BusinessMagazin

Tag: dobanda

  • Piaţa a depăşit şocul creşterii ucigătoare a dobânzilor lei, şi odată ce dobânzile s-au stabilizat şi nu mai cresc, românii au revenit în bănci să ia credite ipotecare/imobiliare chiar cu dobânzile aşa mari, mai ales că salariile au redevenit pozitive. Dacă credeţi că dobânzile sunt mari la noi, uitaţi-vă la cât a crescut mortgage-ul din SUA

    1. După creşterea ucigătoare şi total neaşteptată a dobânzilor la lei – în octombrie 2022 ROBOR a ajuns chiar la 8,2%, de trei ori mai mult faţă de începutul anului – din cauza exploziei inflaţiei (16,4% în 2022), ceea ce a dus la apariţia unei crize şi scăderea dintr-o dată a puterii de cumpărare, românii au dat doi paşi înapoi în privinţa achiziţiei unui credit ipotecar/imobiliar. Aşa se face că, începând din toamna anului trecut, piaţa s-a blocat, iar tranzacţiile au scăzut. Cele care s-au realizat au fost făcute mai mult cu cash decât prin finanţare bancară.

    Pentru că piaţa are o anumită întârziere din cauza modului cum se anunţă IRCC-ul – dobânda de referinţă pentru creditele ipotecare/imobiliare viitoare -, creşterea dobânzilor şi implicit a ratelor la bancă, care s-au majorat cu 60% într-un an, s-a văzut spre finalul anului trecut şi începutul acestui an.

    În T1, cu un IRCC de aproape 6%, creditele ipotecare/imobiliare acordate de bănci au scăzut cu 3% faţă de T1 2022.

    După anii foarte buni anteriori, când creditele ipotecare au atins maxim istoric datorită dobânzilor foarte mici (cine îşi mai aminteşte că la un moment dat IRCC-ul a fost de 1,08%?), băncile s-au trezit că cererea de credite ipotecare/imobiliare a scăzut dintr-odată chiar şi cu 50%, dacă nu chiar mai mult, cel puţin la nivel de intenţie de achiziţie.

    Dar, odată ce dobânzile s-au stabilizat iar ROBOR-ul a scăzut de la 8,2% la 6,4%, începând cu T2, băncile au început să iasă cu oferte promoţionale de credite ipotecare/imobiliare pentru a readuce cererea.

    Aşa se face că băncile au venit cu oferte, cu rate fixe de dobândă pe o perioadă de 3-5 ani, cu o dobândă de 5,7-5,9%, sub IRCC, care s-a instalat la 5,9%. După această perioadă de dobândă fixă, dobânda variabilă este IRCC plus o marjă cuprinsă între 2-3%, peste IRCC, în funcţie de bancă, ceea ce înseamnă o dobândă de 8-9%. Cu totul, DAE ajunge în jur de 9% sau puţin peste 9%.

    Aşa se face că în T2 soldul de credite ipotecare/imobiliare noi a crescut cu 18% faţă de T2/2022. Deci, de la un minus de 3% în T1, în T2 s-a ajuns la o creştere de 18%.

    Creditele noi includ atât refinanţările, cât şi împrumuturile noi efective.

    Dobânda la creditele ipotecare/imobiliare cu rate fixe în primii ani a ajuns chiar sub dobânda de referinţă a BNR, care este de 7%. Dobânda este chiar sub dobânda oferită de BNR băncilor la depozite, care este de 6%.

    Deci băncile au o dobândă fixă la creditele ipotecare/imobiliare sub 6%, adică sub cât le oferă BNR ca să le ţină banii. Mai mult decât atât, sunt bănci care oferă la depozite 7% şi peste 7%, iar la creditele ipotecare/imobiliare oferă o dobândă fixă în jur de 6%.

    Datele statistice din T2 privind creditarea ipotecară/imobiliară arată că piaţa de creditare a început să-şi revină, iar românii au depăşit şocul creşterii dobânzilor la lei şi încep să se obişnuiască cu noile niveluri de dobândă.

    Trimestrul al treilea şi trimestrul al patrulea vor confirma acest lucru. Chiar dacă dobânzile nu vor scădea, aşa cum se aşteaptă piaţa, ele s-au stabilizat şi nu mai cresc,  ceea ce aduce un oarecare confort celor care vor să ia un credit ipotecar/imobiliar.

     

    2. La revenirea creditării imobiliare, pe lângă stabilizarea dobânzilor şi ofertele băncilor cu dobânzi mai mici, a contribuit şi revenirea salariilor/veniturilor românilor în teritoriu pozitiv. Adică sunt real pozitive.

    După scăderea puterii de cumpărare de anul trecut, când inflaţia a depăşit cu mult creşterea salariilor, rezultând o scădere în termeni reali a veniturilor, în iunie 2023 am ajuns deja în a treia lună în care salariile au intrat într-un teritoriu pozitiv. În aprilie, mai şi iunie creşterea anuală a salariilor a depăşit creşterea anuală a inflaţiei.

    Spre exemplu, în iunie creşterea anuală a salariului mediu, care a ajuns la 4.600 de lei, a fost de 15,7% faţă de o inflaţie de 10,4% (iunie 2023/iunie 2022), ceea ce înseamnă o creştere reală anuală a salariului mediu de 5%, ceea ce nu este puţin în condiţiile date.

    Bineînţeles că aici este vorba de o medie a salariilor, care include şi salariile mari, şi salariile mici. Creşterea salarială nu este uniformă, existând sectoare cu majorări salariale cu peste 20%, iar la polul opus sunt sectoare cu creşteri salariale de 5%, dacă nu chiar mai puţin.

    Oricum, revenirea salariilor într-un teritoriu real pozitiv, trend care va continua pe măsura scăderii inflaţiei, va contribui la revenirea creditării şi a consumului.

    În ultima minută a Consiliului de Administraţie al BNR, Banca Naţională spune că creşterea salarială va continua, susţinută de lipsa ofertei de forţă de muncă, iar companiile vor acoperi aceste creşteri din marja de profit.

     

    3. Menţinerea stabilităţii cursului valutar leu/euro contribuie enorm de mult la revenirea încrederii, chiar dacă inflaţia a făcut ceva ravagii.

    Cu o creştere salarială de 15% în termeni nominali şi cu stabilitatea cursului valutar leu/euro, rezultă o creştere anuală a salariilor în euro cu 15%, ceea ce nu este puţin.

    Dacă BNR va reuşi să menţină stabilitatea cursului valutar, în euro salariile din România vor înregistra o creştere spectaculoasă, ceea ce va mai reduce din decalajul faţă de piaţa vestică.

     

    4. Nu ştiu dacă aţi citit, dar rata la mortgage în Statele Unite a depăşit 7%, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani.

    Conform site-urilor americane, un mortgage pe 20 de ani cu o dobândă fixă a ajuns la 7,6%, un nivel aproape dublu faţă de acum un an. În SUA dobânda de referinţă a băncii centrale este de 5,25%. Iar dobânzile la dolar s-ar putea să mai crească, după ultimele date.

     

    Dacă am face nişte comparaţii de dobândă, piaţa de dobânzi pe credite ipotecare/imobiliare din România nu arată chiar aşa rău.

  • BNR menţine dobânda de politică monetară la 7%, nivel stabilit din ianuarie. Rata anuală a inflaţiei va coborî la nivelul de o cifră la începutul trimestrului III. “Incertitudinile şi riscurile majore la adresa inflaţiei decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri”

    Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de luni, 7 august, a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an.

    De asemenea, BNR a menţinut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an.

    Conducerea Băncii Naţionale a mai decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.

    Analiştii au anticipat menţinerea ratei-cheie la 7%, nivel rămas constant începând din luna februarie, după ce în ianuarie rata-cheie a fost majorată la 7% după cele opt creşteri operate în 2022.

    În ianuarie, BNR încetinise ritmul majorărilor, crescând dobânda-cheie cu doar 0,25 puncte procentuale (pp), de la 6,75% până la 7%, şi a renunţat şi la „controlul ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară“.

    În ceea ce priveşte analiza BNR cu privire la evoluţia macroeconomică, prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei în următorii doi ani, pe o traiectorie ceva mai ridicată decât cea previzionată anterior doar pe segmentul de mijloc al orizontului prognozei.

    Potrivit acesteia, rata anuală a inflaţiei va coborî la nivelul de o cifră în debutul trimestrului III 2023 şi în proximitatea intervalului ţintei la finele orizontului proiecţiei.

    Mai jos comunicatul integral privind Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară:

    Rata anuală a inflaţiei a coborât în iunie la 10,25 la sută – în linie cu previziunile –, de la 10,64 la sută în luna mai, pe fondul accentuării declinului în termeni anuali al preţului combustibililor şi al decelerării creşterii preţurilor alimentelor procesate.

    Pe ansamblul trimestrului II 2023, rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat astfel considerabil descreşterea, aşa cum s-a anticipat, reducându-se cu 4,28 puncte procentuale (de la 14,53 la sută în martie). Scăderea a fost antrenată şi în acest interval în principal de dinamicile preţurilor energiei şi combustibililor, care şi-au accentuat trendul descendent, sub impactul efectelor de bază, al evoluţiei cotaţiei ţiţeiului şi al schemelor de plafonare a preţurilor la electricitate şi gaze naturale.

    În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual, ajungând la 13,5 la sută iunie, de la 14,6 la sută în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaţioniste, al descreşterii cotaţiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, şi al ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt. Acţiunea acestora a devansat influenţele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv salariale, şi din conservarea marjelor de profit, în contextul cererii de consum încă solide, precum şi din scumpirea unor bunuri importate.

    Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 9,3 la sută în iunie, de la 12,1 la sută în martie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au redus în iunie la 14,2 la sută şi la 12,5 la sută, de la 15,3 la sută, respectiv 13,2 la sută, în martie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.

    Noile date statistice reconfirmă încetinirea creşterii economice în trimestrul I 2023 la 0,2 la sută, de la 1,0 la sută în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce implică restrângerea relativ pronunţată a excedentului de cerere agregată în acest interval.

    În acelaşi timp, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus semnificativ în primul trimestru din 2023, la 2,4 la sută, de la 4,5 la sută în trimestrul IV 2022. Potrivit noilor date, scăderea a fost determinată de variaţia stocurilor, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei şi-a accelerat mai vizibil creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar dinamica formării brute de capital fix a consemnat doar o mică scădere, menţinându-se la un nivel de două cifre. Totodată, impactul exportului net a redevenit expansionist, în condiţiile în care dinamica volumului exporturilor şi-a mărit ecartul pozitiv faţă de cea a volumului importurilor de bunuri şi servicii, care a continuat să se reducă mai alert. Pe acest fond, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au consemnat scăderi substanţiale în trimestrul I 2023 în raport cu perioada similară a anului anterior, inclusiv ca urmare a ameliorării raportului de schimb.

    Cele mai recente date şi analize indică o creştere modestă a economiei în trimestrele II şi III 2023, şi mai temperată decât s-a anticipat anterior, implicând menţinerea dinamicii anuale a PIB la un nivel relativ scăzut.

    Astfel, în intervalul aprilie-mai, vânzările cu amănuntul şi cele auto-moto şi-au încetinit creşterea în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar serviciile prestate populaţiei şi-au accelerat puternic descreşterea de ritm. Totodată, producţia industrială şi-a amplificat contracţia în termeni anuali, iar creşterea volumului lucrărilor de construcţii a continuat să decelereze, deşi mult mai lent decât în precedentele trei luni. Dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a rămas însă semnificativ superioară celei a importurilor, deşi a scăzut ceva mai pronunţat, astfel încât deficitul comercial şi-a accentuat declinul în termeni anuali în acest interval. În schimb, deficitul de cont curent şi-a cvasi-stopat descreşterea faţă de perioada similară a anului precedent, ca urmare a înrăutăţirii puternice a soldului balanţei veniturilor primare, pe seama ieşirilor de profituri reinvestite şi de dividende distribuite.

    Pe piaţa muncii, datele recente arată o accelerare a creşterii efectivului salariaţilor din economie în aprilie-mai, precum şi scăderea ratei şomajului BIM la 5,4 la sută în luna iunie, alături de accentuarea trendului ascendent al dinamicii anuale deosebit de înalte a costului unitar cu forţa de muncă din industrie în primele două luni ale trimestrului II. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au apropiat de maxime istorice în luna iulie, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii s-a mărit, inclusiv în industrie.

    Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit mişcarea lent descendentă în iulie, în timp ce randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat descreşterea în prima parte a lunii, pentru ca ulterior să se înscrie pe o traiectorie ascendentă – în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune –, pe fondul revizuirii aşteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, în contextul creşterii peste aşteptări a economiei şi a rezilienţei pieţei muncii din SUA.

    Moneda naţională a manifestat o tendinţă de întărire faţă de euro în cea mai mare parte a lunii iulie, inclusiv sub influenţa unor factori interni de natură conjuncturală sau sezonieră, după deprecierea uşoară acumulată în precedentele două luni.  În raport cu dolarul SUA, leul a consemnat o apreciere notabilă, ca urmare a slăbirii semnificative a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale în prima jumătate a intervalului.

    Creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să decelereze relativ alert în iunie, ajungând la 6,4 la sută, de la 7,9 la sută în mai, în condiţiile în care dinamica deosebit de înaltă a componentei în valută şi-a accentuat declinul, iar variaţia creditului în lei a stagnat la o valoare marginal pozitivă. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a stopat trendul descendent, mărindu-se uşor în iunie, la 67,9 la sută, de la 67,6 la sută în luna mai.

    În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2023, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

    Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei în următorii doi ani, pe o traiectorie ceva mai ridicată decât cea previzionată anterior doar pe segmentul de mijloc al orizontului prognozei. Potrivit acesteia, rata anuală a inflaţiei va coborî la nivelul de o cifră în debutul trimestrului III 2023 şi în proximitatea intervalului ţintei la finele orizontului proiecţiei.

    Descreşterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, cărora li se alătură influenţele aşteptate să vină din continuarea restrângerii excedentului de cerere agregată, mai lentă totuşi decât în proiecţia precedentă.

    Actuala perspectivă a inflaţiei este marcată de incertitudini crescute, având ca principale surse pe termen scurt plafonarea temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar mai cu seamă măsurile fiscale ce se prefigurează a fi implementate în vederea măririi veniturilor bugetare.

    Incertitudinile şi riscurile majore decurg însă din conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri, date fiind caracteristicile execuţiei bugetare din primele şase luni ale anului şi majorările salariale recente din sectorul public, dar şi pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi probabil adoptat în scopul continuării consolidării bugetare, a cărui configuraţie finală este deocamdată necunoscută.

    În acelaşi timp, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate, iar absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificat de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

    Relevante continuă să fie deciziile de politică monetară ale Fed şi BCE, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

    În şedinţa de astăzi, 7 august 2023, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

    BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

    Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 9 august 2023, ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 18 august 2023, la ora 15:00.

    Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 5 octombrie 2023.

     

     

     

  • Indicele IRCC care va fi folosit pentru calculul dobânzii creditelor de retail de la 1 iulie s-a redus la 5,94%, de la 5,98% în trimestrul anterior. ROBOR la 3 luni este cotat la 6,53%

    Indicele IRCC care va fi folosit pentru calculul dobânzii creditelor de retail de la 1 iulie 2023 s-a redus la 5,94%, de la 5,98% în trimestrul anterior, potrivit datelor BNR.

    Noul procent a fost calculat pe baza tranzacţiilor de pe piaţa monetară interbancară din T1/2023.

    Indicele a atins un nivel maxim în T4/2022, când a a fost calculat la 5,98%, după 5,71% cu un trimestru înainte.

    Comparativ, în iulie 2022, dobânda la creditele noi era calculată în baza unui IRCC de 2,65%.

    Potrivit BNR, indicele de referinţă trimestrial (indice de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor- IRCC) se calculează ca medie aritmetică a ratelor dobânzilor zilnice ale tranzacţiilor pe piaţa monetară interbancară, determinate pentru trimestrul anterior.

    IRCC a apărut în 2019 în urma acuzaţiilor lansate de politicieni privind manipularea dobânzilor interbancare ROBOR printr-o înţelegere de tip cartel între bănci, care au culminat cu impunerea unei taxe pe activele băncilor, legată într-o primă fază de ROBOR, pentru ca ulterior să se decidă schimbarea formulei de calcul al indicelui la care sunt legate creditele în lei, taxa bancară fiind decuplată de ROBOR.

    În prezent, indicele IRCC este sub nivelul ROBOR la 3 luni, folosit pentru calculul dobânzii la creditele acordate înainte de 2019. Marţi, 4 iulie, ROBOR la 3 luni este cotat la 6,53%, faţă de 6,54% luni.

    ROBOR a început anul 2023 la 7,56% şi a coborât la un minim de 6% pe 16 mai, revenind apoi pe creştere.

    ROBOR la 3 luni a crescut în cursul anului trecut şi a atins pe 1 august 2022 pragul de 8%, ajungând la un maxim de 8,2% la final de octombrie.


     

     

  • Sunt bani mulţi pe piaţă, miliarde de lei, miliarde de euro

    Vineri, în prima zi de lansare a ofertei publice de vânzare de acţiuni Hidroelectrica, un investitor român a pus în platformă un ordin de cumpărare de 500.000 de acţiuni, în valoare totală de 56 milioane de lei, adică 11,3 milioane de euro.

     https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/incep-sa-apara-pestii-mari-la-hidroelectrica-un-singur-investitor-a-21964781

    Vineri au fost subscrise 3,4 milioane de actiuni Hidroelectrica, operatiune in valoarea de 382 milioane de lei, adică 77 milioane de euro.

    Dacă acest ritm se va menţine cele 11,7 milioane de acţiuni Hidroelctrica alocate “micilor investitori” vor fi cumpărate imediat.

    Anul trecut, One United, cel mai mare dezvoltator imobiliar din Bucureşti, a vândut două penthouse-uri în proiectul One Verdi, o tranzacţie totală de 12 milioane de euro.

    Tot anul trecut, pe segmentul de lux din Capitală s-au încheiat, conform datelor stranse de ZF, 12 tranzactii cu penthouse-uri, vile, apartamente de lux în valoare totala de 30 milioane de euro.

    https://www.zfcorporate.ro/business-construct/analiza-real-estate-cel-putin-12-imobile-rezidentiale-de-peste-1-mil-21041540

    Brokeri imobiliari spun că cel mai repede se vând acum apartamentele de lux care încep de la 1 milion de euro, iar majoritatea tranzactiilor se fac cu bani cash, adică nu au un credit bancar în spate. În schimb, cel mai prost merg vânzările pe segmentul de jos şi mediu, acolo unde cea mai mare parte a tranzactiilor se realizează cu credit. Conform datelor deţinute de brokeri, dacă în anii anteriori 70% din tranzacţiile imobiliare se faceau pe credit, acum 60% din tranzacţii se fac pe cash şi numai 40% pe credit.

    Anul acesta, One United, companie listată la Bursă, a raportat că a vândut unui investitor român proiectul One Athénée, care implică mai multe apartamente de lux şi un spaţiu comercial, cu 24 milioane de euro. Iar clădirea din mijlocul Capitalei, de lângă Ateneul Roman, de abia acum încep lucrările de restaurare şi construcţie a proiectului imobiliar.

    În aprilie, la oferta Fidelis de vânzare de către Ministerul de Finanţe a unor titluri de stat în lei şi valută către populaţie, un singur investitor (care a fost şi donator de sânge) a cumpărat 500.000 de titluri de stat cu 50 milioane de lei, la o dobândă de 7,7% neimpozabilă, pe 1 an.

    Pe tranşa de euro cel mai mare ordin înregistrat a fost de 4,9 milioane de euro, la scadenţa de 1 an care avea o dobândă de 3,7% în euro, iar la scadenţă pe 5 ani, unde dobânda este de 5,8% pe an în euro, cel mai mare ordin a fost de 4 milioane de euro. Vânzarea de titluri de stat Fidelis, din aprilie, a strâns nu mai puţin de 710 milioane de lei pentru titluri de stat în lei şi 470 de milioane de euro pentru titluri de stat în valută. https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/romanii-au-imprumutat-statul-cu-o-suma-record-prin-achizitia-de-21784033

    În băncile din România,  depozitele de retail ale persoanelor fizice, au crescut cu 148% în ultimul deceniu, de la 122 miliarde de lei în 2012, la 303 miliarde de lei la finalul lui 2022. Din decembrie până în aprilie depozitele de retail au mai crescut cu 6 miliarde de lei, adică 1,2 miliarde de euro.

    Ca o comparaţie, în acelaşi deceniu creditele de retail acordate persoanelor fizice au crescut cu numai 64%, de la 105 miliarde de lei, la 172 de miliarde de lei.

    Ceea ce vreau să spun prin aceste exemple, este ceea ce toată lumea spune, că pe piaţă sunt bani, se învârt bani, spre deosebire de criza anterioară din 2008/2009, când nu prea mai erau bani în piaţă.

    Dacă înainte banii erau mai mulţi ai investitorilor străini, care căutau oferte de nerefuzat în România, acum o bună parte din banii disponibili sunt ai românilor, ai investitorilor români, ceea ce justifică rezilienţa pieţelor din ultimii 3 ani. Am avut pandemie, de un an si jumătate avem război la graniţă, dar economia si businessul rezistă foarte bine.

    Este adevărat că dobânzile mari la lei reprezintă o foarte mare oportunitate, mai ales datorită stabilitaţii cursului valutar leu/euro. Cine a avut un depozit bancar cu 7% la lei pe 1 an, în realitate el a câstigat 7% în euro, adică de 3 ori peste dobânda la euro.

    Dacă această stabilitate a cursului valutar va mai ţine, cei care au mizat pe dobânzile mari în lei vor câştiga enorm şi în euro, o oportunitate care apare la două decenii.

    Bineînţeles ca piaţa nu este formată în totalitate din aceste situaţii, aceste exemple fiind excepţii. Chiar dacă salariul mediu a crescut cu 190% (de la 1.507 lei la 4.400 de lei) în ultimul deceniu, sigur nu poţi să strîngi 50 de milioane de lei ca să cumoeri actţiuni la Hidroelectrica.

    Dar fiecare are ceva pus deoparte care caută plasamente.

    Nu ştiu cum va fi la Hidroelectrica, dar acestă ofertă de acţiuni va scoate din adormire câteva miliarde de lei, dacă nu chiar de euro.

  • Lira turcească continuă să se prăbusească în ciuda creşterii agresive a dobânzii dictate de banca centrală. Moneda şi-a pierdut 3% din valoare într-o singură zi

    Lira turcească a scăzut vineri cu 3% atingând un nou record negativ, după ce schimbarea politicii băncii centrale nu a îndeplinit aşteptările pieţei, scrie Reuters.

    Banca centrală a Turciei a majorat rata cheie cu 650 de puncte de bază până la 15% joi, noul guvernator Hafize Gaye Erkan explicând că lupta împotriva inflaţiei va continua.

    Decizia a marcat o schimbare de direcţie după ani de relaxare monetară, în care preşedintele Erdogan a avut poziţie economică neortodoxă în ciuda inflaţiei crescânde.

    Estimarea unui sondaj Reuters a fost ca dobânda să crească la 21%, iar analiştii au interpretat că noul guvernator ar fi avut spaţiu limitat de manevră.

  • Bestia lacomă a inflaţiei va fi greu de îmblânzit

    ♦ În ultimele lor comentarii privind viitorul dobânzilor, atât oficialii BCE, cât şi cei ai băncii centrale americane (Fed) semnalează că inflaţia nu cedează şi că va fi nevoie de o perioadă prelungită de majorări de dobânzi pentru a-i domoli creşterea.

    Inflaţia din zona euro este persistentă şi ar putea fi nevoie de o perioadă prelungită de dobânzi ridicate pentru a o aduce sub control, în parte din cauza unei pieţe a muncii aflate sub presiune, au declarat cei doi strategi germani ai BCE, potrivit Reuters.

    BCE a majorat dobânzile cu 4 puncte procentuale în ultimul an şi a promis o nouă majorare în iulie, în condiţiile în care băncii i-ar putea lua până în 2025 să readucă creşterea preţurilor la 2%.

    „Inflaţia pentru mine este ca o bestie lacomă şi chiar trebuie să luptăm împotriva acestei bestii foarte lacome“, a declarat şeful Bundesbank Joachim Nagel.

    Creşterea preţurilor s-ar putea tempera rapid în următoarele luni şi ar putea pune presiune pe BCE să nu mai scumpească creditul, însă declinul inflaţiei ar putea masca unele presiuni, deci nu înseamnă neapărat că lupta împotriva inflaţiei s-a încheiat, a argumentat Nagel, adăugând că ar fi o greşeală majoră ca banca să renunţe prea curând la majorări.

    Colegul francez al lui Nagel, François Villeroy de Galhau, a adoptat o abordare mai nuanţată, subliniind durata dobânzilor ridicate în faţa unor noi majorări de dobânzi, care vor fi „limitate“ în orice caz.

    „Ce contează acum este cât de mult rămânem la rata terminală a dobânzii, mai degra­bă decât nivelul aces­te­ia“, a declarat Villeroy.

    Isabel Schnabel, un alt membru ger­man al consiliului BCE, a subli­niat la rândul său riscul ca creşterea preţu­rilor să fie în continuare persis­tentă, în con­diţiile în care există riscul ca creş­terea salariilor să alimenteze scum­pirile, generând o spirală salarii-preţuri. Potrivit acesteia, scumpirile sunt alimentate acum de profiturile com­pa­niilor şi salariile majorate, Schnabel avertizând că este în continuare necesară o monitorizare atentă pentru a putea menţine presiunile inflaţioniste pe o traiectorie descendentă.

    Cât priveşte banca centrală americană, preşedintele acesteia Jay Powell şi-a reiterat apărarea ultimei decizii a băncii de a pune pe pauză înăsprirea politicii monetare, semnalând însă noi majorări de dobânzi, în condiţiile în care lupta împotriva inflaţiei nu s-a încheiat, notează Financial Times.

    Powell a arătat că ultima decizie a băncii a fost una ìprudentăî având în vedere cât de departe şi de rapid şi-a urcat Fed-ul dobânda din martie 2022. În doar puţin peste un an, aceasta a crescut de la aproape zero la un interval de 5-5,25%.

    Şeful Fed a justificat nevoia de noi majorări de dobânzi spunând că „presiunile inflaţioniste se menţin ridicate, iar procesul de readucere a inflaţiei la 2% este unul de durată“.

    Strategii Fed şi-au redus recent aşteptările privitoare la cât de rapid va decelera inflaţia de bază în acest an.

  • În lupta disperată împotriva inflaţiei Banca Angliei surprinde pieţele financiare majorând dobânda cu 50 de puncte de bază până la 5%. Economiştii previzionau o creştere cu doar 0,25%

    Banca centrală a Angliei (BoE) a surprins pieţele financiare cu o majorare de 50 de puncte de bază a ratei dobânzii de politică monetară, ducând dobânda de referinţă la 5%. Este cea de-a treisprezecea majorare consecutivă în lupta împotriva inflaţiei, scrie CNBC.

    Comitetul de politică monetară a votat cu 7-2 în favoarea creşterii cu jumătate de punct procentual. Decizia a fost mai agresivă decât aşteptările aşteptările pieţei, care previziona o creştere cu doar 25 de puncte de bază.

    Datele de miercuri au arătat că inflaţia anuală a preţurilor de consum din Regatul Unit a fost de 8,7% în mai, neschimbată faţă de luna precedentă, cimentând aşteptările pieţei că banca centrală va opta pentru o nouă majorare.

    Cel mai îngrijorător pentru banca centrală, inflaţia de bază, care exclude preţurile volatile la energie, alimente, alcool şi tutun, a fost de 7,1% în mai, în creştere de la 6,8% în aprilie şi marcând cea mai mare rată din martie 1992.

  • Semnal neaşteptat de la bănci. Au început să micşoreze dobânzile la depozite

    Băncile au ajuns să ofere dobânzi la depozitele la termen pentru populaţie uşor ajustate, ajungând să mai elimine un prag maxim, cel de 9%, dar în acelaşi timp se pot observa instituţii de credit care şi-au îmbunătăţit ofertele de dobândă la depozitele la termen în lei, chiar dacă creşterea este una minoră.

    ♦ Comparativ cu luna martie, o dobândă de 9% pe scadenţa de 12 luni nu se mai găseşte la nicio bancă de pe piaţa locală, cea mai mare fiind acum 8,75% ♦ Pentru scadenţa de 6 luni plaja este între 5% şi 8%, iar pentru scadenţa de 3 luni dobânzile se află între 4% şi 8%.

    Băncile au ajuns să ofere dobânzi la depozitele la termen pentru populaţie uşor ajustate, ajungând să mai elimine un prag maxim, cel de 9%, dar în acelaşi timp se pot observa instituţii de credit care şi-au îmbunătăţit ofertele de dobândă la depozitele la termen în lei, chiar dacă creşterea este una minoră.

    Aurelian Dochia, analist economic, a explicat pentru ZF că băncile îşi gestionează în permanenţă trezoreria şi de multă vreme au depozite suficiente, mai ales în condiţiile în care ritmul creditării nu a crescut, ci stagnează oarecum din cauza creşterii dobânzilor la credite.

    „Băncile nu sunt foarte interesate să atragă noi depozite şi îşi permit în felul acesta să ţină dobânzile destul de scăzute. Marja aceasta mare care s-a menţinut între dobânzi la depozite şi dobânzi la credite a făcut ca profitul băncilor în 2022 să fie la un nivel record. În general asta este o situaţie temporară, dar cât va ţine, care va fi situaţia pe piaţă anul acesta este greu de spus”, a explicat Aurelian Dochia. 

    El a mai adăugat că este puţin curios faptul că oamenii, în vremea pandemiei, au continuat să depună banii la bănci, deşi temerea era că veniturile, fiind scăzute sau stagnante, economiile vor scădea.

    „În practică au fost aproape permanent, cu mici excepţii, creşteri ale dobânzilor la depozite. De aceea, cred că în momentul acesta băncile nu sunt interesate să atragă noi depozite şi oferă dobânzi destul de scăzute. Raportul dintre viteza creditării, adică cât pot să plaseze băncile drept credite în momentul de faţă, şi volumul depozitelor este factorul determinant în această gestiune pe care o fac băncile a dobânzilor la credite şi depozite. Dacă de exemplu luna viitoare ar creşte foarte mult cererea de credite, atunci s-ar putea să asistăm la fenomenul în care băncile sunt nevoite să atragă depozite şi pot să mărească dobânzile pentru a atrage aceste noi depozite”, susţine analistul economic. Deşi scăderea dobânzilor la depozite poate fi percepută ca un semnal din partea băncilor privind scăderea presiunilor inflaţioniste, faptul că se anticipează o probabilă scădere a dobânzii BNR mai repede decât era aşteptată înseamnă, potrivit lui Aurelian Dochia că BNR deja a obţinut un rezultat, iar veniturile disponibile, care au scăzut pe parcursul anului trecut, şi consumul care creştea cu cifre foarte mari şi care s-a temperat anul acesta înseamnă mai degrabă începerea normalizării.

    BNR deja a obţinut un rezultat. Veniturile disponibile au scăzut pe parcursul anului trecut. Consumul care creştea cu cifre foarte mari în ultimul an s-a temperat deja anul acesta. Acum şi în România, ca şi în majoritatea celorlalte ţări care au fost în situaţii similare se pune problema aşa numitei normalizări. Adică banca centrală începe să se uite dacă nu este cazul să stopeze creşterile de dobânzi şi poate să înceapă chiar scăderea lor. Şi la noi s-a întâmplat stoparea, Bnca Centrală Europeană a decis şi ea stoparea creşterii dobânzilor. Pe de altă parte, deja câteva economii şi câteva zone din zona euro au fost în recesiune declarată statistic, iar în România a început din nou să se discute intrarea într-o scurtă recesiune şi deja nu mai are rost pentru banca centrală să se îngrijoreze de o creştere prea bruscă a consumului şi veniturilor disponibile”, a mai explicat Aurelian Dochia.

    Pentru a avea o imagine de ansamblu a ofertelor pe care băncile le au în prezent la depozitele la termen în lei pentru populaţie, ZF a analizat nivelul dobânzilor oferite de 14 bănci, pentru cele trei scadenţe principale, respectiv 3 luni, 6 luni şi 12 luni, din informaţiile publicate pe Conso, comparator online. Nivelul dobânzilor prezentat pot suferi modificări în funcţie de mai multe criterii pe care băncile le folosesc pentru a îmbunătăţi oferta pentru fiecare client individual, precum canalul prin care constituie depozitul, suma pe care o depune, dacă salariul este încasat la bancă şi alte criterii sepcifice fiecărei bănci.

    Astfel, pentru scadenţa de 12 luni, din datele colecatate de pe comparatorul online, Intesa Sanpaolo Bank oferă o dobândă de la depozitul la termen în lei pentru populaţie de 8,75%. Deşi nivelul este cele mai mare dintre variantele prezentate de ZF, în urmă cu trei luni, TBI Bank oferea printre cele mai mari dobânzi la depozitele la termen în lei pe 12 luni, respectiv 9,3%. Pe de altă parte, tot în urmă cu trei luni, Intesa Sanpaolo avea o ofertă de dobândă de 8,50%, iar acum aceasta este cu 0,25 puncte procentuale mai mare, ceea ce înseamnă că instituţia de credit urmăreşte să atrag mai multe depozite de la clienţii săi.

    În ceea ce priveşte TBI Bank, care pe tot parcursul anului 2022 s-a menţinut cu ofertele la depozitele la termen în lei pentru populaţie de 10%, chiar dacă acest nivel era pe o scadenţă mult mai mare, de 5 ani, acum banca şi-a mai domolit oferta, ajungând la 8,45% pentru scadenţă de 12 luni, faţă de 9,3% în urmă cu trei luni. Din perspectiva celor mai mari bănci din sistemul bancar, nivelul dobânzilor la depozitele la termen în lei pentru populaţie ating pragul de 8%, dar nu îl mai depăşesc, plaja menţinându-se în jurul a 7%.

    Pentru scadenţa de 12 luni, pe lângă Intesa Sanpaolo Bank şi TBI Bank, nivelul dobânzilor oferite de celelalte bănci analizate sunt de 8,1% în cazul ProCredit Bank, 8% în cazul UniCredit Bank, 7,7% la CEC Bank, 7,5% la BRD, 7,5% la Raiffeisen Bank, 7,5% la Eximbank, 7,45% la Garanti BBVA, 7,4% la Alpha Bank, 7% la BCR, 7% la ING Bank, 7% la OTP Bank şi 6,7% la Banca Transilvania. Comparativ cu nivelul dobânzilor din urmă cu trie luni care se aflau între 7% şi 9,3% pentru scadenţa de 12 luni, acum plaja este între 6,7% şi 8,75%.

    Din perspectiva ofertelor la dobânda pentru depozitele la termen în lei pentru populaţie cu scadenţa de 6 luni, printre ofertele cele mai mari colectate de ZF de pe platforma Conso.ro, TBI Bank oferă 7,8%, Intesa Sanpaolo Bank 7,75%, ProCredit Bank 7,75%, Garanti BBVA 7,6%, OTP Bank 7,3%, Raiffeisen Bank 7,25%, Eximbank 7,25%, Alpha Bank 7,2%, BRD 7%, UniCredit Bank 7%, CEC Bank 6,7%, Banca Transilvania 6,5%, BCR 6,4%, iar ING Bank 5,25%. Comparativ cu luna martie 2023, nivelul maxim al dobânzilor la depozite pe care persoanele fizice putea să-l găsează era de 8,75%. Pe de altă parte, schimbări semnificative pe această scadenţă nu se observă. Cu toate acestea, Banca Transilvania a redus oferta de dobândă de la 7% în martie 2023 la 6,5%, BCR care a crescut ofeta cu 0,2 puncte procentuale, Intesa Sanpaolo care a majorat oferta cu 0,25 puncte procentuale, în timp ce ProCredit Bank a majorat oferata cu 0,45 puncte procentuale.

    Din punctul de vedere al dobânzilor la depozitele la termen în lei pentru populaţie cu scadenţa de 3 luni, cele mai mari oferte analizate de ZF nu depăşesc 7,5%, iar plaja se restrânge şi mai mult în jurul nivelului de 7%. Astfel, Garanti BBVA oferă un nivel de doândă de 7,5%, Raiffeisen bank 7,2%, TBI Bank 7,1%, Alpha Bank 7%, Intesa Sanpaolo Bank 7%, OTP Bank 6,8%, Eximbank 6,65%, BRD 6,5%, UniCredit Bank 6,5%, CEC Bank, 6,45%, ProCredit Bank 6,3%, Banca Transilvania 6,1%, BCR 6,1%, iar ING Bank 4,75%. Comparativ cu martie 2023, ofertele băncilor se duceau şi spre 8%.

    Deşi băncile s-au mişcat destul de lent anul trecut privind creşterea dobânzilor la depozite, în timp ce inflaţia atingea câte un prag maxim în fiecare lună, nicio bancă nu a reuşit să ajungă cu ofertele la dobânzile oferite pentru depozitele la termen cel puţin la 10%, având în vedere că inflaţia urcase la peste 16%. Acum, în ultimele luni, băncile au început deja ajustări a ofertelor, dar acestea nu sunt neaparat doar orientate către scăderi, ci în anumite cazuri sunt chiar puţin mai mari. Conform ofertelor celor 14 bănci analizate de ZF, nivelul mediu al celor trei scadenţe principale se află în jurul nivelului de 7%.


     

     

  • Veşti proaste din Europa: Banca Centrală a crescut dobânda la euro la cel mai ridicat nivel din 2001 încoace

    Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile cu un sfert de punct, la 3,5%, şi a semnalat că le va majora din nou în iulie, avertizând că inflaţia este departe de a fi învinsă, scrie Financial Times. 

    Decizia de joi a BCE de a majora dobânda de referinţă pentru depozite la cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani a venit în contextul în care şi-a majorat prognoza de inflaţie şi şi-a redus previziunile de creştere pentru următorii trei ani.

    Christine Lagarde, preşedintele BCE, a declarat după şedinţă că cei care stabilesc rata de dobândă “mai au încă teren de parcurs” şi că probabil vor înăspri din nou condiţiile de împrumut la următoarea şedinţă de politică monetară din 27 iulie, cu excepţia cazului în care va exista o “schimbare materială” a datelor economice.

    Guvernatorul BNR îi atenţionează pe cei care se reped să ia credite în valută, considerând că sunt mai ieftine: Dobânzile atât la euro, cât şi la dolar vor mai creşte!

    Banca şi-a repetat avertismentul potrivit căruia se aşteaptă ca inflaţia “să rămână prea ridicată pentru prea mult timp”, deoarece nu va reveni la ţinta de 2% de acum până în 2025.

    “Aceasta este o majorare de tip hawkish”, a declarat Claus Vistesen, economist la grupul de cercetare Pantheon Macroeconomics, adăugând că noile previziuni ale BCE sunt “categoric stagflaţioniste”.

    Randamentul obligaţiunilor guvernamentale germane pe doi ani a crescut uşor până la 3,18% după anunţ, dar a scăzut ulterior în cursul după-amiezii. Euro a crescut cu 0,1% faţă de dolar, la 1,08 dolari.

    Cea mai recentă majorare a ratei de dobândă a băncii centrale contrastează cu decizia Rezervei Federale a SUA de a întrerupe majorarea ratelor cu o zi înainte.

    BCE a început să majoreze ratele la câteva luni după Fed şi, la 6,1%, inflaţia este acum mai mare în zona euro decât în SUA. 

    În România, aproape 30% din finanţare este în euro

  • Băncile încep să concureze cu oferte la dobânda pentru creditul ipotecar

    BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, vine cu o nouă ofertă la dobânda pentru creditul ipotecar de 5,89%, aceasta fiind dobândă fixă timp de trei ani, iar ulterior clienţii trec la o dobândă compusă din IRCC (5,98%) plus marja băncii de 2,5%.

    După o perioadă în care piaţa creditelor ipotecare a încetinit din cauza creşterilor semnificative a dobânzilor, acum băncile încep să vină cu oferte competitive. Alături de BCR, BRD şi Banca Transilvania au dat startul unor oferte pentru dobânda la creditele ipotecare, pe aceeaşi direcţie în sensul unei perioade de timp cu dobândă fixă promoţională, după care ulterior se trece la dobânda normala formată din IRCC (5,98%) la care se adaugă marja băncii.

    În cazul BRD, oferta de dobândă de 5,99% pentru creditul ipotecar este doar pentru clienţii care vor să îşi refinanţeze creditele ipotecare de la alte bănci. Astfel, în momentul refinanţării clientul beneficiază de o dobândă la creditul ipotecar de 5,99% în primii trei uni, iar ulterior începând cu al patrulea an trece la dobândă variabilă IRCC (5,98%) plus marja băncii de 2,6%.

    În ceea ce priveşte Banca Transilvania, oferta de dobândă pentru creditul ipotecare este de 5,90% pe o perioadă de 5 ani, după care din anul al şaselea clientul trece pe dobândă variabilă IRCC plus 2,5%. Oferta băncii de 5,90% este pentru clienţii care îşi încasează venitul la Banca Transilvania. În cazul în care clienţii nu au venitul la BT, dobânda promoţională fixă este de 6,90% pe o perioadă de 5 ani.