BusinessMagazin

Tag: diplomatie

  • Rusia îşi testează noile arme în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, susţine Poroşenko

    Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale a Ucrainei, Petro Poroşenko a primit sâmbătă o delegaţie de senatori americani condusă de republicanul John McCain, un critic al Rusiei, cu care a discutat pe tema situaţiei din estul Ucrainei, afectat de un conflict între trupele guvernamentale şi forţele separatiste.

    Ucraina “luptă cu arme din secolul 20 împotriva unor arme din secolul 21, deoarece Rusia trimite în Donbas armament modern, folosind astfel Ucraina ca poligon”, a susţinut Poroşenko în faţa delegaţiei americane.

    Pe de altă parte, Petro Poroşenko le-a mulţumit senatorilor americani pentru susţinerea oferită Ucrainei în vremuri dificile, menţionând în acest sens mobilizarea unor militari americani pentru instruirea trupelor ucrainene.

    La rândul său, senatorul american John McCain a declarat că vizita sa în Ucraina are drept scop de a-şi arăta sprijinul pentru indepedenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a acestei ţări.

    El a anunţat că s-a întâlnit deja cu un grup de voluntari ucraineni.

    Rebeliunea din regiunile estice ucrainene Doneţk şi Lugansk a izbucnit după ce fostul preşedinte prorus Viktor Ianukovici a fost înlăturat de la putere în urma unor proteste sângeroase, la Kiev.

    Statele Unite au denunţat în repetate rânduri Rusia de implicare în conflictul din estul Ucrainei, acuzând Moscova că trimite armament şi militari în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk pentru susţinerea rebelilor proruşi în lupta împotriva forţelor naţionale.

    Potrivit ONU, peste 6.500 de persoane au fost ucise în Ucraina de la începutul conflictului armat, în aprilie 2014, după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia.

  • REACŢIA Moscovei după ancheta americană de la FIFA: Rusia cere o anchetă internaţională cu privire la aselenizarea americană din 1969

    Nouă oficiali FIFA au fost vizaţi de o anchetă americană şi elveţiană cu privire la presupuse fapte de corupţie, declanşând scandalul care a condus la demisia preşedintelui organizaţiei Sepp Blatter.

    Rusia şi Qatarul au negat amândouă că drepturile lor de a găzdui Cupa Mondială de fotbal ar avea legătură cu vreo faptă reprobabilă. Însă Biroul Federal de Investigaţii (FBI, poliţia federală americană) a confirmat pentru The Telegraf, în urmă cu aproximativ două săptămâni, că lansează o anchetă cu privire la oferte de sponsorizare a acestor două turnee.

    Un purtător de cuvânt al Comitetului de anchetă al Federaţiei ruse, Vladimir Markin, a răspuns anchetei FBI printr-un editorial publicat în ediţia de vineri a ziarului Izvestia.

    Statele Unite au încălcat o linie atunci când “procurorii (americani) au decis să se declare arbitri supremi ai fotbalului internaţional” anchetând FIFA, scrie Markin.

    “Există un lucru şi mai rău (decât corupţia) – atunci când oficiali corupţi decid să «lupte împotriva corupţiei» cu mijloacele lor corupte”, continuă oficialul rus, acuzând Statele Unite că-şi neglijează propriile probleme în acest domeniu.

    Într-o serie de acuzaţii abia voalate, Markin pune sub semnul întrebării aselenizările americane, subliniind că este necesară atât anchetarea dispariţiei unor secvenţe filmate la contactul Apollo cu Luna în 1969, cât şi testarea “validităţii” celor 400 de kilograme de rocă lunară colectată de misiuni americane ulterioare.

    “Nu, noi nu susţinem că ei nu au zburat (până la Lună) şi că doar au înregistrat un film. Însă toate aceste artefacte ştiinţifice – sau poate culturale – fac parte din moştenirea umanităţii, iar dispariţia lor fără urmă este pierderea noastră comună. O investigaţie va arăta (ce s-a întâmplat)”, scrie Markin.

    NASA a admis în 2009 că a şters înregistrarea aselenizării din motive bugetare, dar că aceasta a fost refăcută, ulterior, cu ajutorul înregistrărilor de televiziune. Cea mai mare parte a rocii lunare este depozitată la Centrul Spaţial Lyndon B. Johnson, în Texas, iar unele fragmente sunt expuse în muzee internaţionale.

    Markin acuză Washingtonul că este vinovat de instalarea unor oficiali corupţi în Ucraina, la 25 de la prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice, ceea ce a condus la războiul din estul ţării, şi le sugerează procurorilor americani să investigheze potenţiale fapte de corupţie la Cupa Mondială din 1994, în Statele Unite. El nu precizează care sunt motivele pentru care crede că este necesară o asemenea anchetă.

     

  • Nouă rundă de negocieri cu privire la conflictul ucrainean la Minsk, fără progrese majore

    Reprezentanţi din Ucraina, Rusia şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în “Grupul de contact” s-au întâlnit marţi, în capitala belarusă, cu reprezentanţi ai rebeilor proruşi din estul Ucrainei.

    Peste 6.400 de persoane, potrivit ONU, au fost ucise în războiul dintre insurgenţii proruşi şi forţele naţionale ucrainene în ultimele 14 luni, iar confruntări sporadice continuă să aibă loc în pofida armistiţiului de la Minsk care a intrat în vigoare în februarie.

    Trimisul OSCE la negocieri Heidi Tagliavini a declarat că atmosfera a fost mai “constructivă” decât la alte runde anterioare.

    O serie de probleme politice, de securitate, umanitare şi economice sunt negociate la Minsk, inclusiv problema controversată cu privire la câtă autonomie pot primi regiunile aflate sub controlul separatiştilor proruşi.

  • Beijingul începe să construiască avanposturi pe insulele artificiale din Marea Chinei de Sud

     

    Beijingul va începe acum să construiască instalaţii pe aceste insule artificiale, a anunţat Lu Kang, un purtător de cuvânt al ministerului.

    “În afară de satisfacerea nevoilor apărării militare, principalul scop al lucrărilor de construcţie ale Chinei este să dea curs diverselor cereri ale civililor şi să servească mai bine la îndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor internaţionale ale Chinei”, a declarat el.

    El a citat în acest sens misiuni de căutare şi salvare, prevenirea dezastrelor, cercetarea ştiinţifică, observaţiile meteorologice, conservarea mediului, securitatea navigaţiei şi managementul pescuitului.

    China a fost criticată dur pentru construirea unor piste de aterizare şi clădiri pe recife din Marea Chinei de Sud, departe de frontieră, inclusiv în teritorii administrate de către vecini de-ai săi.

    Este vorba despre arhipelagurile Spratly şi Paracels, vecine, numite de către chinezi Nansha şi, respectiv, Xisha.

    Un raport cu privire la puterea militară a Chinei întocmit de către Departamentul american al Apărării avertiza, în mai, că în avanposturile care apar pe insulele artificiale pot fi instalate sisteme de supraveghere şi amenajate porturi, un aerodrom şi o susţinere logistică.

    Pentagonul sublinia în acest raport că, de la sfârşitul lui decembrie, China construise 200 de hectare de uscat.

    Lucrările de construcţie din arhipelagul Nansha (Spratly) au fost “legale, rezonabile şi justificate”, a declarat Lu Kang.

    El a subliniat că Beijingul “va acţiona ferm să-şi apere suveranitatea teritorială, drepturile şi interesele maritime şi, în acelaşi timp, să rezolve disputele prin negocieri” cu statele membre ale Asociaţiei Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN).

  • Negocierile dintre Grecia şi creditorii săi se reiau sâmbătă, la Bruxelles

    Şansa ajungerii la un acord asupra datoriei Greciei era tot mai mică, joi, în urma plecării de la Bruxelles atât a echipei de negociatori a FMI, cât şi a echipei Guvernului grec, FMI evocând “divergenţe majore” între Atena şi creditorii săi.

    În plus, întâlnirea de joi dintre preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi premierul grec, Alexis Tsirpas, s-a încheiat fără vreun anunţ, oficiali europeni afirmând ulterior că ar fi vorba de “ultima tentativă de ajungere la un acord”.

    Însă Guvernul de la Atena a anunţat vineri, într-un comunicat, că este “pregătit” să prezinte “noi propuneri” de reformă. Grecia se opune tăierii pensiilor sau creşterii TVA, dar cere în acelaşi timp o relaxare în privinţa datoriei publice.

    Cererile Guvernului grec i-au exasperat pe negociatorii FMI, care au fost foarte aproape să se retragă de la negocieri.

    Dialogul dintre Guvernul de la Atena şi creditorii săi s-a relansat însă, cu scopul de a evita intrarea Greciei în incapacitate de plată.

    Grecia are o datorie totală de 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Guvernul de la Atena mai are de primit din partea instituţiilor financiare 7,2 miliarde de euro prin programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro care se încheie în această lună.

     

  • Grecia, Rusia şi Iran, pe agenda de discuţii a Grupului Bilderberg

    Aproximativ 140 de personalităţi de talie mondială se reunesc, de joi, într-un hotel de lux izolat în munţi în apropiere de Telfs, în Tirol (vestul Austriei), şi protejat de un dispozitiv important de securitate.

    Discuţiile cu uşile închise nu vor fi dezvăluite, o regulă care alimentează de mai mult timp teoriile conspiraţiei.

    Premierul belgian Charles Michel, omologul său olandez Mark Rutte, preşedintele Eurogrupului Jeroen Dijsselbloem, şeful statului austriac Heinz Fischer, ministrul german al Apărării Ursula Von der Leyen şi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg în special participă la reuniune alături de directorii unor companii importante precum Eric Schmidt (Google), Thomas Enders (Airbus), John Elkann (Fiat Chrysler) sau Michel O’Leary (Ryanair).

    De asemenea, la reuniune participă şi mulţi “foşti”, precum fostul preşedinte al Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, legendarul diplomat american Henry Kissinger, fostul patron al CIA David Petraeus sau fostul şef al Băncii Mondiale Robert Zoellick.

    Cu toţii trebuie să dezbată până duminică teme legate de securitate, terorism, tehnologii şi mari dosare geopolitice în curs.

    Grecia, Iranul, Rusia, Orientul Mijlociu, NATO, “strategia europeană”, Statele Unite şi Marea Britanie figurează printre subiectele anunţate pe site-ul bilderbergmeetings.org, unica sursă oficială prin care comunică grupul.

    Încălzirea globală, una dintre principalele teme ale Summitului G7 care tocmai a avut loc în Bavaria, este, în schimb, absentă de pe agenda discuţiilor.

    Grupul Bilderberg este considerat de detractorii săi drept un fel de mijloc ocult de conducere a lumii, un loc ce nu poate fi controlat în care se iau decizii importante, fără legitimitate democratică.

    Alţi critici îi reproşează acestui grup că apără o orientare ultraliberală de globalizare.

    Însă grupul, reunit pentru prima oară în 1954 într-un hotel olandez (Bilderberg), la insistenţele prinţului Berhard al Olandei, îşi proclamă drept obiectiv “favorizarea dialogului între Europa şi America de Nord”.

    “Caracterul privat al conferinţei le permite participanţilor să se detaşeze de cerinţele funcţiilor pe care le deţin”, precizează grupul pe site.

    Aproximativ 2.100 de poliţişti austrieci şi 300 de colegi germani au fost mobilizaţi pentru a asigura securitatea pe parcursul desfăşurării acestei reuniuni. De asemenea, autorităţile austrice au blocat până duminică o porţiune de drum de 25 de kilometri ce duce spre hotel şi au interzis orice survol în zonă pe o rază de 50 de kilometri.

    Totuşi, grupurile anti-Bildenberg au promis să adune între 2.000 şi 3.000 de manifestanţi sâmbătă, la Telfs.

  • Moscova ironizează Parlamentul European după măsurile luate împotriva Rusiei

    “Cred că poţi să nu vizitezi acea adunare, pentru că nu este nimic de făcut acolo, cu restricţii sau fără”, a declarat marţi adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov. “Ţinând cont de sentimentele majorităţii membrilor acestei adunări, orice ar putea spune şi orice decizie ar putea adopta poate fi prevăzut cu uşurinţă”, a adăugat el.

    Diplomatul a subliniat că, “din păcate, în deciziile legate de Rusia există din ce în ce mai puţină raţiune”.

    Moscova a repetat în mai multe rânduri în ultimele zile că introducerea unei liste negre cu oficiali europeni care au interdicţie de a intra în Rusia nu este un “capriciu”, ci o “măsură legală şi proporţionată în replică la restricţiile inacceptabile privind intrarea unor reprezentanţi ruşi în UE sub pretexte exagerate”, a mai spus Riabkov.

    Cererile oficialilor europeni vizaţi de interdicţia de intrare în Rusia de a primi explicaţii, precum şi afirmaţiile că aceasta este o măsură ilegală şi încercările de a adopta măsuri de retorsiune arată “mizeria lor politică intelectuală”, a adăugat el.

    “Acest lucru dovedeşte că oamenii nu văd nimic în jurul lor şi nu pot percepe realitatea aşa cum este. Este regretabil că astfel de oameni sunt implicaţi în procesul de decizie din UE”, a mai precizat Riabkov.

    Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a informat marţi că PE restricţionează accesul liber în instituţie al ambasadorului rus şi al altui diplomat şi suspendă participarea la Comisia de cooperare parlamentară UE-Rusia, după ce Moscova a întocmit o listă neagră cu oficiali europeni.

    “În urma publicării unei liste negre cu oficiali şi politicieni europeni, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, l-a informat astăzi pe ambasadorul rus la UE că, în condiţiile în care autorităţile ruse nu au reuşit să asigure transparenţa deciziilor lor, în conformitate cu legislaţia internaţională şi obligaţiile legale, şi nici să acorde persoanelor vizate dreptul la apărare sau apel, el consideră că este justificat să ia măsurile adecvate în replică”, informează un comunicat al PE.

    Prin urmare, în aşteptarea anulării listei negre, Parlamentul European va restricţiona accesul liber în instituţie al ambasadorului rus şi al altui diplomat şi va evalua cererile de acces din partea unor membri ai Dumei şi ai Consiliului Federaţiei (cele două Camere ale Parlamentului rus) de la caz la caz.

    De asemenea, PE suspendă participarea la Comisia de cooperare parlamentară UE-Rusia.

    Mai multe ambasade ale ţărilor UE de la Moscova au primit, joi, o listă neagră cu numele a 89 de politicieni din 17 state UE cărora li se interzice intrarea în Rusia.

    Pe listă, primită şi de Ambasada României la Moscova, se află cinci cetăţeni români: Iulian Chifu, fostul consilier al preşedintelui Traian Băsescu, Eugen Tomac, liderul Partidului Mişcarea Populară, Gheorghe Haţegan, director general adjunct la Transgaz, Adrian Cioroianu, avizat recent pentru postul de delegat permanent pe lângă UNESCO, şi Tiberiu-Liviu Chodon, comandor al Forţelor Navale Române.

    Pe listă mai apar, printre alţii, liderul grupului liberal din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, Jerzy Buzek, fostul preşedinte al Parlamentului European, vicepremierul britanic Nick Clegg, John Sawers, fost director al MI6, şi Stefan Fule, fost comisar european pentru extindere.

    Totodată, lista cuprinde europarlamentari şi lideri politici din Germania, Spania, Suedia, Olanda, Letonia, Danemarca, Lituania, Polonia, Belgia, Bulgaria, Marea Britanie, Cehia, Estonia, Franţa, Grecia şi Finlanda.

  • Joe Biden i-a dat asigurări premierului irakian în legătură cu sprijinul SUA în lupta împotriva SI

    Joe Biden l-a sunat luni pe Haidar al-Abadi pentru “a reafirma sprijinul Statelor Unite pentru lupta Guvernului irakian împotriva reţelei Stat Islamic”, a anunţat Casa Albă.

    Această conversaţie telefonică a avut loc în contextul unor critici la adresa administraţiei preşedintelui Barack Obama, generate de acuzaţiile aduse armatei irakiene de către secretarul american al Apărării, Ash Carter.

    Şeful Pentagonului a acuzat duminică armata irakiană de lipsă de voinţă în lupta împotriva jihadiştilor din cadrul SI.

    “Se pare că forţele irakiene pur şi simplu nu au arătat voinţă de luptă”, a declarat Carter într-un interviu pentru CNN.

    Potrivit Casei Albe, vicepreşedintele Biden i-a recunoscut premierului al-Abadi “sacrificiul enorm şi curajul forţelor irakiene în ultimele 18 luni la Ramadi şi în alte zone”.

    De asemenea, el a salutat decizia Guvernului irakian de a mobiliza trupe suplimentare în contextul pregătirii unei contraofensive.

    În prezent, aproximativ 3.000 de militari americani se află în Irak pentru a antrena forţele irakiene, dar nu sunt în apropierea zonelor de luptă.

  • Cameron şi Putin au discutat la telefon despre conflictul din Siria şi situaţia din estul Ucrainei

    Cei doi lideri au convenit asupra necesităţii unei reuniuni între reprezentanţi de securitate ai Marii Britanii şi Rusiei, cu scopul de a favoriza reluarea negocierilor privind soluţionarea paşnică a conflictului din Siria.

    Premierul britanic i-a semnalat liderului de la Kremlin că, în opinia sa, preşedintele sirian Bashar al-Assad nu ar trebui să participe la soluţionarea conflictului din Siria.

    Evocând situaţia din estul Ucrainei, David Cameron a subliniat existenţa unor divergenţe serioase între Londra şi Moscova şi necesitatea implementării Acordului de la Minsk, semnat la 12 februarie.

  • Moscova îşi avertizează cetăţenii că SUA au lansat o “vânătoare” de ruşi în toată lumea

    Într-un comunicat emis vineri, Moscova acuză de asemenea Washingtonul că răpeşte cetăţeni ruşi, citând cazul lui Vladimir Drinkman, care a fost extrădat anul acesta din Olanda în Statele Unite.

    “Crezând că poate face tot ce vrea, Washingtonul merge până la răpirea cetăţenilor noştri”, a precizat Ministerul rus de Externe.

    Drinkman a pledat nevinovat la acuzaţiile de conspiraţie cu cel puţin alte patru persoane în vederea instalării de programe de piratare în reţelele cibernetice ale unor companii financiare, procesatoare de plăţi sau lanţuri comerciale din toată lumea.

    “Ameninţarea detenţiei sau arestării în baza mandatelor emise de autorităţile şi serviciile speciale ale SUA în ţări terţe persistă. Este chiar reală”, a adăugat ministerul în comunicat.

    “Autorităţile americane continuă practica inacceptabilă a vânării ruşilor în toată lumea, ignorând normele dreptului internaţional şi forţând mâna altor state”, se mai arată în comunicat.

    Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt la cel mai redus nivel de la sfârşitul Războiului Rece, în special din cauza rolului Moscovei în conflictul armat din estul Ucrainei.

    Puterile occidentale au impus sancţiuni Rusiei din cauza sprijinului direct acordat separatiştilor din estul Ucrainei, deşi Moscova neagă aceste acuzaţii.