BusinessMagazin

Tag: diaspora

  • O nouă metodă inventată de guvern pentru a-i pedepsi pe angajaţii performanţi din România

    O veste absolut tristă pentru România: în 2016 s-au născut mai mulţi copii români în diaspora decât în ţară. E drept că e vorba despre numărul de copii români raportat la numărul de români din diaspora. Or, în ţară, sunt, desigur, mai mulţi cetăţeni – de toate vârstele. ”Sunt nişte cifre care ne ridică extrem de multe semne de întrebare în ceea ce priveşte modul în care tânăra generaţie îşi vede dreptul la mobilitate, dreptul la a studia în Europa, de a lucra şi unde se regăseşte în acest ciclu şi România“, a spus Andreea Păstîrnac, ministrul pentru românii de pretutindeni. A fost una dintre cele mai importante ştiri ale săptămânii, după părerea mea.

    Ei bine, au mai trecut doar câteva zile – mai puţine decât degetele unei singure mâini – şi au început să apară comentarii
    despre plafonarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului. O decizie cât se poate de firească, dacă luăm în considerare că natalitatea este în scădere, că tot soiul de dezechilibre se adâncesc. Firească – nu-i aşa? – şi dacă ne gândim la planul amplu de salarizare unică şi creşteri salariale ale angajaţilor din mediul de stat, care ajung mai bine remuneraţi decât cei din privat. Un paradox, după cum au semnalat mai multe voci, de pildă economişti, şefi de companii. Dar ce mai contează (încă) un paradox?

    Între 2001 şi 2015, numărul de nou-născuţi în România a scăzut cu circa 10%: de la 220.368 la 197.491. Măsurile de austeritate au taxat imediat mamele: indemnizaţa şi perioada de acordare au fost reduse. (Economiile făcute au fost de doar câteva zeci de milioane de euro, mai puţin decât s-ar fi încasat la bugetul de stat dacă s-ar fi redus piaţa neagră a ţigărilor cu un singur procent.) Au mai trecut nişte ani, au mai venit nişte alegeri, unii aleşi s-au gândit iar la natalitate, copii şi voturi.

    N-a trecut niciun an de când s-au făcut modificări în ce priveşte plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Adică a fost scos plafonul (plasat anterior la 3.200 de lei) şi a fost prelungită perioada de la un an până la doi ani. Ca măsură pentru revigorarea natalităţii. S-a revigorat destul, se pare.

    O întrebare care a rămas fără răspuns se leagă de faptul că dacă angajaţii care au salarii mari plătesc mai mult pentru tot soiul de dări şi impozite, de ce ar trebui să primească indemnizaţii plafonate? Nu discutăm despre mărimea plafonului, de 5.000, 8.000 sau 10.000 de lei. Pentru unii este mult, pentru alţii puţin. Pentru unii ajutorul minim garantat este suficient ca să nu muncească nici dacă sunt rugaţi cu joburi. Alţii însă muncesc din greu pentru a-şi clădi cariere pentru care sunt invidiaţi. Pardon! Sunt invidiaţi pentru salarii, beneficii, pentru că îşi permit maşini, vacanţe sau şcoli private. Dar nu sunt invidiaţi pentru orele, zilele şi anii în care au renunţat la somn, viaţă privată, distracţii. Şi atunci, dacă un angajat a ajuns la un salariu de câteva mii de euro pe lună, de ce ar trebui să îi fie plafonată indemnizaţia? Ca să nu mai vorbim de faptul că majoritatea mamelor care au venituri mari nici nu îşi permit să lipsească de la serviciu decât câteva luni. Unele – nici atât. Pentru că ar însemna să pericliteze toţi anii anii anteriori de eforturi.

    Se pare că sunt în jur de 1.000 de indemnizaţii care ar fi afectate de această plafonare. Mult? Puţin? Nu îşi permite România să plătească aceşti bani? Dar ce ne permitem să plătim? Pensii speciale? Salarii mai mari pentru cei de la stat?

    Dacă tot este vorba despre ”doar“ 1.000 de persoane, de ce e folositor acest plafon? Pentru a intra în gama de măsuri punitive pentru cei cu salarii mari – care sunt ameninţaţi şi cu impozitul progresiv? Dar de ce nu se impozitează progresiv averile? De ce trebuie ameninţaţi cei care fac performanţă? |n mediul privat, angajaţii nu sunt plătiţi degeaba. Trebuie să producă mult mai mult decât primesc. Nu ca la Galaţi, unde statul a cheltuit milioane de euro pentru un centru de afaceri total neutilizat; directorul centrului a primit ani de zile un salariu de peste 5.000 de lei net ca să… facă nimic. Ba a avut chiar şi deplasări în străinătate, pentru schimb de experienţă. Ei bine, aşa ceva nu se întâmplă în mediul privat.

    Se mai discută, pe tema indemnizaţiilor, despre necesitatea unei plafonări pentru a evita fraude, provocate, de pildă, de venituri ”făcute din pix“; prin urmare şi de apariţia riscului de plată a indemnizaţiilor nemeritate. Păi dacă sunt suspiciuni, oricum se investighează. Şi se taxează. Şi se recalculează.

    Mai tare decât riscul de fraudare – în maximum câteva sute de dosare – poate ar trebui să ne preocupe mai degrabă teme ca îmbătrânirea populaţiei sau lipsa cadrelor medicale şi didactice. Faptul că românii amână tot mai mult să devină părinţi, că scade numărul de copii.

    Sau poate că ar trebui să ne liniştim, pentru că ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a descoperit formula magică pentru creşterea natalităţii. Nu are legătură cu facilităţi, plăţi, bugete, grădiniţe sau programe sociale. Nu. Schimbarea statului familiei în Constituţia României este cheia. Şi anume: dacă familia este definită în Constituţie ca fiind formată din soţ şi soţie, creşte natalitatea. Evrika!

  • O nouă metodă inventată de guvern pentru a-i pedepsi pe angajaţii performanţi din România

    O veste absolut tristă pentru România: în 2016 s-au născut mai mulţi copii români în diaspora decât în ţară. E drept că e vorba despre numărul de copii români raportat la numărul de români din diaspora. Or, în ţară, sunt, desigur, mai mulţi cetăţeni – de toate vârstele. ”Sunt nişte cifre care ne ridică extrem de multe semne de întrebare în ceea ce priveşte modul în care tânăra generaţie îşi vede dreptul la mobilitate, dreptul la a studia în Europa, de a lucra şi unde se regăseşte în acest ciclu şi România“, a spus Andreea Păstîrnac, ministrul pentru românii de pretutindeni. A fost una dintre cele mai importante ştiri ale săptămânii, după părerea mea.

    Ei bine, au mai trecut doar câteva zile – mai puţine decât degetele unei singure mâini – şi au început să apară comentarii
    despre plafonarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului. O decizie cât se poate de firească, dacă luăm în considerare că natalitatea este în scădere, că tot soiul de dezechilibre se adâncesc. Firească – nu-i aşa? – şi dacă ne gândim la planul amplu de salarizare unică şi creşteri salariale ale angajaţilor din mediul de stat, care ajung mai bine remuneraţi decât cei din privat. Un paradox, după cum au semnalat mai multe voci, de pildă economişti, şefi de companii. Dar ce mai contează (încă) un paradox?

    Între 2001 şi 2015, numărul de nou-născuţi în România a scăzut cu circa 10%: de la 220.368 la 197.491. Măsurile de austeritate au taxat imediat mamele: indemnizaţa şi perioada de acordare au fost reduse. (Economiile făcute au fost de doar câteva zeci de milioane de euro, mai puţin decât s-ar fi încasat la bugetul de stat dacă s-ar fi redus piaţa neagră a ţigărilor cu un singur procent.) Au mai trecut nişte ani, au mai venit nişte alegeri, unii aleşi s-au gândit iar la natalitate, copii şi voturi.

    N-a trecut niciun an de când s-au făcut modificări în ce priveşte plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Adică a fost scos plafonul (plasat anterior la 3.200 de lei) şi a fost prelungită perioada de la un an până la doi ani. Ca măsură pentru revigorarea natalităţii. S-a revigorat destul, se pare.

    O întrebare care a rămas fără răspuns se leagă de faptul că dacă angajaţii care au salarii mari plătesc mai mult pentru tot soiul de dări şi impozite, de ce ar trebui să primească indemnizaţii plafonate? Nu discutăm despre mărimea plafonului, de 5.000, 8.000 sau 10.000 de lei. Pentru unii este mult, pentru alţii puţin. Pentru unii ajutorul minim garantat este suficient ca să nu muncească nici dacă sunt rugaţi cu joburi. Alţii însă muncesc din greu pentru a-şi clădi cariere pentru care sunt invidiaţi. Pardon! Sunt invidiaţi pentru salarii, beneficii, pentru că îşi permit maşini, vacanţe sau şcoli private. Dar nu sunt invidiaţi pentru orele, zilele şi anii în care au renunţat la somn, viaţă privată, distracţii. Şi atunci, dacă un angajat a ajuns la un salariu de câteva mii de euro pe lună, de ce ar trebui să îi fie plafonată indemnizaţia? Ca să nu mai vorbim de faptul că majoritatea mamelor care au venituri mari nici nu îşi permit să lipsească de la serviciu decât câteva luni. Unele – nici atât. Pentru că ar însemna să pericliteze toţi anii anii anteriori de eforturi.

    Se pare că sunt în jur de 1.000 de indemnizaţii care ar fi afectate de această plafonare. Mult? Puţin? Nu îşi permite România să plătească aceşti bani? Dar ce ne permitem să plătim? Pensii speciale? Salarii mai mari pentru cei de la stat?

    Dacă tot este vorba despre ”doar“ 1.000 de persoane, de ce e folositor acest plafon? Pentru a intra în gama de măsuri punitive pentru cei cu salarii mari – care sunt ameninţaţi şi cu impozitul progresiv? Dar de ce nu se impozitează progresiv averile? De ce trebuie ameninţaţi cei care fac performanţă? |n mediul privat, angajaţii nu sunt plătiţi degeaba. Trebuie să producă mult mai mult decât primesc. Nu ca la Galaţi, unde statul a cheltuit milioane de euro pentru un centru de afaceri total neutilizat; directorul centrului a primit ani de zile un salariu de peste 5.000 de lei net ca să… facă nimic. Ba a avut chiar şi deplasări în străinătate, pentru schimb de experienţă. Ei bine, aşa ceva nu se întâmplă în mediul privat.

    Se mai discută, pe tema indemnizaţiilor, despre necesitatea unei plafonări pentru a evita fraude, provocate, de pildă, de venituri ”făcute din pix“; prin urmare şi de apariţia riscului de plată a indemnizaţiilor nemeritate. Păi dacă sunt suspiciuni, oricum se investighează. Şi se taxează. Şi se recalculează.

    Mai tare decât riscul de fraudare – în maximum câteva sute de dosare – poate ar trebui să ne preocupe mai degrabă teme ca îmbătrânirea populaţiei sau lipsa cadrelor medicale şi didactice. Faptul că românii amână tot mai mult să devină părinţi, că scade numărul de copii.

    Sau poate că ar trebui să ne liniştim, pentru că ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a descoperit formula magică pentru creşterea natalităţii. Nu are legătură cu facilităţi, plăţi, bugete, grădiniţe sau programe sociale. Nu. Schimbarea statului familiei în Constituţia României este cheia. Şi anume: dacă familia este definită în Constituţie ca fiind formată din soţ şi soţie, creşte natalitatea. Evrika!

  • Papa Francisc anunţă un posibil dezastru. “A fost ales de popor, iar apoi şi-a distrus poporul”

    În timpul acestei vizite, Papa Francisc a respins toate formele de antisemitism şi a făcut apel la “prudenţă maximă” şi intervenţie rapidă pentru a preveni un alt Holocaust, relatează Associated Press în pagina online.

    “Violenţa omului împotriva omului este în contradicţie cu fiecare religie care este demnă de numele său, în special cu cele trei religii monoteiste”, a spus Papa Francisc, referindu-se la creştinism, iudaism şi islam.

    Într-un interviu acordat ziarului spaniol El Pais, Papa Francisc a mers chiar mai departe, declarând: „Crizele provoacă frică, alarmează. În opinia mea, cel mai bun exemplu de populism european este Germania anului 1933. Un popor care a fost imersat în criză şi îşi căuta identitatea, până ce a apărut acest lider carismatic, care a promis să-i redea identitatea. Dar le-a dat o identitate distorsionată şi cu toţii ştim ce s-a întâmplat. Hitler nu a furat puterea. A fost ales de popor, iar apoi şi-a distrus poporul”, a punctat Papa Francis, în interviul citat de RT.com.

  • ALEGERI PARLAMENTARE 2016: În Diaspora, până la ora 14.00, peste 50.000 de alegători au votat

    Peste 50.600 de cetăţeni românii au votat, în cadrul alegerilor parlamentare de duminică, în secţiile de votare din străinătate, cea mai mare prezenţă fiind în Republica Moldova, de 18.104 alegători.
     
    Potrivit datelor oficiale furnizate de Biroului Electoral Central, până la ora 15.00, în secţiile de votare din străinătate au votat 50.671 de alegători.
     
    Cea mai mare prezenţă la vot a fost în Republica Moldova, acolo unde au fost înregistrate 18.104 voturi, pe locul doi fiind Italia, cu 7.652 de voturi.
     
    În Spania au votat, până la ra 15.00, 5.673 de alegători, iar în Germania- 3.208.
     
    Circa 10% din voturile prin corespodenţă au fost anulate pentru că votanţii nu au respectat prevederea legală potrivit căreia certificatul de alegător trebuie introdus în plicul mare, a declarat sâmbătă pentru MEDIAFAX preşedintele Biroului pentru votul prin corespondenţă, Livius Măgeruşanu.
     
    Un număr de 8.889 de cetăţeni români s-au înscris pentru a vota prin corespondenţă la scrutinul parlamentar din acest an, dar doar în jur de jumătate – 4.561 – au trimis plicurile cu opţiunea lor în termenul legal.

  • Prima secţie de votare de peste hotare s-a deschis în Auckland, Noua Zeelanda. Acuzat că nu a trimis buletine de vot în Perth şi Auckland, MAE a explicat că a avut probleme de curierat

    Votul la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor a debutat în străinătate la Auckland, Noua Zeelandă, la ora 20.00, ora României. PSD a acuzat sâmbătă Ministerul Afacerilor Externe că nu a trimis buletine de vot pentru secţiile din Perth, Australia şi Auckland, în vreme ce instituţia a explicat că au existat probleme din cauza poştei australiene, astfel că au fost transferate buletine de la alte secţii. 

    ”În mai puţin de opt ore, aceste secţii vor fi deschise iar la acest moment lipsesc buletinele de vot, ştampilele şi autocolantele. Secţia de vot din Perth a fost creată în acest an, tocmai pentru a facilita votul românilor din Australia, iar MAE a omis această secţie nou înfiinţată. Ministerul Afacerilor Externe pretinde că materialele nu au ajuns în Perth şi Auckland deoarece poşta australiană şi cea neozeelandeză nu lucrează în weekend, dar totuşi materialele au ajuns la restul secţiilor din Australia şi Noua Zeelandă”, a transmis PSD prin intermediul unui comunicat de presă.

    În replică, Ministerul Afacerilor Externe a susţinut că a transmis în timp util, conform prevederilor legale, toate materialele necesare votării către toate misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.

    ”Materialele destinate secţiilor de votare din Australia şi Noua Zeelandă au fost transmise prin curier rapid, la data de 24 noiembrie 2016, iar la 29 noiembrie au fost primite la Canberra. Materialele necesare votării au fost expediate ulterior de la Canberra spre secţiile de votare din Australia şi către cea din Noua Zeelandă prin Poşta australiană, dar timpul estimat transportării – 5 zile după cum au declarat reprezentaţii Poştei australiene – nu a fost respectat în cazul a două secţii de votare – Auckland şi Perth”, a explicat MAE prin intermediul unui comunicat de presă.

    Misiunea Diplomatică a României la Canberra a informat MAE şi Biroul electoral de circumscripţie 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării în cursul dimineţii de 9 decembrie cu privire la aceste probleme de ordin logistic în ceea ce priveşte transportul materialelor necesare pentru desfăşurarea procesului electoral la cele două secţii de votare.

    În momentul în care s-a constatat că nu se poate rezolva problema preluării de la Poşta australiană a acestor materiale, MAE a transmis către Biroul electoral de circumscripţie 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării propuneri pentru asigurarea materialelor de vot, respectiv: transferarea de buletine vot, timbre autocolante cu menţiunea „Votat” şi ştampile cu menţiunea „Votat” de la secţia de votare din Melbourne la cea de la Perth; transferarea de buletine vot, timbre autocolante cu menţiunea „Votat” şi ştampile cu menţiunea „Votat” de la secţia de votare de la Sidney la cea de la Auckland şi confecţionarea ştampilelor de control ale celor două secţii de votare pe plan local.

    ”Biroul electoral de circumscripţie 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării a acceptat astăzi, 10 decembrie, printr-o decizie a Biroului, măsurile propuse de MAE pentru remedierea situaţiei. Prin urmare, procesul de votare va debuta în afara ţării, potrivit prevederilor legale, la secţia de votare nr. 18 din Auckland, Noua Zeelandă, la ora 20.00, ora României (ora 7.00, ora locală)”, a anunţat MAE.

     

  • ALEGERI PARLAMENTARE: 10% din voturile prin corespodenţă, anulate. Certificatul de alegător nu s-a regăsit în plicul mare

    Circa 10% din voturile prin corespodenţă au fost anulate pentru că votanţii nu au respectat prevederea legală potrivit căreia certificatul de alegător trebuie introdus în plicul mare, a declarat sâmbătă pentru MEDIAFAX preşedintele Biroului pentru votul prin corespondenţă, Livius Măgeruşanu.

    ”Legea spune că plicul mare care este securizat trebuie să conţină certificatul de alegător şi un plic sigilat în care sunt puse voturile. Noi avem obligaţia să desfacem plicul mare să vedem dacă este certificatul de alegător împreună cu plicul sigilat şi constatând că nu există certificatul de alegător, ci doar plicul sigilat (voturile au fost anulate-n.r.). Legea spune că toate plicurile care nu conţin în plicul exterior cele două (certificatul de alegător şi plicul mic-n.r.) se anulează”, a declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, Livius Măgeruşanu.

    Preşedintele Biroului electoral pentru votul prin corespondenţă a precizat că aproximativ 10% din voturi au fost anulate din această cauză.

    Un număr de 8.889 de cetăţeni români s-au înscris pentru a vota prin corespondenţă la scrutinul parlamentar din acest an, dar doar în jur de jumătate – 4.561 – au trimis plicurile cu opţiunea lor în termenul legal.

     

  • Programul Diaspora Start-Up: 58 de români se întorc acasă şi demarează o afacere cu fonduri europene

    În cadrul Programului „Diaspora Start-Up”, prin care se doreşte stimularea antreprenoriatului în rândul cetăţenilor români din afara ţării şi a celor reîntorşi în ţară, au fost depuse 58 de proiecte din partea entităţilor (organizaţii, asociaţii, etc) din România şi din străinătate, care doresc să devină administratori de schemă de antreprenoriat. Mai departe, cei care vor primi finanţare (entităţile constituite în administratori de schemă) vor deschide apelul către cetăţenii români din străinătate (în a doua jumătate a anului 2017), care doresc să îşi deschidă o afacere înRomânia.

    Apelul a fost deschis pe 12 octombrie şi închsi marţi, 29 noiembrie, valoarea finanţării fiind de 30 de milioane de euro, prin intermediul Programului Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primele plicuri cu buletinele de vot prin corespondenţă au plecat spre alegători

    Compania Naţională Poşta Română a anunţat că primele plicuri cu buletinele de vot destinate românilor din străinatate care vor vota prin corespondenţă la alegerile parlamentare au plecat către alegători.

    ”În spaţiul special amenajat în care trimiterile privind votul prin corespondenţă sunt prelucrate, introduse în sistem şi trimise către destinatari, au fost achiziţionate echipamente de ultimă generaţie. Acest spaţiu este monitorizat video şi păzit de jandarmi până la finalizarea întregului proces de votare”, se arată în postarea de pe pagina de Facebook a Poştei Române.

    Potrivit unui comunicat de presă remis de Autoritatea Electorală Permanentă în luna septembrie, 6.937 de alegători cu domiciliul în străinătate au optat pentru votul prin corespondenţă.

    Alegătorii vor lipi două autocolante cu VOTAT pe cele două liste – Senat şi Camera Deputaţilor, pe care le va intoduce în plicul interior sigilat, apoi va completa un certificat de alegător.

    Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării pentru a asigura livrarea acestora cu până la 3 zile înainte de 11 decembrie, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă.

  • Cum puteţi lua 40.000 de euro de la stat să vă deschideţi o afacere. Vedeţi aici condiţiile

    Statul oferă 40.000 de euro prin programul Diaspora Start-up, pentru care miercuri a fost deschis apelul de proiecte. Viitorii antreprenori vor primi banii prin intermediul unor organizaţii şi instituţii care derulează proiecte şi administrează banii din schema de finanţare. 
     
    Ministerul Fondurilor Europene, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, au lansat apelul pentru Programul „Diaspora Start-up”, cu o alocare de 30 milioane euro din Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020.
     

  • Partidul lui Nicuşor Dan se luptă cu Fuego! „Nu mi se pare în regulă să te foloseşti, la propriu, de numele şi imaginea cuiva, care nu are legătură cu tine şi ideile tale, pentru a câştiga un mandat”

    Obosit să tot caute soluţii pentru redresarea României, pe care să le adune într-un program politic, Nicuşor Dan, matematician şi lider al USR (consumator de şaorma în timpul campaniilor electorale) a eşuat într-o bătălie cu cântăreţul Fuego.
     
    „Noi credem că parlamentarii ar trebui să fie parlamentari, nu impresari. (…) Noi ne vom ocupa de problemele voastre serioase, nu de turneele lui Fuego”, a scris Nicuşor Dan pe pagina sa de facebook, anunţând şi că a strâns semnăturile necesare candidaturii USR în diaspora.
     
    „Observ cu stupoare că numele şi imaginea mea sunt atrase într-un joc, într-o dispută care nu ar trebui să mă implice sau să mă privească în mod direct pe mine. Este vorba despre felul în care domnul Nicuşor Dan, de altfel un intelectual rasat, a ales să-şi facă prezentarea campaniei sale electorale pentru a obţine un mandat din partea diasporei”, a precizat, în replică, Paul Surugiu-Fuego. 
     
    „Astfel, am ajuns cu poză şi cu nume pe un afiş pe care sincer nu-l înţeleg. De ce ar fi nevoie ca un om integru şi profesionist să facă apel la asemenea subterfugii, dornice de a stârni reacţii?
     
    Nu văd cum o platformă politică sau o anumită ideologie, ori vreun plan de campanie m-ar putea include pe mine şi muzica mea. Să ne înţelegem! Eu de mai bine de trei ani nu mai cânt în nicio campanie electorală. Oricum am fost întotdeauna apolitic, considerând acest domeniu unul care nu are a face cu ceea ce transmit eu.
     
    În diaspora este o onoare să cânt şi ori de câte ori am ajuns, în orice context, am făcut-o cu mare satisfacţie şi împlinire pentru că am putut aduce un pic de alinare celor plecaţi! Numai că nu se întâmplă asta foarte des. În ultimii cinci ani am cântat doar de câteva ori. Oamenii aceia au plecat din România din anumite motive. Acestea cred eu că ar trebui să-i ridice semne de întrebare domnului care consideră că eu sunt «principalul inamic al diasporei româneşti».