextul scumpirii creditului de către băncile centrale.

    În SUA, volumul obligaţiunilor cu randamente ridicate şi împrumuturilor riscante a consemnat mai mult de o dublare faţă de 2008 la 3.000 miliarde de dolari în 2021. În aceeaşi perioadă, datoriile companiilor chineze non-financiare au crescut raportat la dimensiunea economiei ţării, iar în Europa, vânzările de obligaţiuni junk au urcat cu peste 40% doar în 2021.

    O mulţime din titlurile respective va trebui rambursate în următorii ani, adăugându-se unui volum al datoriilor ce ajung la maturitate de 785 miliarde de dolari.

    Cu creşterea încetinind în China şi Europa şi Fed-ul aşteptat să majoreze în continuare dobânzile, plăţile respective s-ar putea dovedi a fi prea mult pentru multe companii.

     

  • Piaţa imobiliară a luat-o la vale. Creditarea ipotecară a scăzut cu 20% în ultimul an, iar numărul de tranzacţii imobiliare individuale s-a redus cu o treime în T1/2023

    ♦ De la un ritm de scădere de 12% al numărului de tranzacţii imobiliare individuale în ultimul an, declinul a ajuns la – 31% în primele trei luni din 2023 ♦ Cât de expuse  sunt băncile pe piaţa imobiliară?

    Norii negri încep să se adune şi pe piaţa imobiliară autohtonă, în primul trimestru (T1) din 2023 reducerea activităţii de tranzacţionare fiind mai accentuată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât în zona Capitalei (-24%), cât şi în restul ţării (-31%).

    Privind retrospectiv, în ultimul an, respectiv în perioada aprilie 2022 – martie 2023 numărul de tranzacţii imobiliare individuale a scăzut cu 12% la nivel naţional faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce în intervalul aprilie 2021 – martie 2022 numărul de tranzacţii pe piaţa imobiliară rezidenţială avusese o creştere cu 37%, după cum reiese din datele BNR.

    La nivel internaţional, furtuna imobiliară a început să-şi facă simţită prezenţa. Pieţele imobiliare din unele ţări europene, printre care Marea Britanie, Germania şi Suedia, sunt în corzi, preţurile fiind în declin.

    Făcând corelaţia dintre evoluţia pieţei imobiliare din România şi piaţa creditării ipotecare, banca centrală a evidenţiat faptul că activitatea pe piaţa imobiliară rezidenţială a înregistrat totuşi în ultimul an un declin mai puţin pronunţat faţă de creditarea ipotecară, care a scăzut cu 20%.

    „Numărul de tranzacţii imobiliare individuale a scăzut cu 12% la nivel naţional în perioada aprilie 2022-martie 2023 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce numărul de credite ipotecare s-a redus cu 20%. Ponderea creditelor ipotecare în total tranzacţii imobiliare a scăzut de la 39% în perioada aprilie 2021-martie 2022 la 32% în perioada aprilie 2022-martie 2023, şi se situează cu aproximativ 20 de puncte procentuale sub maximul din 2020“, se arată în cel mai recent raport al BNR asupra stabilităţii financiare. Cererea a fost mai robustă în zona Bucureşti-Ilfov, unde numărul de tranzacţii a fost constant, în timp ce în restul ţării s-a înregistrat o scădere de 16% în ultimul an.

    Scăderea apetitului românilor pentru locuinţe pe credit în primul trimestru din acest an, într-un context caracterizat de inflaţie mare şi creştere a dobânzilor, s-a văzut şi în cifrele privind volumul creditelor ipotecare noi. Deja pe piaţa bancară românească unele bănci în căutare de clienţi au lansat tot felul de oferte promoţionale pentru refinanţarea creditelor ipotecare, cu dobânzi mai mici, fixe pentru mai mulţi ani.

    Evoluţia sectorului imobiliar rezidenţial afectează băncile, având în vedere că expunerile instituţiilor de credit în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială sunt importante, reprezentând 70% din creditele acordate populaţiei, respectiv 16% din total active bancare de la final de 2022, adică 112,2 mld. lei.

    Şi expunerile sectorului bancar faţă de segmentul imobiliar comercial sunt la un nivel ridicat, reprezentând 50% din totalul creditelor acordate companiilor, conform BNR.

    Expunerile directe le băncilor către sectoarele construcţii şi imobiliare totalizează 34,7 mld. lei (martie 2023), în creştere cu 15% în termeni anuali. În cazul expunerilor indirecte, însemnând credite garantate cu imobile, acestea au ajuns la 55,4 mld. lei (8% creştere în termeni anuali la martie 2023).

     

  • Scumpirile despart zona euro în două: inflaţia s-a prăbuşit până la normal în Spania şi frânează în sud, dar a accelerat în Germania. Pe cine va sacrifica BCE pentru binele colectiv?

    ♦ Sunt direcţii diferite care-i năucesc pe cei care decid dobânzile la banca centrală a zonei euro şi-i pun pe aceştia în situaţia de a face alegeri dificile, poate de a sacrifica prin creşteri de dobânzi economii mai slabe în favoarea altora, care pot trage după ele întreaga econo­mie a regiunii.

    Inflaţia din Spania s-a prăbuşit sub ţinta urmărită cu înverşunare de BCE, de 2%, în timp ce scumpirile au încetinit şi în Franţa şi Italia. În acelaşi timp, inflaţia şi-a reluat ofensiva în Germania şi accelerează descurajant în Marea Britanie.

    Sunt direcţii diferite care-i năucesc pe cei care decid dobânzile la banca centrală a zonei euro şi-i pun pe aceştia în situaţia de a face alegeri dificile, poate de a sacrifica prin creşteri de dobânzi economii mai slabe în favoarea altora, care pot trage după ele întreaga econo­mie a regiunii. Acest lucru atrage presiuni politice.

    În vara anului trecut guvernul spaniol a decuplat cu permisiunea Comisiei Europene piaţa gazelor naturale, unde preţurile explodau necontrolat, de cea a electricităţii, căutând astfel o scăpare dintr-o criză a energiei care s-a manifestat nu prin penurie de energie, aşa cum preconizau avertismente venite din toate părţile, ci prin scumpiri exagerate.

    Spania nu este producător de gaze, ci importă din Africa. Preţurile mult prea mari la energie sunt unul din pricipalele motoare ale valului de inflaţie care mătură Europa.

    Un an mai târziu,  inflaţia spaniolă a frânat sub pragul de 2% pentru prima dată după martie 2021. Astfel, indicatorul a coborât de la 3,2% în mai la 1,9% în iunie. Punctul de vârf a fost de aproape 11% şi a fost atins în iulie anul trecut.

    Presiunile dezinflaţioniste sunt create de mai multe forţe. Una este scăderea semni­ficativă a preţurilor electricităţii şi gazelor faţă de cotele din vara trecută. De asemenea, o contribuţie importantă o are şi ieftinirea carburanţilor mulţu­mită reducerii cotaţiilor petro­lului pe pieţele internaţionale. Carburanţii dau costurile cu transportul, importante într-o economie. În plus, guvernul spaniol insistă cu măsuri de reducere a preţurilor transportului public. Transportul are o pondere de 14% în coşul de inflaţie, explică analiştii de la ING. Apoi, au încetinit şi scumpirile la alimente, ceea ce este crucial pentru îmblânzirea inflaţiei în Spania. Mâncarea are o pondere de 22% în coşul de inflaţie. Ieftinirea alimentelor are efect în cascadă în alte părţi ale economiei, cum ar fi restaurantele şi hotelurile. Din acest motiv, preţurile lor cresc mai lent, deşi boomul turistic creează presiuni ascendente.

    Inflaţia anualizată ar putea căpăta forţe noi spre toamnă, o parte date de modul de calcul, ra­portarea făcându-se atunci la preţuri ale ener­giei deja mai mici, iar altă parte datorându-se posibilelor creşteri ale cotaţiilor petrolului şi retragerii unor măsuri guvernamentale de stopare a scumpirilor. Dar nimic nu este sigur, iar performanţa Spaniei în ceea ce priveşte inflaţia rămâne una de excepţie în Europa.

    Şi în Franţa a continuat procesul de dezinflaţie, presa de acolo remarcând că în această privinţă ţara se descurcă mai bine decât vecinii. Tendinţa, care a adus indicatorul la 4,3% în iunie, de la 5,1% în mai, va continua în următoarele luni, spun analiştii. Acestea sunt cifre de referinţă internă.

    În date comparabile la nivel european, inflaţia franceză se situează la 5,3%, faţă de 6% în mai. Scăderea are drept cauză declinul preţurilor energiei.

    Scumpirea alimentelor a încetinit de la 14,3% la 13,6%, dar a rămas principalul motor al inflaţiei în pofida măsurilor de a proteja cumpărătorul luate de guvern în acord cu retailerii.

    Poate că acestea se vor vedea mai târziu, deşi ziarele franceze scriu că „trimestrul antiinflaţie“ extins nu se simte în zonele rurale.

    În aceste condiţii, consumul, un motor al creşterii economice, dar şi al inflaţiei, rămâne slab, un efect dorit de cei care luptă cu inflaţia. Totuşi, ministrul de finanţe Bruno Le Maire spune că „criza de inflaţie“ din Franţa este pe sfârşite, dar şi că ţara trebuie să se pregătească pentru un viitor cu inflaţie rezistentă.

    Şi în Italia inflaţia s-a retras substanţial, de la 7,6% în mai la 6,4% în iunie, frânată mai ales de componentele legate de energie. Încurajată de această traiectorie, Giorgia Meloni, premierul italian, a atacat deciziile BCE de a creşte dobânzile, spunând că în acest caz „tratamentul“ produce mai multe pagube decât „boala“.

    Banca centrală a zonei euro a dus dobânzile la cele mai ridicat niveluri din ultimele două decenii pentru a descuraja creditarea, frâna consumul şi încetini inflaţia. Efectul secundar al dobânzilor mari este frânarea creşterii economice, iar Italia este notorie pentru economia sa lentă şi bolnăvicioasă.

    În plus, inflaţia erodează valoarea dato­riilor, iar Italia este una dintre cele mai îndatorate state din UE.

    În schimb, inflaţia este o teroare istorică pentru germani. În ţara lor, scumpirile au accelerat de la 6,1% în mai la 6,4% în iunie (6,8% în date armonizate pentru a fi comparabile la nivelul UE), după mai multe luni de decelerare.

    Revenirea inflaţiei s-a datorat mai ales efectelor de bază nefavorabile – comparaţia pentru calcul cu preţurile din iunie 2022, când inflaţia a scăzut după ce guvernul a lansat abonamentul univeral de călătorie de 9 euro pentru perioada verii şi a redus taxele pe carburanţi. De aceea, mulţi analişti se aşteaptă ca tendinţa dezinflaţionistă să se reia după iunie.

    Acesta este contextul în care BCE trebuie să decidă până unde duce lupta cu inflaţia din zona euro. Ea nu poate acţiona la nivel de economie individuală şi de aceea trebuie să aleagă binele comun. Germania este cea mai mare economie din UE. Analiştii spun că instituţia va continua să majoreze dobânzile până când va fi sigură că inflaţia este moartă de-a binelea pentru că nu îşi permite o nouă eroare de strategie.

    Mult timp după ce valul de inflaţie a început să măture Europa în lung şi în lat oficialii de top ai BCE au asigurat, acum recunoscând că în mod greşit, că scumpirile sunt doar temporare.

  • Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, avertizează că inflaţia din zona euro este încă prea mare. „Inflaţia din zona euro este prea mare şi va rămâne aşa pentru mult timp. Însă, natura luptei cu inflaţia se va schimba.”

    Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat marţi că inflaţia este prea mare şi că este încă devreme pentru ca BCE să declare victoria asupra creşterii preţurilor, scrie CNBC.

    Vorbind la ECB Forum on Central Banking organizat în Sintra, Portgulia, Christine Lagarde a explicat că „Inflaţia din zona euro este prea mare şi va rămâne aşa pentru mult timp. Însă, natura luptei cu inflaţia se va schimba.”

    „Această problemă a persistenţei este cauzată de faptul că inflaţia intră în economie în diferite faze, pe măsură ce agenţii economici încearcă să-şi paseze costurile unii altora.”

    BCE a început să majoreze ratele dobânzilor încă din iulie 2022, crescând dobânda cu peste 400 de puncte de bază până în acest moment. Jucătorii din piaţă consideră că Banca Centrală Europeană o să majoreze încă o dată dobânda la şedinţa din iulie, rămânând în expectativă pentru septembrie.

  • Bestia lacomă a inflaţiei va fi greu de îmblânzit

    ♦ În ultimele lor comentarii privind viitorul dobânzilor, atât oficialii BCE, cât şi cei ai băncii centrale americane (Fed) semnalează că inflaţia nu cedează şi că va fi nevoie de o perioadă prelungită de majorări de dobânzi pentru a-i domoli creşterea.

    Inflaţia din zona euro este persistentă şi ar putea fi nevoie de o perioadă prelungită de dobânzi ridicate pentru a o aduce sub control, în parte din cauza unei pieţe a muncii aflate sub presiune, au declarat cei doi strategi germani ai BCE, potrivit Reuters.

    BCE a majorat dobânzile cu 4 puncte procentuale în ultimul an şi a promis o nouă majorare în iulie, în condiţiile în care băncii i-ar putea lua până în 2025 să readucă creşterea preţurilor la 2%.

    „Inflaţia pentru mine este ca o bestie lacomă şi chiar trebuie să luptăm împotriva acestei bestii foarte lacome“, a declarat şeful Bundesbank Joachim Nagel.

    Creşterea preţurilor s-ar putea tempera rapid în următoarele luni şi ar putea pune presiune pe BCE să nu mai scumpească creditul, însă declinul inflaţiei ar putea masca unele presiuni, deci nu înseamnă neapărat că lupta împotriva inflaţiei s-a încheiat, a argumentat Nagel, adăugând că ar fi o greşeală majoră ca banca să renunţe prea curând la majorări.

    Colegul francez al lui Nagel, François Villeroy de Galhau, a adoptat o abordare mai nuanţată, subliniind durata dobânzilor ridicate în faţa unor noi majorări de dobânzi, care vor fi „limitate“ în orice caz.

    „Ce contează acum este cât de mult rămânem la rata terminală a dobânzii, mai degra­bă decât nivelul aces­te­ia“, a declarat Villeroy.

    Isabel Schnabel, un alt membru ger­man al consiliului BCE, a subli­niat la rândul său riscul ca creşterea preţu­rilor să fie în continuare persis­tentă, în con­diţiile în care există riscul ca creş­terea salariilor să alimenteze scum­pirile, generând o spirală salarii-preţuri. Potrivit acesteia, scumpirile sunt alimentate acum de profiturile com­pa­niilor şi salariile majorate, Schnabel avertizând că este în continuare necesară o monitorizare atentă pentru a putea menţine presiunile inflaţioniste pe o traiectorie descendentă.

    Cât priveşte banca centrală americană, preşedintele acesteia Jay Powell şi-a reiterat apărarea ultimei decizii a băncii de a pune pe pauză înăsprirea politicii monetare, semnalând însă noi majorări de dobânzi, în condiţiile în care lupta împotriva inflaţiei nu s-a încheiat, notează Financial Times.

    Powell a arătat că ultima decizie a băncii a fost una ìprudentăî având în vedere cât de departe şi de rapid şi-a urcat Fed-ul dobânda din martie 2022. În doar puţin peste un an, aceasta a crescut de la aproape zero la un interval de 5-5,25%.

    Şeful Fed a justificat nevoia de noi majorări de dobânzi spunând că „presiunile inflaţioniste se menţin ridicate, iar procesul de readucere a inflaţiei la 2% este unul de durată“.

    Strategii Fed şi-au redus recent aşteptările privitoare la cât de rapid va decelera inflaţia de bază în acest an.

  • Băncile stau pe munţi de bani, sunt supralichide şi scad dobânzile la depozitele populaţiei

    Băncile au început încă de acum trei luni să scadă uşor dobânzile la depozitele populaţiei, mai ales că acum ritmul creditării se află într-o oarecare stagnare, ceea ce îneamnă că instituţiile de credit nu mai au nevoie să atragă depozite.

    ♦ Dacă anul trecut băncile se aflau într-o cursă continuă de majorare a dobânzilor la depozite, anul acesta trendul este de uşoară scădere, mai ales că ritmul creditării oarecum stagnează ♦ Chiar şi la titlurile de stat Tezaur dobânzile scad de la 7,5% la 7,3% la 3 ani.

    Băncile au început încă de acum trei luni să scadă uşor dobânzile la depozitele populaţiei, mai ales că acum ritmul creditării se află într-o oarecare stagnare, ceea ce îneamnă că instituţiile de credit nu mai au nevoie să atragă depozite.

    Aurelian Dochia, analist economic, a explicat pentru ZF că de ceva vreme băncile au depozite suficiente şi nu mai sunt foarte interesate să atragă noi depozite şi îşi permit în felul acesta să ţină dobânzile destul de scăzute.

    „Raportul dintre viteza creditării, adică cât pot să plaseze băncile drept credite în momentul de faţă, şi volumul depozitelor este factorul determinant în această gestiune pe care o fac băncile a dobânzilor la credite şi depozite. Dacă de exemplu luna viitoare ar creşte foarte mult cererea de credite, atunci s-ar putea să asistăm la fenomenul în care băncile sunt nevoite să atragă depozite şi pot să mărească dobânzile pentru a atrage aceste noi depozite”, a mai adăugat Aurelian Dochia.

    În ultimele trei luni, de la un nivel al dobânzilor depozitelor la termen oferite de bănci populaţiei care depăşeau 9%, acum pentru scadenţa de 12 luni cel mai mare nivel identificat de ZF pe Conso.ro, platformă comparatoare, este de 8,75%, în timp ce la scadenţele de 3 şi 6 luni nivelul maxim este sub 8%. În acelaşi timp, nivelurile mari de dobândă oferite de bănci în majoritatea cazurilor sunt oferte promoţionale şi au prevăzute anumite criterii de eligibilitate pentru a putea beneficia de cele mai mari dobânzi. Această strategie a ofertelor promoţionale le-a permis băncilor să navigheze incertitudinile din ultima perioadă, timp în care odată ce contextul prinde un contur de normalizare, nivelul dobânzilor au putut să înceapă uşor să scadă.

    Pe lângă dobânzile depozitelor bancare, care au intrat pe o pantă descendentă, în ciuda faptului că nici în perioada în care inflaţia se afla la cote istoric de mari nivelul dobânzilor nu a depăşit 10%, şi titlurile de stat Tezaur, în care românii pot începe să investească, au scăzut de la 7,5% la 7,3% pentru maturitatea de 3 ani.

  • Sectorul imobiliar din Suedia suferă o nouă lovitură: FastPartner, unul dintre cei mai mai proprietari de birouri din capitală, a fost retrogradat de Moody’s Investors Service la categoria „junk”

    Sectorul imobiliar din Suedia, aflat deja în dificultate, a suferit o nouă lovitură atunci când profilul unuia dintre cei mai mari proprietari de birouri din capitală a fost retrogradat de Moody’s Investors Service la statutul de „junk”, raportează Bloomberg.

    FastPartner AB, cu sediul în Stockholm, şi-a văzut ratingul redus cu o treaptă, până la Ba1, existând posibilitatea unor noi retrogradări în cazul în care compania nu-şi poate consolida finanţele. Reducerea „reflectă creşterea rapidă a ratelor dobânzilor, combinată cu pieţele de capital care au devenit ulterior deosebit de dificile”, a declarat Moody’s în cursul zilei de vineri.

    Acţiunile companiei au scăzut cu până la 10,4% la începutul şedinţei de tranzacţionare de luni de la Stockholm. 

    Firma imobiliară, a cărei valoare a chiriilor provine în proporţie de 80% din zona metropolitană Stockholm, se alătură unei liste tot mai mari de aşa-numiţi „îngeri căzuţi”, care şi-au văzut ratingurile scăzând în mod dramatic în ultima perioadă. Acţiunile de rating exacerbează criza de finanţare de pe o piaţă care este comparată cu „un canar din mina de cărbuni a industriei imobiliare europene”, având în vedere că o mare parte din datorii sunt pe termen scurt şi cu rată variabilă.

    Companii precum Samhallsbyggnadsbolaget i Norden AB şi Fastighets AB Balder au reuşit să strângă sume gigantice de pe pieţele de obligaţiuni în perioada în care ratele dobânzilor erau zero. Însă, odată cu creşterea bruscă a ratelor dobânzilor şi cu perspectiva scăderii valorii proprietăţilor, proprietarii au fost din ce în ce mai puţin capabili să îşi apere ratingurile de credit, în pofida eforturilor de a se debarasa de active şi de a căuta finanţare bancară alternativă.

    Cu toate acestea, retrogradarea de către Moody’s a FastPartner „va avea doar o semnificaţie limitată”, a declarat directorul general al FastPartner, Sven-Olof Johansson.  

  • Branduri mari, profituri mari

    După doi ani de pandemie, 2022 nu a adus mai multă linişte pentru mediul de business local. Cu toate că era cel mai aşteptat an pentru revenirea multor businessuri din piaţă, izbucnirea războiului de la graniţă, criza energetică, inflaţia record şi creşterea dobânzilor au venit să pună noi semne de întrebare pentru mediul privat. În pofida unui an plin de turbulenţe pe mai multe planuri, unii dintre cei mai mari jucători din economie au devenit şi mai mari, înregistrând un avans al veniturilor sau al profiturilor.

    Cu un început de an încă sub umbrela restricţiilor anti-COVID, 2022 a adus la scurt timp şi un război la graniţele României, care a creat un şoc pe plan local şi a accentuat incertitudinile privind evoluţia economiei şi a businessului românesc. Urmările războiului declanşat de Rusia în Ucraina s-au resimţit imediat în plan local. Criza energetică, inflaţia, creşterea dobânzilor şi scăderea puterii de cumpărare nu au stat însă în calea drumului ascendent al companiilor de pe plan local. Jucătorii mari au devenit şi mai mari în pofida provocărilor din piaţă. Trei pieţe au fost în vizorul tuturor în 2022 şi anume industria energetică, piaţa de retail şi piaţa bancară, care au avut un avans semnificativ al veniturilor sau profiturilor. Sancţiunile impuse de Europa împotriva Rusiei pentru războiul declanşat a avut un impact direct asupra pieţei energiei, care a înregistrat creşteri considerabile ale preţurilor, ceea ce a determinat guvernele europene să intervină în piaţă şi să plafoneze preţurile ca economia să nu cedeze. Scumpirea energiei a dus la o scădere drastică a consumului. Anul trecut, cererea a scăzut cu 7,7%, nivel similar cu contracţia adusă de anul 2009, cel al crizei financiare, când cererea s-a redus cu 8,6%. România a mai consumat anul trecut 51,8 TWh de energie, în scădere faţă de nivelul de 56,2 TWh din 2021, arată datele din raportul anual al ANRE pe piaţa energiei în 2022. Pe segmentul consumatorilor casnici, cererea de energie a scăzut cu 5,3%, în timp ce cererea din domeniul industrial s-a compactat cu 8,27%. Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina şi încercarea de a găsi alte surse de aprovizionare de gaz a fost ridicat un mare semn de întrebare de cum va trece Europa iarna, însă vremea a ţinut cu statele europene, trecând cu bine peste iarna trecută. La începutul acestei luni, gradul  de umplere a depozitelor europene de înmagazinare a gazelor era de peste 70%, un procent foarte mare comparativ cu alţi ani. Estimările arată că, până în noiembrie, gradul de umplere ar trebui să ajungă la 90%. Cu toate acestea, provocările din piaţă nu i-au împiedicat pe cei mai mari jucători din piaţă să îşi crească şi mai mult businessul. OMV Petrom, liderul pieţei de petrol şi gaze, a ajuns la o cifră de afaceri de 55,9 miliarde lei, mai mult decât o dublare a afacerilor faţă de 2021, când a atins venituri de 23,5 miliarde lei. ENGIE, E.ON şi Romgaz se numără şi ei printre jucătorii din această piaţă care şi-au dublat veniturile. Contracţia consumului a fost observată şi în piaţa de comerţ alimentar, însă creşterile preţurilor nu au afectat afacerile retailerilor, care au crescut cu circa 20% anul trecut. Inflaţia record, de circa 16%, a afectat considerabil nivelul de trai al românilor, care au optat anul trecut pentru cumpărături mai puţine, în cantităţi mai mici sau pentru produse mai ieftine. Această schimbare se numeşte downtrading şi vine după câţiva ani în care piaţa a avut creşteri de volume, iar oamenii se orientau tot mai mult către produse mai scumpe. Creşterile businessului din comerţul alimentar vin pe fondul inflaţiei, dar şi al expansiunii jucătorilor, foarte puţine companii având de fapt creşteri de volume. Comerţul modern a depăşit anul trecut pragul de 4.000 de magazine după ce jucătorii au inaugurat în 2022 peste 400 de unităţi noi, în special spaţii mici, de tip proximitate modernă, supermarketuri şi discount, dar şi câteva hipermarketuri. Lidl, liderul comerţului alimentar, a ajuns la afaceri de 18,4 miliarde lei, dar a devenit şi cea mai profitabilă companie din acest sector, depăşind un profit net de 1 miliarde lei. Pe de altă parte, comerţul cu produse care au o durată de viaţă îndelungată, cum sunt electrocasnicele, a avut o contracţie, iar cel mai mare jucător din acest sector, eMAG, a avut o scădere a businessului, fiind al doilea moment din istoria companiei în care businessul dă înapoi, primul fiind în 2009, în criza financiară. Compania a avut venituri de 7,1 miliarde lei, un minus de 3% faţă de anul anterior. Inflaţia a dus şi la creşterea dobânzilor, astfel că anul 2022 a adus sistemului bancar local cel mai bun câştig anual pentru bănci, care au avut profituri record.  Profitul net al sistemului bancar românesc a ajuns la sfârşitul anului 2022 la un maximum de 10,2 miliarde de lei, cu 24% peste câştigul din 2021, potrivit datelor BNR. Dobânzile încasate de bănci la credite sunt principala sursă de câştig a pieţei, iar din a doua jumătate a anului trecut dobânzile la lei au sprintat puternic. Un alt sector peste care s-a pus lupa în 2022 a fost aviaţia, care a trecut printr-o criză ce a dus la multe anulări şi întârzieri ale zborurilor. Creşterea bruscă a cererii a prins nepregătiţi taie operatorii aerieni, aeroporturile şi companiile de handling, ceea ce a creat tulburări majore în piaţă. Mai mult, din piaţa locală a dispărut şi unul dintre cei mai mari jucători din segmentul aviatic, anume Blue Air,  care a anulat toate zborurile începând cu 6 septembrie. Creşterea cererii şi lipsa unui important competitor din piaţă au dus la creşteri majore ale preţurilor biletelor de avion, astfel că această vară e considerată a fi sezonul cu cele mai scumpe vacanţe. Per total, companiile au reuşit să îşi crească veniturile şi anul trecut, marcat de multiple crize şi provocări economice. Jucătorii din piaţă aşteaptă însă evoluţia anului 2023, care a început şi el sub semnul inflaţiei şi al contracţiei consumului.   ■

     

    INDUSTRIA ENERGIEI

    Declanşarea războiului din Ucraina şi criza gazului rusesc i-au determinat pe consumatorii europeni să închidă becul în 2022. Preţurile istorice înregistrate anul trecut au determinat guvernele europene să intervină în piaţă prin plafonarea preţurilor astfel încât consumatorii să reziste şi economiile să nu cedeze. În 2022, cererea a scăzut cu 7,7%, similar cu scăderea adusă de anul 2009, când cererea s-a redus cu 8,7% pe fondul crizei financiare. România a mai consumat anul trecut 51,8 TWh de energie, în scădere faţă de nivelul de 56,2 TWh din 2021, arată datele din raportul anual al ANRE pe piaţa energiei în 2022. Pe segmentul consumatorilor casnici, cererea de energie a scăzut cu 5,3%, în timp ce cererea din domeniul industrial s-a compactat cu 8,27%. Astfel, 2022 devine unul dintre cei mai slabi ani ca evoluţie, la concurenţă cu 2009.

     

    PIAŢA DE RETAIL

    Inflaţia record, creşterea costurilor şi reducerea consumului privat venită dintr-o prudenţă a consumatorului pentru modul în care îşi cheltuie banii au pus o presiune majoră pe retailerii locali, dar care au reuşit să obţină afaceri cu 20% mai mari faţă de anul anterior. Creşterea preţurilor la produse a schimbat comportamentul de consum al românilor. Dacă înainte, consumatorii se orientau tot mai mult către produse mai scumpe, anul trecut au cumpărat mai puţin, cantităţi mai mici sau mai ieftin. Avansurile retailerilor au venit din inflaţie şi din expansiunea businessurilor. Foarte puţine companii mai vorbesc de creşteri în volume, fiind vorba în special de comercianţii de tip discount. Universul de comerţ modern a depăşit anul trecut pragul de 4.000 de magazine după ce jucătorii au inaugurat în 2022 peste 400 de unităţi noi, în special spaţii mici, de tip proximitate modernă, supermarketuri şi discount, dar şi câteva hipermarketuri. Deşi numărul deschiderilor a fost aproape de maximele istorice, se remarcă totuşi o încetinire a vitezei de expansiune faţă de 2021, al doilea an de pandemie, când au fost inaugurate aproape 450 de spaţii

     

    BĂNCI

    Creşterea dobânzilor din piaţă venită ca urmare a nivelului record al inflaţiei a adus sistemului bancar local cel mai bun câştig anual pentru bănci. Profitul net al sistemului bancar românesc a ajuns la sfârşitul anului 2022 la un maxim de 10,2 mld. lei, cu 24% peste câştigul din 2021, potrivit datelor BNR. Dobânzile încasate de bănci la credite sunt principala sursă de câştig a pieţei, iar din a doua jumătate a anului trecut dobânzile la lei au sprintat puternic, în condiţiile în care şi inflaţia a explodat, depăşind 16%. Profiturile băncilor au crescut în 2022 în pofida contextului economic incert, marcat de creşterea inflaţiei, criza energetică şi tensiunile geopolitice accentuate de războiul din Ucraina. Până acum, câştigurile mari obţinute de bănci au fost, în general, corelate şi cu ascensiunea creditării şi a economiei. Creditarea a crescut cu un ritm mediu de 14% în 2022, iar economia a înregistrat un avans de
    circa 5%.

    INDUSTRIA AVIATICĂ

    Anul 2022 a adus un şoc pentru industria aviaţiei, în special pe piaţa locală. Industria aviatică s-a confruntat cu o criză cauzată de creşterea bruscă a cererii de călătorii şi lipsa de personal din cadrul companiilor aeriene, aeroporturi şi companii de handling care au dus la anulări şi întârzieri ale zborurilor. Criza aviatică la nivel european a fost dublată în piaţa locală şi de căderea Blue Air, care, începând cu 6 septembrie 2022, a anulat toate zborurile pe care trebuia să le opereze. La sfârşitul anului trecut, statul, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, a anunţat că preia 75% din acţiunile Blue Air, iar la sfârşitul lunii martie 2023, Blue Air a intrat a intrat în insolvenţă la propria cerere. Perturbările din piaţa aviatică europeană, dublate de căderea Blue Air, au făcut ca în acest an creşterea preţurilor la bilete de avion să fie foarte mare. Piaţa locală e dominată de Wizz Air şi Ryanair, care au reuşit să acapareze o bună parte din cota de piaţă pe care o avea Blue Air, astfel că preţurile sunt dictate şi de către cei doi operatori străini.

     

     

    DEDEMAN

     

    Dedeman, liderul pieţei de bricolaj şi cea mai mare companie antreprenorială românească, a avut o creştere de 10% a businessului, păstrând astfel ritmul de creştere din ultimii ani. Compania a ajuns la o cifră de afaceri de 11 miliarde lei şi un profit net de aproape 2 miliarde lei. Dedeman este controlată de Pavăl Holding, vehiculul de investiţii financiare al fraţilor Dragoş şi Adrian Pavăl, care anul acesta a făcut primul pas în afara ţării prin achiziţia unui hotel de pe malul  lacului italian Garda, unde lucrările de renovare se ridică la 45 de milioane de euro. Astfel, fraţii Pavăl au intrat şi pe un nou segment, cel hotelier.

     

    IKEA

    Primul magazin din România al retailerului suedez a fost deschis în 2007, iar după 16 ani, IKEA România a atins afaceri de peste 1,15 miliarde lei, în creştere cu 6% faţă de anul anterior. În pofida unei creşteri a businessului, compania a raportat un profit net de 12 milioane lei, în scădere cu 68% faţă de 2021. IKEA România îşi continuă trendul ascendent, iar magazinul deschis recent la Timişoara ar trebui să  contribuie la majorarea veniturilor din acest an. Magazinul din Timişoara este cel de-al treilea din portofoliul local al retailerului suedez, fiind o investiţie de 60 milioane euro.

     

    COCA-COLA HBC ROMÂNIA

    2022 i-a adus cel mai bun rezultat dn istoria companiei pe plan local liderului pieţei de băuturi răcoritoare. Coca-Cola HBC România a avut o cifră de afaceri de 3,2 miliarde lei, în creştere cu 15% faţă de anul anterior, în timp ce profitul net s-a majorat cu 32%, până la 394 milioane lei. Cu toate că încasările arată bine, volumul de vânzări a stagnat. În România, îmbuteliatorul unor mărci precum Coca-Cola, Fanta sau Sprite vinde anual peste 1,1 miliarde de litri de băuturi.

    JUMBO

    Cu un avans al afacerilor de 10% în 2022, Jumbo s-a apropiat de primul miliard de lei, raportând anul trecut afaceri de 995 milioane lei, la aproape zece ani de activitate pe piaţa locală. Grecii de la Jumbo controlează 16 magazine pe piaţa locală, care se află în cele mai mari oraşe ale ţării. Grecii de la Jumbo şi-au majorat şi profitul cu circa 25%, ajungând la un profit net de 326 milioane lei. România aduce 21% din totalul cifrei de afaceri la nivel de grup, potrivit unui raport al retailerului. Compania mai are magazine şi în Grecia, ţara-mamă, Cipru şi Bulgaria.

    WIZZ AIR

    Într-un an în care industria aviatică europeană s-a confruntat cu o criză, mulţi operatori fiind puşi în situaţia de a anula şi a întârzia cursele din cauza unei penurii de personal, Wizz Air a transportat un număr record de pasageri, de 8,5 milioane de persoane, înspre şi dinspre aeroporturile locale. Căderea Blue Air a însemnat o consolidare a businessului operatorului ungar pe piaţa locală. Estimările companiei privind numărul de pasageri din acest an arată o creştere, însă evoluţia operatorului ungar va depinde de modul în care va decurge vara acestui an, dacă vor exista sau nu turbulenţe pe piaţa aviatică.

    eMAG

    Dante International, compania care controlează eMAG România, liderul pieţei locale de e-commerce, a avut pentru prima dată de la criza financiară o scădere a businessului. Compania a avut venituri de 7,1 miliarde lei, un minus de 3% faţă de anul anterior. Singurul an în care eMAG a mai înregistrat scăderi a fost în 2009, când minusul a fost tot de circa 3%. Rezultatele companiei reflectă şi o parte din activitatea eMag Ungaria şi Bulgaria, dar şi a retailerului de modă Fashion Days. Pe de altă parte, compania a avut un profit net de 123 milioane lei, faţă de o pierdere de
    181 milioane lei în 2021.

     

    OMV Petrom

    Anul scumpirii energiei şi petrolului a adus pentru cel mai mare jucător din industria petrolieră o dublare a veniturilor. OMV Petrom a avut afaceri de 55 miliarde lei în 2022 şi un profit net de 10 miliarde lei. Compania se aşteaptă ca în acest an veniturile să fie net inferioare rezultatului de anul trecut.

    Cu toate acestea, OMV Petrom a anunţat recent semnarea unui contract de finanţare prin PNRR pentru construcţia unei capacităţi de 20 MW pentru producţia hidrogenului prin electroliza apei în cadrul rafinăriei Petrobrazi. Contractul a fost semnat cu Ministerul Energiei, pentru o valoare maximă de circa 39 milioane de euro, investiţia totală fiind estimată la circa 74 milioane de euro.

     

    ANA HOTELS

    2022 nu a fost anul revenirii turismului, însă operatorii din piaţă s-au apropiat de nivelul din 2019, anul reper al industriei turistice.

    ANA Hotels şi-a majorat veniturile cu 83% anul trecut, ajungând la o cifră de afaceri de 160 milioane lei, nivel similar cu cel prepandemic, când încasările au fost de 166 de milioane de lei.

    Profitul net al companiei a fost de 20 milioane lei anul trecut. De la 1 ianuarie 2023, hotelul Athenee Palace, din portofoliul ANA Hotels, a trecut sub brandul InterContinental, la un an după ce grupul hotelier internaţional a încheiat parteneriatul cu compania care administrează hotelul din Piaţa Universităţii, o colaborare care s-a întins pe mai bine de 50 de ani.

    McDONALD’S

    Anul inflaţiei record, de peste 16%, nu i-a oprit pe români să mănânce de la McDonald’s, liderul pieţei de restaurante, care a înregistrat o creştere de 28% a veniturilor faţă de anul anterior. Lanţul de restaurante de tip fast-food a avut o cifră de afaceri de 1,4 miliarde lei şi un profit net de 175 milioane lei. Rezultatele companiei de anul trecut  sunt cele mai bune de până acum pentru compania controlată de grupul maltez Premier Capital, care deţine franciza brandului american pe mai multe pieţe.

     

    HIDROELECTRICA

    Criza energiei i-a adus companiei de stat Hidroelectrica venituri cu 45% mai mari anul trecut, ajungând la o cifră de afaceri de 9,2 miliarde lei şi un profit net de 4,3 miliarde lei.

    Dacă anul 2022 a fost cel al crizei energiei, anul 2023 va fi anul listării Hidroelectrica la bursă, moment aşteptat de mai bine de un deceniu.  Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a Hidroelectrica, cea mai valoroasă companie românească, este programată pentru luna iulie a acestui an, potrivit unui anunţ oficial al companiei.

     

    SPEDITION UMB

    Compania deţinută de Dorinel Umbrărescu a trecut de 2 miliarde lei afaceri în 2022, după o creştere de 61% a veniturilor.

    Spedition UMB este cea mai mare companie de construcţii din România şi, totodată, cea care îşi pune semnătura pe cel mai mare proiect de infrastructură rutieră din România – autostrada Moldovei, care începe să prindă contur. Anul trecut, profitul companiei a crescut de patru ori, până la 137,8 milioane lei. Dorinel Umbrărescu mai deţine şi Tehnostrade şi Sa&Pe Construct, de asemenea implicate în construcţia autostrăzii A7. Toate cele trei companii ale lui Umbrărescu ocupă primele trei locuri din clasamentul celor mai mari constructori de pe piaţa locală.

     

    PEPCO

    Lider al pieţei de retail de îmbrăcăminte, Pepco a depăşit pragul de 2 miliarde lei afaceri, obţinând mai exact o cifră de afaceri de 2,3 miliarde lei în 2022, după o creştere de 23%. Retailerul polonez ce activează pe segmentul de discount a intrat pe piaţa locală în 2015 şi încă de la început a mizat pe o expansiune accelerată, astăzi având peste 410 de magazine, cu o medie de cinci deschideri pe lună. Planurile retailerului polonez sunt de a deschide în acest an circa 40 de magazine.

    THERME

    Complexul de relaxare Therme din Bucureşti, controlat prin compania Therme Nord Bucureşti, a avut mai mult decât o dublare a businessului în 2022. Compania a înregistrat o cifră de afaceri de 175 milioane lei, în creştere cu 140% faţă de anul 2021, ceea ce a adus rezultate record pentru complexul de relaxare din Bucureşti. Complexul Therme a fost deschis în 2016, în urma unei investiţii iniţiale de aproximativ 50 milioane de euro, iar după doi ani de pandemie, când businessul a fost puternic impactat, complexul a depăşit chiar şi nivelul prepandemic. Totodată, profitul net a crescut cu 150% faţă de anul anterior, ajungând la 10 milioane de lei.

    ORANGE

    Orange, liderul pieţei locale de telecom, parte a grupului francez cu acelaşi nume, a raportat afaceri de 6 miliarde lei, în creştere uşoară de 3,6% faţă de anul anterior.

    Totodată, o creştere lentă a avut şi profitul net, care anul trecut a fost de 602 milioane lei.Cu toate acestea, numărul de angajaţi a scăzut cu 36 de persoane, până la 2.341 angajaţi. Orange România este şi acţionarul majoritar al Orange România Communications, fostul Romtelecom, unde a demarat o restructurare care prevede şi reducerea numărului de oameni. Din luna septembrie, Orange România va fi con

    de Julien Ducarroz, actualul CEO al Orange Polonia, revenind

    după şapte ani la Bucuresti în poziţia de CEO.

                                                             El îi ia locul Liudmilei Climoc, care va prelua conducerea operaţiunilor

                                                           poloneze ale gigantului telecom francez.

     

    LIDL

    2022 i-a adus statutul de primul retailer alimentar al cărui

    profit net sare de 1 miliard lei, după o creştere de 43% de aproape două ori mai rapidă decât cea a cifrei de afaceri. Rezultatele companiei vin pe un fond al inflaţiei record, când puterea de cumpărare a românilor a scăzut din cauza creşterii constante a preţurilor. Lidl a avut o cifră de afaceri de 18,5 miliarde de lei în 2022 şi un profit net de 1,05 miliarde lei. Lidl este liderul pieţei locale de retail după cifra de afaceri, dar şi după profitul net obţinut. Retailerul a devenit liderul pieţei locale după de a depăşit rezultatele Kaufland în 2020.

    CHIMCOMPLEX

    Producătorul şi furnizorul de substanţe chimice Chimcomplex, liderul pieţei de pe plan local, a încheiat anul trecut cu afaceri de 2,26 miliarde de lei, de la 2,24 miliarde în 2021, evoluţia fiind determinată de „preţurile de vânzare care s-au majorat în special la produse clorosodice, ca urmare a costurilor de fabricaţie în contextul majorării preţurilor de achiziţie la utilităţi”, se arată în raportul financiar al companiei publicat la Bursa de Valori Bucureşti. În 2022, Chimcomplex şi-a consolidat portofoliul de servicii prin achiziţia Sistemplast SA Râmnicu Vâlcea, companie localizată pe platforma Oltchim, specializată în furnizarea de soluţii integrate de mecanică, proiectare, construcţie, verificare şi monitorizare lucrări industriale.

    BANCA TRANSILVANIA

    Banca Transilvania ocupă primul loc în clasamentul celor mai mari bănci de pe plan local, cu active de aproape 133 miliarde de lei, în creştere cu 6% faţă de anul anterior. Banca a raportat pentru 2022 un profit net de 2,1 miliarde lei. Banca spune că a finanţat companii cu 19,8 miliarde lei şi persoane fizice cu 8,2 miliarde lei şi că a acordat peste 260.000 de credite anul trecut şi a ajuns la peste 1,14 milioane de credite în sold. Totodată, listată pe piaţa de capital, Banca Transilvania a fost cea mai tranzacţionată acţiune de la Bursa de Valori Bucureşti din 2022.

    MEDLIFE

    Grupul de servicii medicale MedLife a raportat pentru 2022 o cifră de afaceri consolidată de 1,8 miliarde lei, în creştere cu 26%, şi un profit net de 44,3 milioane lei, în scădere cu 68 milioane lei faţă de 2021. Pentru anul acesta, liderul pieţei serviciilor medicale vrea să depăşească venituri de 2 miliarde lei, iar principalele proiecte ale grupului urmăresc consolidarea unităţilor medicale cumpărate până în prezent, dar şi alte achiziţii şi deschideri, în linie cu strategia de extindere puternică a grupului din ultimii ani.

     

    DANONE

    Compania Danone, controlată în proporţie de 90% de francezii de la Produits Laitiers Frais Est Europe, a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 932,8 milioane de lei, în creştere cu 35% faţă de anul precedent. Danone este liderul segmentului de iaurturi şi unul dintre cei mai mari producători de lactate de pe plan local, care are în portofoliu branduri precum Activia, Actimel, Danonino, Cremosso şi Delicios, produse în fabrica din Bucureşti din 1999, unde lucrează 400 de persoane. Compania a avut anul trecut un profit net de 13,3 milioane lei, de 2,4 ori mai mic decât în anul precedent.

     

    CATENA

    Farmaciile Catena, cel mai extins lanţ de unităţi farmaceutice de pe piaţa locală, au finalizat anul 2022 cu afaceri de peste 6,3 miliarde lei, un plus de 22% faţă de anul anterior. Anul trecut, Catena, cel mai puternic business din retailul farma, a deschis doar nouă farmacii, având un total de 909 farmacii la nivel naţional. Astfel, creşterea businessul a fost una organică. Prin rezultatele din 2022, Catena îşi consolidează poziţia de cel mai mare jucător din retailul farmaceutic, atât ca cifră de afaceri, cât şi ca număr de unităţi la nivel naţional. După o extindere activă în ultimii ani, în 2022 brandul a mai redus din creşterea la nivel de unităţi.

     

    AUTOMOBILE DACIA

    Anul dificil pentru economia locală, izbucnirea războiului şi creşterea cererii pentru maşini electrice care a încetinit producţia de motoare pe benzină la Mioveni nu au pus frână pentru activitatea locală a grupului frances Renault. Automobile Dacia, şi-a majorat cifra de afaceri cu 20% anul trecut, ajungând la o cifră de afaceri de 26,7 miliarde lei, depăşind pragul din 2019. Comparativ cu 2021, în 2022 producţia de vehicule complete a Dacia a înregistrat o creştere cu 56.856 de unităţi, respectiv 22%.

     

    DECATHLON

    Decathlon România şi-a crescut businessul cu 11% anul trecut, raportând afaceri de 1,2 miliarde lei. Retailerul îşi păstrează locul de lider în piaţa de comerţ cu echipamente sportive, fiind la o diferenţă considerabilă faţă de restul jucătorilor din piaţă.  Compania a venit pe piaţa locală în 2009 şi de atunci s-a dezvoltat continuu, businessul crescând accelerat până în 2020, primul an de pandemie. Decathlon are în România 29 de magazine fizice şi o platformă online. Anul trecut, retailerul a inaugurat un sigur spaţiu, la Alba Iulia, în noiembrie. De altfel, de la intrarea pe piaţă în 2009, Decathlon nu a operat închideri.

     

    LIBERTY GALAŢI

    Liberty Galaţi, cel mai mare producător integrat de oţel din România, a avut pierderi de 822 mil. lei în 2022, de la un profit net de 1,4 mld. lei în anul precedent. Produsele din oţel fabricate la Galaţi sunt utilizate în sectorul naval, în domeniul construcţiilor, pentru recipientele sub presiune, în industria auto, transporturi, precum şi în alte sectoare de activitate. Compania a anunţat o investiţie de 40 mil. euro în producţia de ţevi şi conducte. Noua linie va permite companiei să devină singurul furnizor din regiune de ţevi şi conducte acoperite, obţinute din propria producţie de tablă groasă, şi să ofere soluţii end-to-end clienţilor săi din România, Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi America.

    NESTLÉ ROMÂNIA

    Cu afaceri de 1,2 miliarde lei în 2022, Nestlé România şi-a păstrat poziţia de lider al pieţei locale de dulciuri. Compania a avut un profit net de 91 milioane lei, în creştere cu 22% faţă de anul anterior. Gigantul elveţian Nestlé este unul dintre cei mai importanţi jucători din industria FMCG, fiind activ pe mai multe segmente ale pieţei de bunuri de larg consum, de la hrană pentru animale, la cafea şi de la dulciuri la alimente pentru copii. Printre brandurile din portofoliul grupului se numără Nespresso, KitKat, Joe, After Eight, Maggi, Purina sau Nan. Nestlé are în România operaţiuni de import şi distribuţie. Local, compania producea napolitane şi cafea, dar fabrica a fost închisă în urmă cu circa patru ani, astfel că acum activitatea e bazată doar pe importuri. Gigantul elveţian Nestlé are acum fabrici în aproape toate ţările din regiune, mai puţin în România şi Republica Moldova.

    ZENTIVA

    Producătorul de medicamente Zentiva, cel mai mare jucător din această piaţă, a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri 753 milioane lei, în creştere cu 10%, şi un profit net de 89 milioane lei, cu 15% mai mic decât cel din 2021. Diminuarea profitului net a fost determinată în principal de creşterea costurilor cu materiile prime şi utilităţi. Pentru anul acesta, producătorul ţinteşte vânzări de 856 milioane lei şi un profit de peste 100 mil. lei. În ultimul an, creşterile de preţuri la utilităţi şi la materii prime au influenţat negativ piaţa farmaceutică, acolo unde pentru medicamentele cu prescripţie medicală există preţ reglementat de Ministerul Sănătăţii.

     

    ENGIE

    Anul 2022 a adus o dublare a afacerii ENGIE în România, atingând venituri de 15 miliarde lei şi un profit net de 637 milioane lei. Compania a anunţat că, după 13 ani de activitate în România, Eric Stab îşi va încheia, începând cu 1 iunie, mandatul ca CEO al companiei, urmând să-şi continue cariera profesională în cadrul grupului ENGIE, în calitate de CEO al ENGIE Germania. Eric Stab îşi păstrează funcţia de Preşedinte al Consiliului de Administraţie al ENGIE România. Nicolas Richard devine CEO al ENGIE Romania, după ce a ocupat funcţia de director general adjunct ENGIE Romania şi CEO ENGIE Servicii şi ENGIE Building Solutions.

    ROMGAZ

    Anul scumpirii gazelor a dus la o dublare a afacerilor Romgaz, care a atins o cifră de afaceri de 13,4 miliarde lei, după o majorare de 129% faţă de anul anterior. Romgaz a înregistrat anul trecut un profit net de 2,5 miliarde de lei, în creştere cu 32,9%. După un an cu rezultate forte bune, 2023 i-a adus o scădere producătorului şi furnizorului de gaze de aproape 26% a veniturilor, pe fondul reducerii volumelor livrate.

    MOBEXPERT

    Cu o creştere uşoară a businessului, Mobexpert a ajuns anul trecut la afaceri de 1,3 miliarde de lei. Grupul Mobexpert a fost înfiinţat în 1993 şi este în continuare o companie 100% românească, deţinută de antreprenorul Dan Şucu. În acest moment, Mobexpert este un business integrat, cu opt fabrici amplasate în patru centre de producţie, cu trei platforme logistice şi cu o reţea de 27 de magazine. Planurile Mobexpert vizează dezvoltarea segmentului de magazine de tip concept-store. Acestea sunt magazine mai mici, ce măsoară 1.000-2.000 mp. Este vorba de spaţii bine tehnologizate, ce permit interacţiunea consumatorului cu piesele.

    FAN COURIER

    FAN Courier, liderul pieţei de curierat, a încheiat anul 2022 cu afaceri de 1,1 mld. lei, în creştere cu 10% faţă de anul anterior.

    În 2022, compania a realizat investiţii totale de 31 milioane euro în deschiderea hubului de la Cluj, în proiectul privind hubul de la Braşov, care continuă şi anul acesta, în lansarea reţelei de lockere şi în digitalizare.

    FAN Courier a lansat în octombrie 2022 reţeaua de lockere numite FANboxuri prin instalarea primelor 1.000, proiectul fiind atunci estimat la 10 milioane de euro, urmând să fie dezvoltat în etape. Recent, compania a anunţat dublarea reţelei de lockere, care necesită o investiţie de încă 10 mil. euro.

    ALRO SLATINA

    Producătorul de aluminiu Alro Slatina a raportat pentru 2022 afaceri la nivel consolidat de 3,55 miliarde de lei, uşor în creştere faţă de anul precedent, în timp ce profitul net s-a majorat la 524 milioane de lei de la 57,5 milioane de lei. Pe parcursul lui 2022, Alro a suspendat temporar trei din cele cinci hale de electroliză, din Slatina, înlocuind necesarul de aluminiu electrolitic cu metal primar rece achiziţionat de pe piaţa internaţională. A doua parte a anului 2022 a venit cu o decizie şi mai dificilă, suspendarea activităţii rafinăriei de alumină din Tulcea, afectată de creşterea costurilor la energie. Compania şi-a asigurat necesarul de alumină de pe piaţa internaţională la un cost mai eficient.

     

  • Europenii sunt prinşi între ciocan şi nicovală: Inflaţia scade semnificativ, dar dobânzile vor continua să crească şi asta înseamnă veşti proaste pentru toată lumea

    Inflaţia din zona euro a scăzut semnificativ, peste aşteptările economiştilor. Cu toate acestea, este puţin probabil ca această scădere să covingă BCE să pună stop majorărilor de dobândă, scrie Bloomberg.

    În luna mai, preţurile de consum, excluzând elemente precum combustibilul şi alimentele, au avansat cu 5,3% faţă de anul precedent – în scădere faţă de creşterea de 5,6% din aprilie şi mai puţin decât estimarea mediană de 5,5% dintr-un sondaj Bloomberg realizat în rândul economiştilor.

    Indicele principal s-a temperat mai mult, scăzând la 6,1% – cel mai scăzut nivel din mai bine de un an -, în principal datorită costurilor mai mici cu energia.

    Datele includ încetiniri importante pentru primele patru economii din zona euro, alcătuită din 20 de ţări, şi vor fi salutate atât de politicieni, cât şi de factorii de decizie monetară, în condiţiile în care cetăţenii continentului se luptă cu o criză dureroasă a costului vieţii.

    Însă natura dificilă a inflaţiei de bază înseamnă că oficialii BCE intenţionează să îşi extindă campania de înăsprire a politicii monetare – în ciuda faptului că Germania a intrat recent în recesiune şi că pericolele financiare continuă să planeze.

    Investitorii şi economiştii preconizează pe scară largă o altă majorare de un sfert de punct pe 15 iunie şi estimează că va mai fi nevoie încă una pentru a încheia ciclul, care a dus deja rata dobânzii la 3,25% de la sub zero în iulie anul trecut.

    Comentând miercuri datele naţionale, vicepreşedintele BCE, Luis de Guindos, a declarat că victoria asupra inflaţiei, care a atins 10,6% în momentul de vârf, nu a fost încă obţinută.

    „Cred că ne aflăm pe traiectoria corectă. Trebuie să analizăm cu mare atenţie evoluţia inflaţiei de bază”, a declarat Luis de Guidos.

    Factorii de decizie spun că revenirea creşterii preţurilor de consum la ţinta de 2% este esenţială pentru a susţine expansiunea economică şi stabilitatea financiară, ambele domenii resimţind efectele creşterii ratelor.

    Prima recesiune din Germania de la pandemie a subliniat vulnerabilitatea celei mai mari economii a continentului – chiar şi după ce a cheltuit mult pentru a proteja gospodăriile de creşterea facturilor la energie în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

    Între timp, BCE a avertizat în această săptămână că politica mai restrictivă lasă pieţele financiare expuse riscului unor şocuri negative şi testează rezistenţa gospodăriilor, a companiilor, a guvernelor şi a sectorului imobiliar.

    Cu toate acestea, accentul rămâne pus pe combaterea preţurilor, ceea ce implică nu doar creşterea costurilor de împrumut, ci şi menţinerea acestora după ce au atins nivelul maxim.

  • Dacă guvernul (noul) vrea să deblocheze piaţa imobiliară, vânzările de credite, de materiale de construcţii şi să reînceapă să mişte banii care stau degeaba în conturi şi să crească încasările la buget, trebuie să scadă TVA de la 19% la 5% la vânzările de apartamente de peste 600.000 de lei

    Tranzacţiile imobiliare au scăzut cu cel puţin 30%, cererea de credite a scăzut accelerat şi chiar dacă băncile vor să dea credite nu prea există cerere, noile dezvoltări imobiliare au scăzut, vânzările firmelor de materiale de construcţii au scăzut, vânzările de electrocasnice mari – frigidere, televizoare, maşini de spălat – au scăzut pentru că vânzările de apartamente au scăzut, vânzările de mobilă au scăzut, încasările statului din acest lanţ important din economie au scăzut, ceea ce se reflectă în tensiunea actuală a bugetului.

    Creşterea dobânzilor la creditele ipotecare/imobiliare (la un IRCC de aproape 6%, la care se adaugă o marjă a băncii de 2-2,5%, rezultă o dobândă de 8-8,5%, considerată mare de către clienţi), creşterea preţurilor, inflaţia, scăderea puterii de cumpărare, războiul, crizele din jur, vremurile de incertitudine au dus la această situaţie tensionată, în care lucrurile pe piaţa imobiliară se îndreaptă spre un blocaj.

    În acelaşi timp preţurile apartamentelor nu scad, ci dimpotrivă, iar chiriile cresc, ceea ce face şi mai dificilă piaţa.

    Toată lumea este impactată negativ, toţi pierd, inclusiv statul, care vede că nu mai încasează cât şi-a planificat să încaseze venituri la buget.

    Având în vedere această situaţie, ce este de făcut mai departe, cum se poate debloca această situaţie?

    Confruntate cu scăderea vânzărilor de credite ipotecare, imobiliare, băncile au început să vină cu oferte mai bune, cu rate fixe în primii ani (5,9-5,99%), pentru a încerca să deblocheze piaţa creditelor şi să readucă clienţii la bancă.

    Multă lume speră că dobânzile vor scădea după terminarea crizei, dar este puţin probabil să se mai ajungă la un IRCC de 1,08%, cum a fost acum doi ani.

    Vânzările de apartamente, cele care se fac, se realizează în proporţie de 60% cash şi doar 40% cu credite bancare, ceea ce face ca banii să fie blocaţi în bănci şi să nu circule.  

    Pentru că a scăzut cererea, dezvoltatorii imobiliari nu vând suficient de multe apartamente astfel încât să înceapă alte proiecte noi. Un ciclu de dezvoltare durează între doi şi trei ani de zile.

    În aceste condiţii, s-ar putea să ne trezim peste doi ani, în lipsa unor alte proiecte imobiliare, că preţurile cresc susţinut.

    Unul din avantajele României este că în continuare preţurile apartamentelor sunt încă mici, multă lume îşi poate permite o achiziţie imobiliară. Guvernul, indiferent de numele lui, trebuie să sprijine achiziţiile imobiliare prin toate mijloacele, inclusiv prin susţinerea unei oferte mai mari pe piaţă.

    Pentru că oamenii nu au mai luat credite ca să-şi cumpere apartamente, piaţa chiriilor a crescut cu 30-40%, pentru că oamenii trebuie să stea undeva.

    Piaţa trebuie deblocată, iar pe termen scurt ceea ce poate face guvernul este să reducă TVA-ul de 19% la 5% la vânzările de apartamente de peste 600.000 de lei (120.000 de euro) sau chiar să reducă TVA-ul lal 2-3% pentru toate vânzările de apartamente pentru o perioadă limitată, de 2-3 ani de zile.

    Astfel, s-ar debloca sume mari de bani care ar putea fi investite în economie.

    Dacă la un apartament de 200.000 de euro se adaugă un TVA de 19%, clientul mai trebuie să vină cu 38.000 de euro, ceea ce este mult. Cu aceşti bani poate să cumpere un apartamente mai mare, îşi poate mobila casa, poate să cumpere electrocasnice etc.

    Guvernul, indiferent de numele lui, trebuie să mişte piaţa imobiliară, iar prin această scădere a TVA-ului s-ar vinde apartamentele din stoc, iar dezvoltatorii ar putea să înceapă alte dezvoltări, ceea ce ar antrena din nou piaţa construcţiilor. Dacă echipele de constructori nu au de lucru, ele vor pleca în alte ţări, iar Londra, Germania, Italia de-abia îi aşteaptă.

    Dacă vrea să încurajeze natalitatea, care ar trebui să fie un obiectiv major pentru România, guvernul ar trebui să încurajeze achiziţiile de apartamente cu suprafeţe mai mari, astfel încât oamenii să aibă loc suficient şi pentru copii. Dar aceste apartamente cu suprafeţe mai mari costă mai mult şi de aceea TVA-ul trebuie redus.

    În acest moment, în bănci sunt foarte mulţi bani care stau degeaba, iar băncile îi lasă la BNR cu o dobândă de 6% pentru că nu au cerere de credite.

    Banii trebuie să circule, iar dacă băncile vin cu oferte de creditare speciale, iar statul scade TVA-ul la vânzările de apartamente noi, piaţa imobiliară, piaţa de construcţii, piaţa de mobilă, piaţa de electrocasnice ar avea o şansă de revigorare.

    Dacă altcineva are o idee mai bună pentru deblocarea pieţei imobiliare, pentru vânzarea apartamentelor deja construite care stau degeaba, este binevenit să o exprime.

    Dacă guvernul vrea să încaseze mai mulţi bani la buget, dacă noul guvern vrea să înceapă cu dreptul, mai ales după această situaţie tensionată cu profesorii, ar trebui să se gândească cum poate să deblocheze piaţa imobiliară cât mai repede.

    Dacă guvernul nu va face nimic, piaţa se va bloca şi mai mult, tinerii vor deveni şi mai tensionaţi pentru că sunt blocaţi în chirie, sunt blocaţi în apartamente vechi, nu pot să se mute de la doua camere la trei camere, sunt înghesuiţi cu copiii etc.

    Iar la alegerile de la anul vor ţine minte că guvernul nu a făcut nimic pentru ei. Aici nu este vorba de dezvoltatori, de bănci, de firmele de construcţii, de firmele de mobilă, ci de clientul final.