BusinessMagazin

Tag: discutii

  • Florin Kubinski, propus de Ministerul Finanţelor vicepreşedinte la EximBank

    Ministerul Finanţelor îl va propune pe Florin Kubinski, 56 de ani, pentru poziţia de vicepreşedinte la EximBank şi pe Vlad Voiculescu, şef de cabinet al ministrului finan­ţelor, pentru funcţia de membru neexecutiv în consiliul de administraţie, potrivit unor surse apropiate discuţiilor.

    Propunerile vor fi discutate în cadrul adunării generale a acţionarilor, care va avea loc astăzi. Acţionarul majoritar la Eximbank este Ministerul Finanţelor.

    După demisia Crinei Cosma din poziţia de vicepreşedinte, Eximbank a cerut în primele luni din acest an CV-uri în piaţă pentru a găsi persoana potrivită pentru această poziţie. Un fost preşedinte de bancă şi mai mulţi directori din cadrul unor instituţii de credit s-au numărat printre cei doritori să ocupe această poziţie.

    În final, de comun acord între conducerea actuală a EximBank şi Ministerul Finanţelor, persoana aleasă pentru poziţia de vicepreşedinte a fost Florin Kubinski.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cea mai disputată lege

    Dimensiunea legii dării în plată s-a văzut în luna februarie, când, la dezbaterile din Senat pe tema acestei legi, BNR fost reprezentată de cei doi viceguvernatori, Liviu Voinea şi Bogdan Olteanu, precum şi de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu.

    Sugestiv pentru amploarea fenomenului este şi faptul că, după luni de tăcere, când au încercat să negocieze şi să rezolve lucrurile în culise, şi şefii băncilor comerciale au coborât din turnul de fildeş şi au ieşit la atac împreună. Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a organizat o conferinţă de presă extraordinară pe tema celei mai controversate legi a momentului. Şi astfel, liderii celor mai mari bănci din sistem, afiliaţi la ARB şi la Consiliul Patronatelor Bancare din România, au reuşit să se adune în pre-mieră la aceeaşi masă încercând să combată pe aceeaşi voce legea dării în plată.

    Legea privind darea în plată a imobilelor a generat reacţii puternice şi contradictorii la nivelul întregii societăţi, pornind de la pledoarii privind caracterul social şi până la atenţionări privind o posibilă înăsprire a condiţiilor de creditare şi chiar efecte nefavorabile asupra creşterii economice.

    Bancherii au avertizat că „nota de plată“ după aplicarea legii privind darea în plată a imobilelor va fi plătită într-o primă fază de bancheri, însă costurile finale vor fi transferate către clienţi, vor fi suportate de români. „Cine plăteşte nota de plată? Într-o primă fază, băncile, pentru că trebuie să constituie provizioane suplimentare. În mod evident, este o pierdere pentru sistemul bancar. Poate fi suportată de sistem? În mod cert, da. Dar acesta este doar primul pas de impact. Ce se întâmplă mai departe? După promulgarea legii se dau case în plată, băncile vor fi obligate să le vândă, creşte oferta pe piaţă. Pentru a se proteja de risc, băncile vor înăspri condiţiile de creditare“, a declarat Sergiu Oprescu, preşedintele ARB. El a recunoscut pierderea de către bănci a „bătăliei populisto-mediatice“ privind legea dării în plată, susţinând că bancherii nu au reuşit să comunice foarte bine pe acest subiect.

    Reacţia bancherilor a venit după ce guvernatorul BNR Mugur Isărescu a criticat „vocea stinsă“ a ARB şi a arătat că există confuzie foarte mare în rândul societăţii în privinţa legii dării în plată.
    Varianta iniţială a legii a atras critici şi de la Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană. Daniel Zamfir, iniţiatorul legii dării în plată, deputat PNL, susţine că băncile nu-şi asumă niciun risc şi a spune astăzi că dispare creditarea imobiliară în România din cauza legii dării în plată este o minciună.

    „Dacă un client îşi asumă dobânda şi eventual fluctuaţia cursului, este echitabil ca banca să-şi asume riscul ipotecii. Nu este normal să urmăreşti un om toată viaţa pentru un credit pe care tu, bancă, l-ai dat şi tot tu ai considerat o ipotecă evaluată de tine care să acopere acel împrumut. După căderea pieţei imobiliare din 2008 a scăzut şi preţul imobilelor puse în garanţie, ceea ce înseamnă că în prezent clienţii sunt cei care suportă devalorizarea“.

    Subiectul potenţialilor beneficiari ai legii privind darea în plată şi pretinsul caracter social au provocat reacţii contradictorii. O sursă a dezbaterilor a fost chiar faptul că legea nu vizează doar persoanele care în mod real nu mai pot rambursa creditul, ci orice debitor care nu mai vrea să plătească, favorizând astfel în special debitorii cu credite de peste 150.000 de euro, respectiv speculatorii imobiliari din perioada de boom.

    Senatorii au adoptat cu unanimitate de voturi legea dării în plată, dar cu modificări faţă de proiectul iniţial. Concret, senatorii au decis ca programul Prima casă să rămână sub incidenţa legii, dar, în acelaşi timp, au admis propunerea BNR privind introducerea unui plafon maxim de 150.000 de euro pentru imobilele cu destinaţie de locuinţă, care vor fi luate în calcul la aplicarea legii.
    Acum urmează o nouă etapă, legea intrând în malaxorul Camerei Deputaţilor. Rămâne de văzut dacă parlamentarii din camera decizională vor agrea sau nu propunerea BNR privind introducerea unui plafon maxim de 150.000 de euro pentru imobilele cu destinaţie de locuinţă. Şi dacă Prima casă va intra sau nu sub incidenţa acestei legi.

    Cu toate că bancherii au avertizat că vor ma-jo-ra avansul la creditele ipotecare dacă va fi aprobată legea privind darea în plată a imobilelor, deja trei bănci – Raiffeisen, Bancpost şi Banca Ro-mânească – nu au mai avut răbdare şi au decis să facă deja această mişcare pentru împrumuturile imobiliare în lei şi euro în toiul dezbaterilor din Parlament pri-vind darea în plată.

    Raiffeisen, un jucător de top cinci din sistem, a majorat la finele lunii ianuarie avansul solicitat pentru creditele imobiliare de la 15% la 35% pentru segmentul finanţărilor în lei şi de la 25% la 40% pentru cele în euro. Bancpost, care are ca acţionar majoritar grupul elen Eurobank, a decis să majoreze avansul pentru creditele în lei de la 15% la 33%, iar cele în euro de la 25% la 43%. Banca a argumentat că „proiectul legii dării în plată determină schimbarea profilului de risc asociat produsului de creditare“. Totodată, Banca Românească, un jucător de talie medie din sistemul bancar şi tot cu acţionariat elen, a majorat avansul so-li-citat unui client pentru creditele imo-biliare în lei de la 15% la 35%, iar pen-tru cele în euro de la 20% la 40%.

    BRD-SocGen, a doua bancă din sistem, a majorat deocamdată doar avansul pentru  creditele ipotecare în euro de peste 25 de ani. Concret, BRD a decis să majoreze avansul la 50% pentru creditele ipotecare în euro acordate pe o perioadă mai mare de 25 de ani, în timp ce pentru împrumuturile în aceeaşi monedă, dar pe o durată mai mică de 25 de ani, avansul este de 25%.
    Forma finală a legii rămâne deocamdată o necunoscută. Indiferent cum va ieşi din Parlament, cert este că de această dată preşedintele Klaus Iohannis nu mai poate trimite legea înapoi în forul legislativ, rămânând doar posibilitatea contestării actului normativ la Curtea Constituţională.

     

  • Citatele zilei de la Davos: ziua I

    Iată cele mai importante citate ale primei zile de discuţii:

    Bărbaţii conduc, în continuare, lumea; şi nu sunt convinsă că lucrurile merg atât de bine. – Sheryl Sandberg, COO Facebook

    Diversitatea este motorul din spatele invenţiei. Ea generează creativitate care îmbogăţeşte lumea. – Justin Trudeau, Prim-ministrul Canadei

    A patra revoluţie industrială ar trebui să fie o revoluţie a valorilor. – Amira Yahyaoui, fondator şi preşedinte, Al Bawsala

    Oportunitatea de a creşte calitatea vieţii este cea mai mare oportunitate de afaceri. – Paul Kagame, peşedintele al Republicii Rwanda

    Viteza este noua valută în business. – Marc R. Benioff, preşedinte şi CEO, Salesforce

  • Cel mai bogat chinez vrea să cumpere compania de la Hollywood care a făcut Godzilla

    Un grup controlat de omul de afaceri Wang Jianlin, cel mai bogat din China, negociază achiziţia studioului de la Hollywood aflat în spatele unor filme de succes precum “Godzilla” şi “Pacific Rim”, potrivit Financial Times.

    Grupul Dalian Wanda negociază preluarea unui pachet majoritar la Legendary Entertainment, companie printre acţionarii căreia se numără SoftBank. O tranzacţie ar putea fi anunţată cel mai devreme săptămâna următoare şi ar evalua Legendary la 3-4 miliarde de dolari, au afirmat surse apropiate situaţiei.

    Wang, care a preluat în 2012 prin intermediul grupului său şi lanţul de cinematografe AMC Entertainment, vrea să cumpere de mai mulţi ani unul dintre studiourile de la Hollywood. Despre grupul Dalian Wanda s-a scris în urmă cu un an privind o posibilă preluare a DreamWorks Animation, însă discuţiile au eşuat.

  • A lăsat resursele umane pentru marketing, iar acum controlează o echipă de 37 de oameni

    “Personal, cred că succesul şi performanţa ţin mai mult de perseverenţă şi dorinţa de învăţare. Deşi statistic o realitate, discuţiile despre discriminarea de gen pot uşor aluneca în clişee care mai mult înalţă bariere de stereotipuri decât ajută. Ca femeie care mi-am construit cariera cu pasiune şi deschidere către provocări, cred cu convingere că putem ajuta mai mult generaţiile următoare vorbind deschis despre alegerile noastre, oferind exemple tangibile, fie că sunt succese sau eşecuri“, spune Natalia Stroe.

    Ea conduce echipa de marketing a Coca-Cola Hellenic, 37 de oameni, şi împreună cu echipa creează şi implementează planuri de marketing, deţinând funcţia actuală de aproape un an.

    Are 39 de ani şi povesteşte că a început să lucreze din anul doi de facultate, căutând să cunoască „de cât mai devreme partea practică a celor învăţate în mediul academic“. A absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţion-ale, ASE, apoi o serie de cursuri de specialitate la diferite centre de pregatire.

    Din 2004 s-a alăturat The Coca-Cola Company, cu responsabilităţi crescânde în management, strategie de marketing şi coordonare a portofoliului extins de branduri, pentru mai multe ţări din zona Europei de Sud-Est.

    Natalia Stroe consideră că în cariera sa cea mai mare reuşită, „nu numai ca profesionist, ci şi ca mamă“, este campania Dorna „Grijă pentru copii“. În doi ani, prin această campanie compania a contribuit la dotarea a 30 de maternităţi cu echipamente necesare îngrijirii copiilor născuţi prematur.

  • McDonald’s vinde afacerea din România către un antreprenor rus

    De achiziţia McDonald’s au fost interesaţi atât antreprenori locali cât şi străini, însă în final a fost vândut businessul către un antreprenor rus despre care există puţine informaţii. În Rusia businessul este deţinut direct de către americani, însă în România businessul a fost vândut către un rus.

    Încheierea acordului urmează să aducă în buzunarele americanilor câteva zeci de milioane de euro. Pe lângă suma obţinută pentru transferul de business, McDonald’s va încasa de la francizat şi procente din cifra de afaceri anuală, care în prezent se apropie de 100 mil. euro. În cazul acestei preluări directorul general – Daniel Boaje – va primi un număr de acţiuni pentru a rămâne în companie şi pentru a se asigura continuitatea businessului, potrivit unor surse apropiate discuţiilor. Americanii au mai încercat să transfere ope­raţiunile locale în mâinile unui francizat în ultimii ani, însă discuţiile nu s-au finalizat. Noul proprietar al businessului va trebui nu doar să plătească procente din vânzări, ci va avea de îndeplinit şi o serie de condiţii, precum un anumit număr de renovări pe an şi un anumit număr de deschideri, spune o sursă apropiată companiei.

    Lanţul de tip fast-food, intrat pe piaţa locală cu un restaurant în zona Piaţa Unirii în 1995, este singurul nume străin de pe piaţa locală a restaurantelor care a venit direct, rivalii de la KFC, Pizza Hut şi Subway operându-şi afacerile în franciză. McDonald’s a mai aplicat acest model de business – intrare directă şi apoi transferul operaţiunilor către un francizat – pe mai multe pieţe din Europa de Est, precum Republica Moldova (businessul a fost preluat de omul de afa­ceri Ilie Năstase), Bulgaria, Georgia sau Azerbaidjan.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Sindicatele CE Oltenia nu renunţă la proteste, conducerea anunţă concedieri după întâlnirea cu Pop

    Liviu Pop le-a transmis sindicaliştilor din Complexul Energetic Oltenia că Guvernul nu doreşte să închidă nici CE Oltenia, nici Complexul Energetic Hunedoara, se arată într-un comunicat transmis, miercuri, de ministrul delegat pentru Dialog Social.

    În acest context, ministrul s-a referit şi la solicitarea delegaţiei FMI şi CE privind restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia.

    “După cum aţi putut vedea nu s-a ajuns la un acord în acest sens. Guvernul nu doreşte închiderea celor două companii, de asta vă pot asigura”, a spus ministrul Liviu Pop.

    Mai mult, ministrul delegat pentru Dialog Social a adăugat că îşi doreşte ca producătorul de energie Oltenia să revină pe profit, apreciind că sunt necesare anumite programe de eficientizare în acest sens.

    Sindicaliştii au reclamat conducerea CEO că a propus reduceri salariale şi disponibilizări de personal. Printre altele, aceştia i-au solicitat ministrului Liviu Pop modificarea Legii 62/2011 privind Dialogul Social şi deblocarea negocierilor pe noul contract colectiv de muncă.

    “Soluţionarea problemelor nu se face în stradă, ci prin comunicare, printr-un dialog permanent între toţi actorii implicaţi”, a spus Liviu Pop, în contextul în care Primăria Târgu Jiu a avizat un nou miting de protest organizat de sindicatele din minerit şi energie.

    Discuţiile ministrului delegat pentru Dialog Social cu administraţia şi sindicatele din CE Oltenia au durat aproape patru ore, deşi acestea erau programate să se finalizeze după cel mult o oră.

    La finalul discuţiilor, managerul privat al CE Oltenia, Laurenţiu Ciurel, a declarat că unitatea nu va reduce salariile angajaţilor cu 40 la sută, aşa cum au declarat aceştia la mitingul organizat joia trecută la Târgu Jiu şi la care au participat peste 5.000 de oameni.

    Ciurel a mai spus că reducerea salarială programată pentru 2015 este de doar 2,3 la sută, însă, începând cu 1 martie, urmează să fie disponibilizaţi aproximativ 3.000 de angajaţi.

    El a precizat va fi vorba de peste 1.000 de angajaţi de la cariera Berbeşti, care va fi externalizată şi cedată către CET Govora, precum şi de angajaţi care, în mare parte, mai au un an sau doi până la pensie şi care vor intra într-un program de protecţie socială în baza căruia vor primi lunar circa 1.700 de lei, până la atingerea vârstei de pensionare.

    Pe de altă parte, vicepreşedintele Federaţiei Naţionale Mine Energie, Dumitru Pârvulescu, a declarat că joi, la Târgu Jiu, va fi organizat un nou protest al minerilor şi energeticienilor, la care sunt aşteptaţi aproximativ 5.000 de oameni.

    “Oamenii vor să iasă în stradă pentru că actualul manager privat duce compania în faliment. Adică dă afară 3.000 de oameni, măreşte producţia de cărbune cu 15 la sută, pe cea de energice cu 5 la sută, iar la salarii spune că reducerile sunt de doar 2 la sută! Încotro credeţi că ne îndreptăm? Oamenii simt că lucrurile nu merg în direcţia cea bună şi de aceea vor să protesteze din nou. Ce va fi după aceea vom vedea”, a afirmat Pârvulescu.

    Potrivit unui comunicat al CNS Cartel Alfa, protestul programat pentru joi “reprezintă un strigăt disperat al salariaţilor CEO faţă de situaţia dezastruoasă în care a ajuns intreprinderea în urma «managementului privat» instituit în societate”.

    Federaţia Naţională a Sindicatelor din Mine Energie şi CNS Cartel Alfa solicită Guvernului şi ministrului delegat pentru Energie destituirea managerului CEO, Laurenţiu Ciurel, reclamând managementul deficitar.

    În 5 februarie, peste 5.000 de angajaţi ai Complexului Energetic Oltenia au participat la un miting de protest în centrul municipiului Târgu Jiu, reclamând posibile reduceri de salarii şi de personal.

    Premierul Victor Ponta a anunţat luni că Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI şi CE în actuala misiune de evaluare, cele două instituţii cerând creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri din aprilie şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia.

    Ponta preciza că, în aceste condiţii, nu va fi semnată o scrisoare de intenţie şi că discuţiile pe aceste două puncte de divergenţă, anunţate anterior de MEDIAFAX, vor continua în aprilie, acordul rămânând însă în vigoare.

    Complexul Energetic Oltenia, care include exploatările de lignit din Oltenia, termocentralele de la Craiova, Turceni, Rovinari şi Brăila, are în prezent 19.000 de angajaţi şi poate asigura peste 40% din necesarul de energie electrică al României.

  • Nebănuitele efecte ale războiului hackerilor cu Sony

    Membrii Congresului american au dat puţină atenţie pirateriei informatice în ultimii ani, dar atacurile împotriva Sony au adus în centrul atenţiei o serie de noi riscuri, între care tacticile cibernetice ofensive, legislaţia criminalităţii cibernetice şi definiţia dată de comunitatea internaţională atacurilor de acest fel.

    Atacul a avut loc în noiembrie, în perioada când Sony pregătea lansarea filmului, a afectat grav reţeaua IT a companiei şi a dus la publicarea online a unor filme nelansate încă pe piaţă şi a unor e-mailuri personale ale angajaţilor.

    Sony a anulat iniţial lansarea de Crăciun a peliculei The Interview, după ce hackerii au proferat ameninţări violente la adresa cinematografelor. În urma criticilor formulate de preşedintele Barack Obama şi de unele celebrităţi de la Hollywood, compania a lansat totuşi filmul, dar trebuie să recupereze 88 de milioane de dolari cheltuite pentru marketing şi producţie. Filmul a adus studiourilor Sony încasări de 15 milioane de dolari în primele trei zile după lansarea sa pe Internet şi alte 2,8 milioane de dolari din vânzări de bilete într-un număr restrâns de cinematografe americane. Apple a decis între timp să includă filmul în magazinul iTubes.

    Atacul, dezvăluit la sfârşitul lui noiembrie de către Sony, a paralizat sistemul informatic al companiei şi a fost însoţit de difuzarea online a cinci filme aparţinând studioului, unele nelansate încă, a datelor personale a 47.000 de angajaţi, a unor documente confidenţiale ca scenariul viitorului film cu James Bond şi unei serii de e-mailuri foarte stânjenitoare pentru membri din conducerea Sony.

    FBI a imputat acest atac cibernetic, revendicat de grupul de hackeri GOP (Guardians of Peace), Coreei de Nord, care neagă orice implicare. Un mesaj publicat online, care pare să fi fost transmis de grupul de piraţi informatici care a atacat reţeaua Sony Pictures, a luat în derâdere Biroul Federal de Investigaţii pentru ancheta sa privind spargerea reţelei informatice a studiourilor de film. Mesajul, trimis în decembrie mai multor jurnalişti, înainte de lansarea filmului, conţinea adresa web a unei pagini de pe site-ul Pastebin, cu un mesaj intitulat „Cadou de Crăciun“, luând în derâdere FBI-ul. „Rezultatul anchetei FBI este atât de bun, că aţi fi putut vedea ce făceam cu ochii voştri“, precizează textul, care apoi redirecţionează cititorul către un videoclip de pe YouTube. „Vă felicităm pentru succes. FBI este cel mai BUN din lume“, mai scria în mesaj, în limba engleză, cu câteva greşeli.

    Congresul  SUA ia în discuţie noi prevederi privind securitatea informatică

    Congresmenii s-au angajat să organizeze audieri pe această temă, au cerut Casei Albe să declare război cibernetic Coreei de Nord şi au exercitat presiuni pentru noi sancţiuni economice împotriva regimului de la Phenian.

    Atenţia bruscă a Congresului a fost declanşată nu atât de atacul în sine, cât de decizia Sony Pictures de a amâna lansarea de Crăciun a filmului, în urma ameninţărilor violente primite din partea hackerilor.

    „Dacă ar fi lansat pur şi simplu filmul, preşedintele nu ar fi vorbit despre el. Ar fi fost doar un nou atac al hackerilor împotriva unei companii şi publicarea unor e-mail-uri personale“, a explicat Jason Healey, director la Atlantic Council, care a lucrat în domeniul securităţii cibernetice la Casa Albă, iar apoi pentru Goldman Sachs în Hong Kong. Chiar dacă Sony a revenit asupra deciziei o săptămână mai târziu, lansând pelicula online şi în cinematografe, anunţul iniţial a provocat o furtună la Washington. Congresmenii s-au grăbit să denunţe îngrădirea dreptului la liberă exprimare al americanilor şi au criticat reacţia slabă a Casei Albe.

    Retorica obligă Congresul să acţioneze atunci când se va reuni în ianuarie. „Mulţi membri care până acum nu au dedicat prea mult timp şi resurse securităţii cibernetice vor da mai multă atenţie acestui subiect în 2015”, consideră Andrew Borene, membru al Truman National Security Project.

    În ultimii ani, Congresul nu a votat o lege majoră în domeniul securităţii informatice, iar problemele ridicate de incidentul de la Sony, relaţiile cibernetice cu China şi recomandările Naţiunilor Unite referitoare la tratarea acestor riscuri nu sunt în mod neapărat subiecte în care Legislativul american are un cuvânt greu de spus. Preşedintele comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, republicanul Ed Royce, a cerut însă Congresului să înăsprească sancţiunile economice împotriva Coreei de Nord.

    Cele mai recente discuţii de pe Capitol Hill privind securitatea informatică s-au referit la un proiect de lege care să permită sectoarelor public şi privat să facă schimb de informaţii referitoare la riscurile cibernetice, iar ideea s-ar putea concretiza chiar din 2015.

  • Băsescu: Aş putea publica toate discuţiile cu Ponta. Când am zis că se poartă ca un pisic, n-am exagerat / Reacţia lui Ponta: Am greşit că m-am dus la Băsescu. Când te bagi în cocină, te mănâncă porcii!

     Şeful statului a precizat, la emisiunea Evenimentul Zilei, difuzată de B1 TV, că premierul Victor Ponta şi ministrul de Finanţe “nu aveau niciun fel de cifră pregătită” la consultările de la Cotroceni, pe tema reducerii CAS.

    “Aveau doar poveşti, enunţuri de genul să îmbunătăţim colectarea, să facem să funcţioneze ANAF, enunţuri pe care orice parlamentar le poate face”, a arătat şeful statului.

    Traian Băsescu a mai afirmat că o astfel de măsură poate fi aplicată când există un trend de creştere consolidată a numărului de salariaţi, acesta fiind momentul cel mai sănătos de aplicare, “iar, din păcate, la noi este de scădere”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un cocteil exploziv: băncile se refac cu întârziere după criză, riscul ca necazurile lor să lovească din nou în economia creşte

    ANUNŢUL ŞEFULUI ERSTE, ANDREAS TREICHL, CĂ GRUPUL SE AŞTEAPTĂ ÎN ACEST AN LA O PIERDERE DE 1,4-1,6 MLD. EURO DIN CAUZA CREŞTERII PROVIZIOANELOR DIN UNGARIA ŞI ROMÂNIA DE LA 1,7 LA LA 2,4 MLD. EURO, A DECLANŞAT INSTANTANEU UN MIC LANŢ DE CULPABILIZĂRI. În cazul României, Treichl a acuzat BNR, care relativ recent a recomandat băncilor un plan de măsuri pentru grăbirea reducerii până în toamnă a creditelor neperformante de la peste 22% până la 16%, ceea ce în cazul BCR ar însemna curăţarea bilanţului de credite moarte de până la 800 mil. euro, un sfert din nivelul de la finele lui 2013.

    În replică, Nicolae Cinteză, şeful supravegherii BNR, a amintit că numai băncile care nu şi-au făcut la timp provizioane conform IFRS trebuie să facă abia acum provizioane suplimentare. În cazul Ungariei, unde parlamentul tocmai a obligat băncile să restituie clienţilor comisioane şi dobânzi rezultate din modificarea în ultimii ani a unor contracte de credit, operaţiune care va costa băncile cca 2-3 mld. euro, Treichl a acuzat Budapesta că practică o politică de tip „mulgem vaca atâta cât putem, doar că nu o tăiem“. Agenţia Fitch a prevestit pierderi pentru băncile din ţară şi a anunţat că le va revizui ratingurile în funcţie de capacitatea grupurilor-mamă din Vest de a le susţine cu capital suplimentar.

    Faptul că atât acţiunile Erste Group, cât şi cele ale Raiffeisen Bank International, apoi şi ale altor bănci europene au scăzut la burse zile în şir după anunţul lui Treichl se explică însă printr-o conjunctură mai largă. De altfel, Raiffeisen a anunţat că se aşteaptă în continuare la profit în România, la fel ca şi anul trecut, iar pe marginea noii legi ungureşti n-a comentat decât că se aşteaptă la costuri de 120-160 mil. euro, mai mici decât ale OTP (aproape 400 mil. euro) sau Erste (300 mil. euro).

    Pieţele financiare ştiu însă că pentru băncile din zona euro e un moment cum nu se poate mai prost, din cel puţin patru motive. În această perioadă are loc testul de soliditate financiară organizat de Autoritatea Bancară Europeană şi pentru care băncile s-au pregătit din greu în ultimul an cu majorări de capital (Raiffeisen, de pildă, a atras 2,8 mld. euro, Erste 660 mil. euro), SUA derulează ancheta asupra încălcărilor legislaţiei contra spălării de bani (după ce BNP Paribas a acceptat să plătească daune de aproape 9 mld. dolari, ancheta s-a extins şi la Commerzbank, Deutsche Bank, UniCredit, SocGen şi Credit Agricole), iar conflictul din Ucraina afectează afacerile băncilor (Raiffeisen şi-a majorat provizioanele la peste 280 mil. euro în Ucraina, ţară unde în T1 a avut o pierdere de 24 mil. euro).

    În fine, dar deloc în cele din urmă, în ultimele zile a avut loc tranşarea crizei de la Hypo Alpe Adria, o veche gaură neagră a sistemului bancar austriac, preluată în 2009 de stat şi în care statul nu mai e dispus să mai injecteze bani. În loc să-i rezolve situaţia lăsând-o să intre în insolvenţă, guvernul de la Viena a decis acum să impună pierderi de 890 mil. euro deţinătorilor de obligaţiuni fără prioritate la plată, dar garantate de stat. Soluţia aplicată, în premieră europeană, la Hypo Alpe Adria a determinat atât Moody’s, cât şi Standard & Poor’s să coboare, respectiv să pună sub observaţie ratingurile mai multor bănci austriece, între care şi Erste şi Raiffeisen, în esenţă cu argumentul că statul austriac sfidează drepturile creditorilor băncilor, din moment ce nu-şi mai onorează propriile garanţii, astfel încât dacă o altă bancă din Austria ar avea nevoie de ajutor în ţară sau în străinătate, statul ar putea reacţiona la fel. Şi ne amintim că în 2009, statul a ajutat cu bani toate marile bănci austriece. Aşa se explică tensiunea de la burse concentrată pe acţiunile băncilor europene şi austriece în particular.

    Dincolo de acest cocteil exploziv la scară europeană rămân problemele reclamate de bănci în fiecare ţară. Andreas Treichl, şeful Erste, a fost întrebat de ziarul austriac Kurier cum se face că dacă România a ajuns să aştepte o creştere economică de peste 3%, mai mare decât în Vest, grupul încă mai are probleme cu neperformantele. Treichl a răspuns: „Am cumpărat BCR de la stat, deci o mare parte din debitori sunt autorităţi şi companii cu activitate locală, care nu au profitat din export.

    Suntem şi o bancă de retail, iar în acest segment creşterea creditelor e destul de mică“. Trecând graniţa, avem de-a face cu cazul unic în zonă al Ungariei: guvernul lui Viktor Orban a impus începând din 2010 o taxă suplimentară pe profiturile băncilor, apoi în 2011 le-a permis ungurilor să-şi achite anticipat creditele sub preţul pieţei, contribuind astfel la pierderile sectorului bancar, din 2013 a introdus taxa pe tranzacţii financiare, iar acum va introduce şi conversia în forinţi a creditelor în valută. Unii s-au întrebat de ce guvernele din România n-au avut şi ele curaj să facă la fel sau de ce nu li s-a permis de către creditorii externi. O explicaţie a oferit-o în 2011 Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, când spunea că România atrăsese până atunci un total al investiţiilor străine de 3.270 de dolari pe cap de locuitor, în timp ce Ungaria a atras 26.460 de dolari pe cap de locuitor „în toţi anii aceia când noi ne întrebam dacă e bine sau nu să tăiem coada câinelui“, subliniind că atitudinea investitorilor străini faţă de o ţară depinde de implicarea în economie pe care o au de protejat la momentul respectiv.

    Într-o analiză despre Europa Centrală şi de Est, Deutsche Bank constata că dezintermedierea bancară a lovit cel mai mult din 2008 până în iunie 2013 statele baltice şi Ungaria; dacă în cazul Ungariei aceasta se explică prin măsurile luate de guvern contra băncilor, în cazul balticilor se explică prin dominaţia băncilor nordice, neincluse în acordul de la Viena de menţinere a expunerii în ECE, încheiat sub auspiciile UE-FMI de către băncile din Austria, Grecia şi Italia cu cea mai mare pondere în sistemele bancare din Est. În România, creditorii austrieci şi-au redus expunerea numai cu 2 mld. euro anual începând din 2010, până la aproape 26 mld. euro în dec. 2013. Iar de aici încolo, drumul Vestului se desparte de cel al Estului: ceea ce pentru băncile occidentale e o reuşită, faptul că au reuşit să se descotorosească de nişte active fragile pe care nu mai au bani să le susţină, pentru ţările estice e un coşmar.

    „Dezintermedierea din ECE continuă, dar ritmul ei s-a redus considerabil“, afirmă analiştii de la Deutsche Bank, notând însă că „ponderea creditelor neperformante rămâne ridicată în majoritatea ţărilor şi chiar continuă să crească în Ungaria, Croaţia şi România, iar cum legislaţia bancară se ameliorează lent, e de aşteptat ca neperformantele să rămână o frână a creditării în 2014“. Dar asta nu e totul: „Dacă acum băncile din ECE se bazează mai mult pe finanţări atrase local şi nu de la grupurile-mamă, rămâne de văzut dacă aceste finanţări vor fi de ajuns atunci când cererea de credit o să-şi revină“.