BusinessMagazin

Tag: demisie

  • Nelu Tătaru se întoarce la Ministerul Sănătăţii. Cîţu: L-am rugat să meargă şi să gestioneze această situaţie

    „Guvernarea merge mai departe. Avem de gestionat o pandemie. Sunt dezamăgit că un ministru al Sănătăţii poate să lase un minister fără conducere în plină pandemie, când avem deja 2000 de cazuri de infectare şi sunt peste 400 de persoane la ATI. Dar asta este, vom merge mai departe”, spune premierul Flori Cîţu.

    El precizează că a numit în funcţia de consilier onorific un fost ministru al Sănătăţii.

    „L-am rugat pe Nelu Tătaru să fie consilier onorific ca să preia, să meargă şi să gestioneze această situaţie”, conchide Cîţu.

    Nelu Tătaru este preşedintele PNL Vaslui. Acesta a fost ministru al Sănătăţii între 26 martie 2020 şi 23 decembrie 2020, fiind înlocuit de Vlad Voiculescu.

     

  • Anca Dragu, despre demisie: Dacă aş elibera funcţia, parcursul moţiunii ar fi mai greu

    „În acest moment nu s-a refăcut o coaliţie la nivelul Parlamentului. Un USL 2 nu este încă foarte clar. Demiterea mea ar trebui să se întâmple în plenul Senatului, iar atunci ar fi foarte clară această colaborare PNL-PSD. Nu vreau să par ipocrită, dar dacă aş elibera această funcţie, dacă nu aş fi aici, cu siguranţă parcursul moţiunii de cenzură ar fi unul şi mai greu”, a spus preşedintele Senatului, Anca Drqagu (USR PLUS).

    Ea spune că va demisiona dacă USR PLUS va rămâne în opoziţie.

    „Cu siguranţă asta se va întâmpla. De fapt, ar trebui cel mai bine să vedem alianţa între PSD şi PNL la vot în Senat”, menţionează Dragu.

    Anca Dragu spune că obligaţia conducerii Parlamentului este de a înştiinţa oficial Guvernul pe tema depunerii moţiunii de cenzură.

    „Cu siguranţă, azi (marţi – n.r.) vom trimite către guvern această înştiinţare, pentru că este o obligaţie legală. Noi analizăm aspectele juridice. Eu sunt şocată de această situaţie în care PSD şi PNL găsesc de cuviinţă să blocheze un drept constituţional, acela de a depune o moţiune de cenzură”, afirmă Dragu, care precizează că, împreună cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, ar putea convoca o şedinţă de plen reunit, fără a mai aştepta desfăşurarea unei şedinţe a BPR.

    De asemenea, Anca Dragu precizează că luni seara a primit, în format electronic, OUG privind Programul „Anghel Saligny”, pe care urmează să o introducă în circuitul parlamentar.

    „Am primit aseară (luni seara – n.r.) la Senat OUG privind PNDL3, programul „Anghel Saligny”. A fost primit în format electronic, iar azi (marţi – n.r.) urmează să primim în format fizic. Ca să fac o glumă, nu am verificat semnăturile. Am constatat că propunerile noastre cu privire la îmbunătăţirea programului, astfel încât să ducă la dezvoltarea comunităţilor locale nu se reflectă în OUG aprobat de Guvern”, conchide Dragu.

     

  • Pandemia schimbă piaţa locurilor de muncă din temelii. De ce nu mai vor corporatiştii să se întoarcă la programul de lucru vechi şi de ce tot mai mulţi demisionează

    Vor mai mulţi bani, cer mai multă flexibilitate şi caută sensul pentru ceea ce fac la serviciu. Unii chiar au curajul să facă primii paşi spre antreprenoriat, acum, când sunt singurii manageri ai timpului lor. Pandemia a condus la un val de demisii, iar mulţi dintre corporatişti au ales o altă cale profesională, oferind o lecţie chiar şi managerilor care îşi răsfăţau angajaţii cu cele mai inventive beneficii. Un lucru este cert: cei mai mulţi nu vor să se întoarcă cinci zile pe săptămână la birou.

    „Dacă m-ar fi întrebat cineva înainte de pandemie dacă mă gândesc să-mi schimb jobul aş fi spus un NU hotărât  şi fără nicio ezitare. Până acum nu am luat niciodată în calcul posibilitatea de a lucra pentru  o companie globală”, spune Andrei, 35 de ani, senior principal engineer la o multinaţională din IT.

    Până nu demult, el a lucrat timp de aproape zece ani pentru o altă companie de IT, unde ultimul rol ocupat a fost de senior engineer.  Andrei spune că, la locul de muncă anterior, era foarte bine integrat într-un colectiv şi era foarte ataşat de colegii din echipă, însă munca de la distanţă  l-a determinat să îşi reevalueze priorităţile şi să fie mai receptiv la oferte pe care, în trecut, le ignora.

    „În continuare îmi doresc să mă întorc la birou, chiar şi după ce am schimbat jobul. Odată cu pandemia mi-am depăşit anxietatea faţă de schimbarea locului de muncă şi am făcut un pas important în carieră pe care sigur înainte de pandemie nu l-aş fi făcut”, spune el, care are acum un pachet salarial de două ori mai mare, la care se adaugă şi un pachet generos de acţiuni la noul angajator, plus alte beneficii.

    „O parte dintre angajaţi îşi doresc o continuare a muncii de acasă, în industriile în care acest lucru este posibil. Atunci când această nevoie nu le mai este satisfacută, angajaţii îşi pun problema schimbării locului de muncă.”

    Costin Tudor,  fondator şi CEO al Undelucram.ro

    Mihai, un manager dintr-un centru de servicii IT, spune că la el în companie au plecat colegi „în valuri” în ultimul an. Motivul? Creşteri salariale nu s-au mai făcut, iar angajaţii primesc foarte des oferte noi de locuri de muncă.

    „E mult mai comod să participi la interviuri. Înainte refuzam să merg la interviuri pentru că de regulă erau în timpul programului şi trebuia, de exemplu, să ajung în Pipera, motiv pentru care refuzam interviurile. Acum ies dintr-un meeting de la muncă şi intru în altul, care e interviu de angajare. E mult mai simplu”, spune Mircea, care deja se gândeşte la un plan de backup – adică să accepte un job la o altă companie – în cazul în care actualul angajator îl va chema la birou din toamnă.

    Şi nu e singurul. Patru din zece angajaţi americani spun că îşi vor schimba jobul dacă vor fi obligaţi să se întoarcă la birou, arată un studiu realizat de firma de consultanţă Grant Thornton, pe un eşantion de 1.500 de angajaţi, potrivit Bloomberg.

    Tendinţa „demisionării în masă” se observă, fără a fi un studiu pe această temă în România, în platformele online în care angajaţii îşi dau cu părerea despre mediul de lucru. Spre exemplu, pe platforma Undelucram.ro, anul acesta au fost publicate mai multe recenzii lăsate de foşti angajaţi care şi-au încheiat activitatea la un anumit angajator în 2021 şi a crescut şi numărul de aplicări la joburile disponibile. Există mai multe motive pentru care angajaţii decid să îşi schimbe locul de muncă în această perioadă.

    „Companiile care vor forţa angajaţii să revină la birou vor pierde odată oamenii care vor demisiona
    din cauza acestei măsuri în mod direct, dar vor avea fluctuaţie încontinuu, spre deosebire de companiile care aleg să rămână flexibile.”

    Magor Csibi, head of leadership & organizational culture practice, Trend Consult

    „Fie schimbarea era deja plănuită şi s-a aşteptat doar o dezgheţare a pieţei pentru a fi făcut acest pas, fie au existat nemulţumiri faţă de managementul companiilor, care a comunicat mai puţin cu angajaţii, fie nesiguranţa locului de muncă, toate acestea au dus la fluctuaţii de personal în piaţa locurilor de muncă”, explică Costin Tudor, fondator şi CEO al Undelucram.ro, platformă online pentru angajaţi şi pentru angajatori.

    Un sondaj recent realizat de firma de audit şi consultanţă EY România arată că 54% dintre angajaţi ar pleca de la locul actual de muncă dacă nu li s-ar oferi flexibilitate. Trendul internaţional pare mult mai pronunţat. De exemplu, un alt sondaj, făcut de gigantul Microsoft, arată că 40% dintre oameni se gândesc să părăsească locul actual de muncă. Şi un studiu citat de postul american de televiziune de CNBC spune că unu din patru angajaţi se gândeşte să-şi părăsească locul de muncă actual.

    „În SUA, în aprilie, patru milioane de oameni au demisionat, arătându-ne că pandemia nu rămâne fără urmări nici măcar la nivelul carierelor. Este clar că pandemia a oferit oamenilor o foarte mare schimbare de perspectivă şi au putut să vadă că multe dintre lucrurile despre care companiile spuneau că nu sunt posibile – cum e remote workul sau orele flexibile – au devenit posibile”, spune Magor Csibi, head of leadership & organizational culture practice la firma de training Trend Consult.

    În lipsa interacţiunii, oamenii au fost nevoiţi să-şi regândească nu doar cum, ci şi ce lucrează. De aceea, pe mulţi corporatişti, pandemia i-a făcut să regândească raportul între abilităţile şi jobul lor şi au căutat programe de învăţare şi training.

    „Angajaţii nu mai vor o revenire 100% la formula de lucru de dinaintea pandemiei din multiple motive: timp de deplasare economisit (erau pentru mulţi ore în şir pierdute în trafic), organizarea mai autonomă a muncii într-un regim hibrid, productivitate similară sau mai mare pe activităţi care presupun concentrare şi delo interacţiune cu colegii.”  

    Mădălina Bălan, psiholog, HART Consulting

    „Izolarea a accentuat lipsurile prezente în cultura organizaţională şi a leadershipului din multe organizaţii. Organizaţiile setate pe control au încercat să păstreze supravegherea şi controlul şi în noul context, ceea ce a îndepărtat şi mai mult oamenii”, a mai spus Magor Csibi.

    Pandemia a adus o serie de tranformări nu numai la nivel de obiceiuri faţă de muncă, ci şi mai profunde, la nivel de reaşezare a priorităţilor personale.

    „Confruntaţi cu o traumă la nivel global, unii oameni şi-au privit altfel viaţa şi au avut curaj să facă schimbările latente la care poate se gândeau de mai multă vreme: să îşi schimbe jobul, să îşi schimbe cariera, să pună familia şi propria persoană pe primul loc, să aibă mai multă grijă de sine, să îşi urmeze pasiunile”, a explicat Mădălina Bălan, psiholog, consultant şi managing partner la compania de consultanţă în resurse umane HART Consulting. Ea spune că a observat o mai mare grijă atât de partea angajatorilor, cât şi de partea angajaţilor în alegerile făcute în această perioadă.

    „Cel puţin privit la nivel de angajatori, avem şi experienţa trecutului, criza economică din 2008-2010, care a arătat că organizaţiile care au pus accent pe un proces de selecţie riguros, care au atras oameni potriviţi profesional şi uman, cultural, au ieşit mai repede din criză, şi-au revenit mai repede şi au înregistrat creşteri mai sănătoase în anii ce au urmat, conform unui studiu de la Universitatea din Carolina de Nord”, a mai spus Mădălina Bălan.

    Creşterea numărului de demisii din ultimul an este încurajată de „foamea” companiilor de a recupera din efectele anului pandemic, iar după mijlocul anului viitor angajatorii vor fi mai atenţi la cum şi ce recrutează, cred experţii în recrutare.

    „Motivul principal pentru care angajaţii îşi schimbă jobul este legat de bani, iar un al doilea motiv este brandul de companie,  reflectat de «multitudinea» de beneficii pe care le-ar putea oferi. Este partea cea mai vizibilă în procesul de decizie deja foarte rapid şi cu presiune din partea angajatorilor”, explică Iuliana Leurent, CEO al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Temps.

    Dincolo de bani, oportunităţile de creştere mai rapidă sau mai interesante la noul angajator, relaţile de muncă mai bune între colegi şi manager, un program flexibil şi posibilitatea continuării lucrului în regim remote, mai multă autonomie sunt alte motive care cântăresc mult în decizia corporatisţilor demisionari. Iar industriile din care provin cei care caută alt job sunt fie cele afectate de pandemie, fie cele unde tradiţional este multă presiune şi o încărcătură foarte mare a activităţilor.

    O parte dintre angajaţi îşi caută joburi noi ca urmare a faptului că angajatorii actuali încep să îi recheme la birou (chiar şi în regim hibrid) şi nu vor asta, pentru că observă o tendinţă de creştere a preferinţelor pentru joburi remote. În Statele Unite, până de curând marile companii făceau planuri de întoarcere a angajaţilor la birou din toamnă, dar creşterea numărului de cazuri de infectări cu varianta Delta le-a dat peste cap. Recent, Apple a anunţat că nu va cere angajaţilor să se întoarcă până cel mai devreme în octombrie. Au urmat apoi Google, Microsoft şi Uber, care îşi vor redeschide birourile în octombrie, iar Amazon şi-a amânat planurile de redeschidere până în ianuarie, potrivit Bloomberg.

    „În multe studii pe care le-am realizat la cererea diferiţilor clienţi pe tema satisfacţiei la locul de muncă a reieşit acest fapt răspicat: angajaţii nu mai vor o revenire 100% la formula de lucru de dinaintea pandemiei din multiple motive : timp de deplasare salvat (erau pentru mulţi ore în şir pierdute în trafic), organizarea mai autonomă a muncii într-un regim hibrid, productivitate similară sau mai mare pe activităţi care presupun concentrare şi deloc interacţiune cu colegii etc.”, spune Mădălina Bălan. Totuşi, admite ea, nici un angajat din sute cu care au discutat consultanţii HART nu a menţionat că şi-ar dori să lucreze numai de acasă. De aceea, este necesară o regândire a activităţii în aşa fel încât momentele de lucru în echipă, luare de decizii, informare în grup, recreere împreună să poată coexista cu cele de lucru independent.

    Cine vrea să rămână competitiv în piaţă, ca angajator, trebuie să se uite serios la cultura organizaţională. În momentul în care companiile nu au cum să apeleze la pârghiile uzuale legate de climat (măriri, bonusuri, sediu mai mare, mai frumos, gaming room, abonamente etc.) şi nu au o cultură organizaţională sănătoasă, motivarea oamenilor devine o misiune imposibilă, spune Magor Csibi.

    „Pandemia a generat o schimbare de viziune pentru foarte mulţi oameni şi nu mai e de ajuns să ştim ce şi cum trebuie să facem, ci vrem să ştim răspunsul şi la întrebarea „de ce?”. Deseori, însă, nici companiile nu ştiu răspunsul la această întrebare. Au uitat de viziune sau misiune, au uitat de valori, iar oamenii resimt asta, mai ales dacă este o diferenţă mare între valorile declarate şi cele trăite”, a mai spus Magor Csibi. El adaugă că „mimarea începe să nu mai meargă”, iar companiile care nu vor reuşi să ofere răspunsuri la aceste întrebări şi nu vor investi în regândirea culturii organizaţionale vor avea foarte mult de pierdut.

    Industriile unde există fluctuaţii de personal în această perioadă sunt IT&C şi centrele de servicii, industrii unde specialiştii sunt la mare căutare, dar şi în hoteluri şi restaurante, pentru că o mare parte dintre angajaţi s-au reorientat spre joburi mai stabile din cauza pandemiei.

    „Într-adevăr, o parte dintre angajaţi îşi doresc o continuare a muncii de acasă, în industriile în care acest lucru este posibil. Atunci când această nevoie nu le mai este satisfacută, angajaţii îşi pun problema schimbării locului de muncă. Încă nu putem vorbi despre o tendinţă, mai degrabă tendinţa se observă în ceea ce priveşte munca în regim hibrid, acest aspect fiind de altfel un aspect prin care atât angajaţii, cât şi angajatorii găsesc înţelegere unul faţă de celălalt”, a mai spus Costin Tudor de la Undelucrăm.ro.

    Tocmai această abundenţă a joburilor îi face pe candidaţi să fie mai activi, să meargă la mai multe interviuri de angajare şi chiar să „pluseze” mai mult atunci când sunt întrebaţi de aşteptările salariale pe care le au.

    „Munca remote este un instrument ce poate duce la alienare de cultura companiei, de înţelegerea obiectivelor, dar conduce şi la o deconectare de la propria dezvoltare personală. Este adevărat că pentru ca toate acestea să nu se întâmple e nevoie să te afli în locul potrivit şi cu oamenii potriviţi”, a mai spus Iuliana Leurent de la Temps. 

    „Munca remote este un instrument ce poate duce la alienare de cultura companiei, de înţelegerea obiectivelor, dar conduce şi la o deconectare de la propria dezvoltare personală.”  

    Iuliana Leurent, CEO al Temps

    Opţiunea revenirii la birou este de neacceptat pentru unii angajaţi din IT, care cer oferte salariale cu cel puţin 1.000 de euro mai mari dacă noul angajator le impune munca de la birou. Într-un sondaj recent, citat de The Economist, 79% dintre angajaţi ar susţine iniţiative legislative care să interzică managerilor să forţeze reîntoarcerea angajaţilor la birou.

    „Este clar că odată ce oamenii au văzut că nu există motive reale de a fi la birou 5 zile pe săptămână, 8 ore pe zi, nu mai vor să menţină această practică şi nu vor să se reîntoarcă la felul vechi de a face lucrurile. Companiile care vor forţa angajaţii să revină la birou vor pierde odată oamenii care vor demisiona din cauza acestei măsuri în mod direct, dar vor avea fluctuaţie încontinuu, spre deosebire de companiile care aleg să rămână flexibile”, a mai spus Magor Csibi.

    El subliniază faptul că angajaţii din corporaţii nu erau devotaţi profesional nici înainte de pandemie; toate măsurătorile arată că la nivel global doar 15% dintre oameni erau „engaged”şi înainte de pandemie, ceea ce indică o criză semnificativă la nivel de cultură şi leadership.

    Companiile vor să se ducă înapoi în „normalitatea” de dinainte de pandemie, însă oamenii resping această idee.

    „Ce ne-a arătat pandemia este că majoritatea organizaţiilor au încercat să forţeze sistemele existente, vechi, pe o situaţie total nouă, nemaivăzută. Companiile care vor continua să forţeze micromanagementul, care vor să deţină total controlul şi care vor continua să creadă că nu este nevoie de comunicare şi transparenţă vor avea dificultăţi majore.  Nu înţeleg că e nevoie ca oamenii să înţeleagă ce contruiesc şi de ce fac acest lucru”, a adăugat Magor Csibi. Oamenii au început să se schimbe, însă liderii, sistemele şi culturile organizaţionale încă nu. Cu cât această schimbare va veni mai târziu, cu atât organizaţia se va îndepărta mai mult de oamenii ei, concluzionează el.

  • Ce spune Florin Cîţu despre o eventuală demisie din funcţia de premier dacă pierde alegerile interne din PNL

    Premierul Florin Cîţu a fost întrebat marţi de către jurnalişti dacă este dispus să îşi dea demisia din funcţia de premier în cazul în care va pierde alegerile pentru şefia Partidului Naţional Liberal.

    Întrebarea a venit în contextul în care Ludovic Orban, actualul preşedinte al formaţiunii şi contracandidatul lui Cîţu în cursa internă a spus că învinsul ar trebui să demisioneze, fie că este vorba de şefia Guvernului sau a Camerei Deputaţilor.

    „Eu sunt aici în cursă pentru şefia PNL. Vrem să avem o guvernare cât mai bună pentru români”, a spus Cîţu.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Bonusuri sau Marea Demisie? Microsoft dă bonusuri de 1.500 de dolari angaţilor pentru că aceştia au muncit mai mult în pandemie

    Microsoft va plăti un bonus de câte 1.500 de dolari care va ajunge la mai mulţi angajaţi, la mai bine de un an de la debutul pandemiei care a creat o situaţie dificilă şi pentru oameni, întrucât aceştia au muncit mai intens spre avantajul firmei, potrivit CNBC.

    Gestul face parte din eforturile companiilor de a ţine sus moralul angajaţilor în timpul pandemiei şi pentru a se asigura că aceştia nu îşi dau demisia.

    O astfel de aplecare înspre a-i ţine fericiţi pe angajaţi ar putea reduce impactul trendului care se conturează drept Marea Demisie – pe măsură ce companiile redeschid sediile, iar angajaţii iau în cacul schimbări de joburi.

    Bonusurile vor costa în total circa 200 de milioane de dolari pentru Microsoft şi sunt oferite în contextul în care compania vrea să îşi arate aprecierea pentru eforturile pe care angajaţii le-au depus atât în relaţia cu clienţii, cât şi cu partenerii, în ultimul an, a declarat un purtător de cuvânt al companiei pentru CNBC.

  • Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, ia poziţie faţă de revocarea din funcţie de către Florin Cîţu: Premierul mi-a spus că decizia nu are legătură cu rezultatele, ci cu “echipa”

    Fostul ministrul al Finanţelor, Alexandru Nazare, a publicat  joi după-amiază o explicaţie amplă pe pagina sa de Facebook despre motivele pentru care a refuzat să îşi dea demisia din funcţie, la cererea premierului Florin Cîţu, spunând că remanierea nu se impunea dacă sunt analizate rezultatele.

    El a adăugat că, potrivit premierului, decizia de remaniere nu are legătură cu rezultatele activităţii în minister, ci cu echipa.  

    Potrivit lui Alexandru Nazare, mesajul lui Florin Cîţu s-a referit probabil la faptul că nu s-a alăturat echipei care să îl susţină în campania pentru poziţia de preşedinte al PNL.

    Redăm mai jos mesajul lui Alexandru Nazare:

    ”Premierul mi-a cerut demisia, paradoxal, cu o zi înainte de emisiunea României de eurobonduri, menţionând că dacă nu demisionez, îmi va cere remanierea. O demisie, înaintea unei emisiuni de eurobonduri, ar fi afectat condiţiile pe care România le-ar fi putut obţine pe pieţele externe, condiţii şi aşa vitrege.

    Ieri, în timpul negocierilor, a revenit cu mesaje telefonice insistând să primească demisia cât mai curând. Imediat cum am finalizat cu succes emisiunea de eurobonduri, i-am răspuns că după toată munca depusă, rezultatele bune obţinute şi reflectate în execuţia bugetară şi evaluările instituţiilor financiare internaţionale, luând în calcul şi modul în care permanent a apreciat activitatea mea şi a colegilor din Ministerul Finanţelor, nu consider că aş avea vreun motiv sa îmi asum o demisie atât timp cât am apărat cu onestitate şi bună credinţă interesele financiare ale României.

    I-am spus domnului Florin Cîţu să pună în discuţie decizia legată de evaluarea şi retragerea mandatului meu în forurile de decizie ale PNL, conform protocolului asumat în coaliţie.

    Astăzi, înainte de şedinţa de Guvern, mi-a confirmat că va trimite propunerea de remaniere. Am menţionat că remanierea nu se impune dacă analizăm rezultatele; a replicat că această decizie nu are legătură cu rezultatele, ci cu “echipa”. Posibil s-a referit la faptul că nu m-am alăturat echipei care să îl susţină în campania pentru poziţia de preşedinte al PNL. Am considerat că o atitudine neutră, prin prisma poziţiei de ministru de Finanţe, este cea mai înţeleaptă în raport cu interesele românilor, cu ţintele asumate de România şi cu imaginea PNL.

    Ţin să menţionez că nu sunt întârzieri în proiectele de la Ministerul Finanţelor, aşa cum a precizat premierul. Mai mult, am deblocat multe dintre proiectele preluate şi am iniţiat multe altele noi, precum parteneriatul cu UiPath.

    Am mărit, în negociere cu Comisia Europeană, suma alocată Ministerului de Finanţe prin PNRR, de la 100 mil. EUR la 562 mil EUR şi am dublat numărul de proiecte de digitalizare, de la 25 la 50. În plus, am adăugat şi reforme proiectelor de investiţii.

    Spre exemplu, astăzi avem 90.000 de case de marcat conectate pentru că am demarat o aplicaţie nouă în luna ianuarie, care este funcţională. Numai dacă acest proiect este finalizat cu succes până la sfârşitul anului, aşa cum am planificat, va avea efecte de minim 10% în creşterea colectării TVA. Aplicaţia demarata în 2020, de ministrul Finanţelor de atunci, încă nu este funcţională.

    Mulţumesc tuturor colegilor din Ministerul de Finanţe pentru activitate şi rezultate! Le mulţumesc tuturor membrilor PNL care mi-au acordat susţinerea!

    Îi mulţumesc domnului Preşedinte Klaus Iohannis şi sunt onorat pentru încrederea acordată la numirea în funcţia de ministru de Finanţe şi pe parcursul mandatului!”.

    Joi dimineaţă, premierul Florin Cîţu a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis aprobarea revocării din funcţie a ministrului de Finanţe Alexandru Nazare după ce acesta a refuzat să îşi dea demisia, la solicitarea premierului.

    „În ceea ce priveşte motivele, am făcut o evaluare la şase luni de zile, sunt mai multe lucruri, dar pe scurt cele mai întârziate proiecte sunt la Ministerul Finanţelor”, a spus premierul, care a adăugat că este vorba de proiecte importante pentru atragerea fondurilor europene şi eliminarea evaziunii fiscale.

    Florin Cîţu a spus că în acest moment nu are nicio propunere pentru noul ministru al Finanţelor. Acesta a precizat că este posibil ca membrii corpului de control să meargă la Ministerul Finanţelor.

     

  • De ce a demisionat CEO-ul celui mai valoros startup din lume la vârsta de 38 de ani

    Zhang Yiming, cofondatorul şi CEO-ul companiei-mamă a TikTok, ByteDance, a anunţat că va renunţa la poziţia de şef al conglomeratului în valoare de 400 de miliarde de dolari, conform Fortune.

    „Încă de la începutul anului, am petrecut mult timp gândindu-mă la feluri în care să obţin realizări pe termen lung care nu se pot baza pur şi simplu pe progrese stabile, însă nesemnificative”, reiese dintr-o scrisoare transmisă angajaţilor în care Zhang a adăugat că „îi lipsesc o parte din aptitudinile unui manager ideal”.

    Zhang, 38 de ani, a declarat că decizia de a părăsi conducerea celui mai valoros startup din lume îi va permite să aibă un impact mai mare asupra iniţiativelor sale pe termen lung. Cofondatorul ByteDance Liang Rubo va prelua funcţia de CEO după o perioadă de tranziţie de şase luni.

    Mişcarea miliardarului vine în timpul unui mediu de operare tot mai dificil pentru directorii executivi chinezi din mediul tech. Autorităţile au înăsprit controalele asupra giganţilor tech, văzuţi altădată cu ochi mult mai buni, iar muncitorii din industrie încearcă să riposteze faţă de orele istovitoare de muncă.

    Perioada actuală implică sarcini extrem de delicate pentru orice CEO, cu atât mai mult pentru o persoană ca Zhang, care admite că nu îl interesează „gestionarea efectivă a oamenilor”.

    Antreprenorul a mai declarat că nu este „o persoană foarte sociabilă, preferând activităţile solitare precum cititul, ascultatul muzicii şi visatul cu ochii deschişi”.

    TikTok numără peste un miliard de utilizatori la nivel mondial, dintre care 100 de milioane se găsesc în Statele Unite.

     

  • Îşi va da Dominic Fritz demisia? Răspunsul primarului

    Dominic Fritz a afirmat marţi, într-o conferinţă de presă, răspunzând la o întrebare, că informaţiile privind o eventuală demisie a sa sunt false, lansate probabil „de unii care visează să revină în curând la butoane”.

    „Eu sunt primarul Timişoarei, voi fi primarul Timişoarei, voi candida în 2024 şi o să fiu primarul Timişoarei. Sunt concentrat să fac ceea ce trebuie pentru ca acest oraş să îşi atingă tot potenţialul în care cred cu toată tăria. Ăsta este focusul meu şi nu m-am gândit în absolut nicio secundă în ultimele luni să renunţ la această viziune”, a declarat primarul.

    Acesta a adăugat că ia foarte mult în serios încrederea pe care a primit-o.

  • Demisie la vârf la Vatican. Unul dintre criticii Papei Francisc a plecat

    Papa Francisc a acceptat demisia cardinalului Robert Sarah din funcţia de top din Vatican, un erou al multor conservatori care se confruntă adesea cu pontiful pe probleme teologice.

    Cardinalul african, din Guineea, a deţinut diverse funcţii la Vatican în ultimii 20 de ani, relatează Reuters.

    Sarah îşi depusese demisia în iunie anul trecut, când a împlinit 75 de ani, deoarece legea Bisericii impune tuturor episcopilor acest lucru, dar papa le poate permite oficialilor Vaticanului să rămână în funcţiile lor mai mult timp.

    Vaticanul a anunţat sâmbătă că a aprobat demisia.

    În cea mai recentă poziţie pe care a ocupat-o din 2014, Sarah a criticat adesea schimbările dorite de Papa Francisc.

    Conservatorii din Biserică îl puneau adesea pe Sarah pe lista lor pentru ca într-o zi să-l succede pe Francisc ca pontif. Dar majoritatea observatorilor au văzut această posibilitate ca fiind extrem de îndepărtată, deoarece Sarah nu ar avea un sprijin larg printre colegii cardinali.

  • Încă o demisie importantă din USR: Nu mai am nimic în comun cu cei care conduc acum

    Un membru fondator al Uniunii Salvaţi Bucureştiul şi consilier la Sectorul 1, în prezent, din partea Uniunii Salvaţi România, şi-a anunţat demisia din partid. Ilinca Macarie spune că nu mai are nimic în comun cu cei care conduc acum USR.

    „În sfârşit. Am demisionat din USR. Luasem hotărârea de mult, dar tot nu am apucat să oficializez decizia. Poate pentru că deja mă simţeam aşa de străină de această formaţiune politică, că mi se părea irelevant. Poate pentru că mai speram în ceva? Nu cred. Dar despărţirile în general sunt grele, aşa că a durat un pic”, spune Ilinca Macarie.

    Aceasta spune că, deşi este membru fondator USB, acum e clar că „nu mai am ce face aici”.

    „M-am băgat în politică pentru ca voiam să fac ceva concret şi ştiam ce vreau să fac. Ştiam că pot face, numai să fiu lăsată. Nu mai am nimic în comun cu oamenii care conduc acum USR-ul, nici ca viziune, nici ca sistem de valori (episodul Odăi a pus capac). Dar nu regret că am fost parte din această poveste. Cred că am avut aşteptări nerealiste”, spune consilierul USR de la Sectorul 1.

    Macarie afirmă că „lucrurile nu se pot schimba atât de radical” cum i-ar fi dorit pentru că „nu permite fizica”.

    „Politica românească se transformă în ritmul ei”, afirmă fostul userist.

    Ilinca Macarie a demisionat în aceeaşi zi cu fostul senator USR Florina Presadă, unul dintre cei mai vocali userişti. Presadă a acuzat dubla măsură, ipocrizia, lipsa de transparenţă şi „politica de gaşcă”, după numirea lui Călin Badiu ca secretar de stat la Ministerul Dezvoltării.