Tag: declaratii

  • ANAF a modificat o serie de declaraţii, formulare şi proceduri privind TVA şi unele raportări

    Un prin proiect priveşte modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.631/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare de înregistrare/ anulare a înregistrării în scopuri de taxă pe valoarea adăugată. 

    Documentul asigură suportul formularistic pentru aplicarea unor prevederi legale modificate în Codul Fiscal, respectiv extinderea formularului de declaraţie (091) „Declaraţie de înregistrare în scopuri de TVA/Declaraţie de menţiuni a altor persoane care efectuează achiziţii intracomunitare sau pentru servicii, precum şi pentru agricultori care efectuează livrări intracomunitare de bunuri (091)”, utilizat pentru înregistrarea/anularea înregistrării în scopuri de TVA, conform art.317 din Codul fiscal, precum şi aprobarea unui model de decizie prin care organul fiscal să aprobe reînregistrarea în scopuri de TVA, după reactivare, în temeiul art.317 alin.(11) din Codul fiscal.

    În cazul ân care plătitorul de impozite utilizează luna ca perioadă fiscală, întrucât a efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile în România, dacă în cursul anului următor nu mai efectuează nicio achiziţie intracomunitară de bunuri, revine la trimestrul calendaristic. În acest scop, persoana impozabilă trebuie să depună la organul fiscal competent declaraţia de menţiuni prevăzută la art.322 alin.(6) din Codul fiscal, respectiv formularul “Declaraţie privind cifra de afaceri în cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic şi care nu au efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri în anul precedent”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Congresul din Venezuela îl declară NELEGITIM pe preşedintele Maduro şi cere organizarea de alegeri anticipate

    Printr-o rezoluţie adoptată marţi de Congres Maduro este acuzat de “uzurparea” puterii, iar acţiunile administraţiei sale nu vor mai avea autoritate legală. Printr-o altă rezoluţie se încearcă să se elimine loialitatea armatei faţă de Maduro oferind protecţie membrilor forţelor armate care susţin orice guvern de tranziţie.
     
    “Acesta este un acord istoric”, a declarat presedintele Adunarii Nationale, Juan Guaido, care in mai puţin de două săptămâni în această poziţie a reuşit să revitalizeze opoziţia deseori manipulată.
     
    Cu toate acestea, deşi a fost slăbit de colapsul economic al Venezuelei, Maduro a păstrat până acum sprijinul generalilor şi al altor instituţii guvernamentale, inclusiv instanţele judecătoreşti, care anterior au decis că acţiunile Adunării Naţionale nu sunt valabile.
     
    Invocând un articol din Constituţie cu privire la transferul puterii, parlamentarii au promis să organizeze alegeri anticipate dacă şi când Maduro va fi înlăturat, atrăgând imediat sprijinul capitalelor străine.
     
    La Washington, senatorul Marco Rubio, o voce influentă asupra politicii SUA faţă de America Latină, a declarat că este timpul ca administraţia Trump să îl recunoască pe Guaido ca preşedinte interimar – un titlu pe care Guaido nu l-a revendicat până acum.
     
  • Statul european care exclude Huawei de la construirea reţelei 5G

    Guvernul norvegian discută în prezent măsurile de reducere a vulnerabilităţilor potenţiale din industria telecomunicaţiilor.
     
    Operatorul Telenor, controlat de stat, care are 173 milioane de abonaţi în opt ţări din Europa şi Asia, a semnat primul său contract major cu Huawei în 2009, o înţelegere care a ajutat extinderea companiei chineze pe plan global.
     
    Telenor şi competitorul Telia utilizează în prezent echipamente 4G furnizate de Huawei şi testează echipamente de la compania chineză în reţelele experimentale 5G.
     
    “Împărtăşim aceleaşi preocupări ca Statele Unite şi Marea Britanie, că este vorba de spionaj asupra companiilor şi autorităţilor din Norvegia”, a declarat ministrul Justiţiei, Tor Mikkel Wara, în cadrul unei conferinţe de afaceri.
     
    Întrebat dacă ar putea fi luate măsuri împotriva Huawei în mod specific, Wara a spus: “Da, avem în vedere paşii făcuţi în alte ţări, cum sunt Statele Unite şi Marea Britanie”.
     
    Huawei a declarat că echipamentul său este sigur. “Clienţii noştri din Norvegia au cerinţe serioase de securitate şi gestionează bine riscurile în operaţiunile lor “, a declarat Tore Ordloekken, ofiţer de securitate informatică la Huawei Norvegia.
     
  • “Ce e mai rău de-abia urmează”. Experţii spun că piaţa bear se află de-abia la început

    Pieţele “bear” reprezintă o ameninţare pentru  investitori la nivel mondial. În SUA, indicele Nasdaq Composite a închis într-o piaţă bear recent, iar indicele S&P a fost în pericol să aibă o soartă similară după ce a scăzut cu aproape 18% de la nivelul record atins la începutul anului. La nivel mondial, indicele german DAX şi cel chinez Shanghai Composite au atins de asemenea niveluri bear.

    Experţii avertizează că riscurile majore la adresa pieţelor se menţin. Banca centrală americană va continua probabil să majoreze dobânzile, iar temerile privitoare la o încetinire a creşterii economiei mondiale, exacerbate de războiul comercial dintre SUA şi China, se intensifică.
     
    “Mi-ar plăcea foarte mult să fiu mai optimist, însă nu văd prea multe lucruri pozitive. Cred că ce e mai rău urmează de-abia anul viitor”, a declarat Mark Jolley, strateg CCB International Securities.
     
  • Cum a ajuns George Soros să fie inamicul public numărul unu în ochii mai multor lideri de stat

    Are 88 de ani şi îşi consumă ce zile i-au mai rămas din viaţă cu planuri pentru domolirea ascensiunii populismului în cea mai mare şi cea mai influentă economie a lumii, Statele Unite. Cu alte cuvine, se ia la trântă, cu bani, idei şi jocuri de putere, cu cel mai puternic lider al lumii, Donald Trump. Cu toate acestea, reuşeşte să-şi facă timp să se amestece în treburile interne ale unor ţări mai mici, unele mai bogate, altele mai sărace, cum ar fi Ungaria, Polonia şi România. Nu iartă nici Macedonia, o naţiune măruntă, săracă, dar mândră, de la periferia Europei. Nu iartă nici Israelul, o superputere militară din Orientul Mijlociu, deşi este evreu.

    Când Goran Buldioski şi cei 85 de colegi ai săi s-au mutat în noile lor birouri din Berlin, în Potsdamer Platz, în urmă cu câteva săptămâni, au răsuflat uşuraţi. „În Ungaria nu mai puteam lucra liber“, spune Buldioski, unul dintre cei doi directori europeni ai Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, condusă de miliardarul George Soros. „Situaţia de aici nu poate fi mai diferită.“ Motivul mutării? Chiar fondatorul Soros.

    Investitorul a devenit un bau-bau tradiţional în retorica extremiştilor de stânga şi de dreapta, pentru antisemiţi, pentru adepţii teoriilor conspiraţiei şi pentru forţe politice puternice cum sunt Vladimir Putin şi Donald Trump. Când un fan înflăcărat al lui Trump a trimis bombe unora din adversarii preşedintelui SUA, unul dintre destinatari a fost Soros. Şi, desigur, nu trebuie omis Viktor Orban, primul-ministru maghiar, care l-a declarat pe Soros criminal şi a etichetat fundaţia acestuia ilegală.

    Miliardarul, spune Orban, a căutat să desfiinţeze frontierele naţiunii şi să inunde ţara cu imigranţi musulmani. Mass-media maghiare i s-a alăturat, susţinând conspiraţiile politicienilor de la guvernare şi acuzând fundaţia liberală a lui Soros, care are ca scop declarat promovarea democraţiei, a drepturile omului şi a libertăţii de exprimare. E de la sine înţeles că mass-media din Ungaria este controlată în cea mai mare parte de oameni fideli partidului de guvernare.

    Pentru Orban, Soros a devenit pur şi simplu prea influent. Până în prezent, Soros a transferat 32 de miliarde de dolari (28 de miliarde de euro) organizaţiei umbrelă a fundaţiei sale. Vorbim de echivalentul a aproape un sfert din PIB-ul Ungariei. Scopurile lui Soros îl înfurie pe Orban. În timp ce ceilalţi superbogaţi ai lumii, cum ar fi Bill Gates, luptă împotriva malariei, cancerului sau foamei cu fundaţiile lor, Soros vrea să transforme societatea – inclusiv pe cea a Ungariei, asupra căreia premierul maghiar caută să obţină cât mai mult control.

    Soros şi povestea acestuia nu sunt fără contradicţii. Maestrul speculaţiei care a pus lira sterlină în genunchi în 1992 poate să considere politica şi societatea drept bunuri de capital. Atunci când spune că vede UE „într-o criză existenţială“ sau atunci când solicită crearea de euroobligaţiuni pentru a rezolva criza datoriilor, nu este destul de clar dacă el vorbeşte ca filantrop sau ca un speculator de pe piaţa de capital care a plasat un pariu. De la sediul lor din capitala Germaniei, echipa lui Buldioski gestionează o parte din bugetul anual al fundaţiei de 1 miliard de dolari.
    Printre numeroasele sale cauze, ajutorul pentru proiecte în Ungaria este acum coordonat de la Berlin, iar plăţile făcute până în prezent – 3,5 milioane de euro – urmează să fie majorate. Pe Buldioski nu-l deranjează să vorbească despre banii lui Soros – este obişnuit să o facă şi este recunoscător pentru finanţare – dar vrea să sublinieze că nu lucrează pentru Soros omul, nu-l ştie pe niciunul din managerii fondului lui Soros sau că fundaţia ar fi mai mult decât fondatorul ei.

    Însă acum adversarii lui Soros se adună şi în Germania. Donaţiile miliardarului sunt încercări de a influenţa opinia publică, spune Petr Bystron, purtătorul de cuvânt al formaţiunii de extremă dreaptă Alternative für Deutschland, sau, mai simplu, partidul AfD. Bystron arată, ca exemplu, o nouă asociaţie media germană, Neue Deutsche Medienmacher.

    NDM, care pledează pentru o mai mare diversitate în mass-media şi pregăteşte jurnaliştii care ar putea fi expuşi riscului unor atacuri xenofobe, a primit anul trecut 88.000 de euro de la fundaţia Soros şi are sprijinul guvernului german. NDM a descris AfD ca fiind „un partid radical de dreapta“ cu „ideologie etnică“. Bystron acuză grupul de calomnie şi guvernul federal de sponsorizarea acelei calomnii cu banii contribuabililor.

    Konstantina Vassiliou-Enz, directorul general al NDM, respinge acuzaţiile lui Bystron ca fiind pură fantezie; Fundaţia Soros nu lucrează împotriva AfD, ci „pentru constituţie“. În timp ce finanţarea lui Soros este „valoroasă“ pentru NDM, Vassiliou-Enz insistă că „fundaţia nu interferează cu munca noastră“. Şi ea observă că animozitatea faţă de Soros şi fundaţia acestuia a crescut în Germania.

    Internetul musteşte de tirade de dreapta, antisemite, împotriva lui Soros. „Umvolkung în Europa: Merkel lucrează pentru evreul Soros?“, întreabă un blog extremist. (Umvolkung a fost iniţial un termen nazist pentru asimilarea germanilor, astfel încât aceştia să-şi uite limba şi originea.)

    Bystron de la AfD se distanţează de astfel de atacuri antisemite, insistând că l-ar critica pe Soros indiferent dacă acesta ar fi creştin german, budist chinez sau mormon american. „George Soros merge prea departe cu ideologia sa de graniţe deschise“, spune el. „Orice ţară are nevoie de graniţe.“

    Aceasta este probabil cea mai frecventă acuzaţie împotriva lui Soros: că fundaţia lui impune abolirea statelor-naţiune. Buldioski susţine că organizaţia îşi canalizează eforturile spre o „societate deschisă“ cu „graniţe, lege şi ordine“, dar în care „nimeni nu deţine monopolul asupra adevărului“.

    Buldioski doreşte acum să dezbată această problemă cu AfD, spunând că este necesară deschiderea unei linii de discuţii cu partidul. „Însă este, de asemenea, necesar să-i identificăm pe cei care se infiltrează în democraţie şi încearcă să o transforme într-un stat autoritar“, a adaugat el. „Asta este ceea ce am văzut în Ungaria.“

    Unele dintre problemele fundaţiei au călătorit, ca nişte pasageri, de la Budapesta la Berlin. Buldioski şi colegii săi nu sunt dezamăgiţi. O hartă a oraşului în biroul din Potsdamer Platz are un marcaj verde cu locaţia noului birou pe care scrie „Suntem aici“. Şi asta e mai mult decât o localizare utilă. Ar putea fi şi o declaraţie de intenţie.

    Tot în Handelsblatt, Andreas Kluth, corespondent timp de 20 de ani pentru The Economist, explică „De ce trebuie să-l apărăm pe Soros”: „George Soros a devenit canarul din mina de cărbune pentru libertăţile noastre puse în pericol. Dacă nu-l apărăm acum, data viitoare noi vom fi ţintele pericolului”. Kluth identifică pericolul cu politicieni ca Viktor Orban. Ziaristul face o analiză a urii faţă de Soros. Acum, scrie el, să numărăm felurile în care haterii îl urăsc şi să arătăm originile urii lor. Soros este un evreu, un capitalist bogat şi un cosmopolit „globalist“ care locuieşte în centrele financiare ale lumii. Povestea lui Soros se încadrează într-o naraţiune mai mare. Este una asemenea celei a filmului „Die Rothschilds“, un film de propagandă nazist din 1940. În el, un finanţator evreu din Frankfurt – lacom, profitor şi amoral – îşi foloseşte reţelele din Londra, Paris şi din alte părţi ale lumii pentru a profita de suferinţele neevreilor Europei în timpul războaielor napoleoniene.
    Perfidia lui Orban este că nu trebuie să-şi facă antisemitismul explicit. Este suficient să pună, aşa cum a făcut premierul maghiar, faţa lui Soros pe postere de campanie cu titlul „Să nu-l lăsăm să râdă la urmă“. Posterele ar fi putut, de asemenea, să citeze „Protocoalele bătrânilor din Sion“, o ştire falsă care a dat naştere în 1903 mitului conspiraţiei mondiale a evreilor. În schimb, propaganda doar a furnizat un stimul publicului vizat. Şi audienţa se supune.

    Este un semn al timpurilor noastre că Soros este într-un fel de retragere, scrie Kluth. Recent, şi-a mutat universitatea de la Budapesta la Viena, iar fundaţia sa de la Budapesta la Berlin. Când auzi calomniile împotriva lui Soros, ar trebui să te gândeşti la Alfred Dreyfus, ofiţerul francez de artilerie care a fost condamnat în mod greşit de spionaj în 1894 pentru că era evreu. Când citiţi despre o bombă trimisă la adresa lui Soros din New York, ar trebui să vă amintiţi de Walter Rathenau, un ministru evreu de externe al Germaniei care a fost asasinat de naţionaliştii de dreapta în 1922.

    După unele estimări, campania guvernamentală anti-Soros din Ungaria a costat 100 de milioane de euro. Potrivit presei maghiare, cei mai mari beneficiari ai cheltuielilor guvernului pentru publicitate au fost aceleaşi trei companii, toate deţinute de oameni apropiaţi de guvern: Gyula Balásy, un favorit al executivului de ceva timp; Tibor Kuna, un prieten al ministrului de externe Péter Szijjártó, şi Csaba Csetényi, un vecin al şefului cabinetului Antal Rogán. Campania anti-Soros a avut scopuri electorale, ocupând, după cum a remarcat The Washington Post, un rol principal anul acesta pe scena electorală. Pe această scenă, Orban şi-a luat rolul de cavaler al Europei creştine care luptă cu invazia musulmană. Soros şi Orban au devenit, astfel, cei mai cunoscuţi unguri în viaţă. Ironia este că Soros a finanţat o bursă pentru ca tânărul Orban să studieze la Oxford şi ulterior l-a ajutat pe ambiţiosul viitor politician să lanseze Fidesz, actualul partid de guvernământ, dar care a început ca o mişcare studenţească liberală.

    În Polonia, cea mai mare economie est-europeană, liderul partidului de guvernământ, Jaroslaw Kaczynski, l-a acuzat pe Soros că vrea să creeze „societăţi fără identitate”. Krystyna Pawlowicz, un parlamentar din formaţiunea lui Kaczynski, a spus despre Soros, la un post de radio catolic, că este „cea mai periculoasă persoană din lume”. A mai spus că fundaţiile fostului investitor „finanţează activităţi anticreştine şi antinaţionale”.

    Pe celălalt mal al Atlanticului, site-ul de ştiri extremist de dreapta Breitbart, al cărui fondator, Steve Bannon, este fost bancher de investiţii şi fost consilier de-ai lui Trump, publică aproape zilnic poveşti anti-Soros. Acesta este un bau-bau pentru conservatorii americani (republicani) de când a cheltuit 27 de milioane de dolari pentru a susţine opoziţia faţă de preşedintele George W. Bush în alegerile din 2004. Mai nou, republicanii l-au acuzat pe Soros că s-a amestecat în politica internă a Macedoniei, unde un scandal cu abuz de putere şi înregistrări ilegale l-a forţat pe premierul Nikola Gruevski să demisioneze. Acesta şi-a găsit refugiu în… Ungaria lui Orban.

    Tot în SUA, o petiţie semnată de 60.000 de persoane a cerut arestarea lui Soros pentru că „stă în calea planurilor de face America măreaţă din nou”. Fostul investitor este acuzat, de asemenea, că a plătit protestatari în demonstraţiile contra numirii, de către republicani, a judecătorului Brett M. Kavanaugh la Curtea Supremă. Kavanaugh este implicat într-un scandal de hărţuire sexuală.

  • Salariul minim ajunge la 3.000 de lei pentru o categorie de angajaţi. Declaraţii surpriză de la premierul Dăncila la Alba Iulia

    “Sala aceasta este locul în care oamenii simt cu adevărat mândria de a fi români. Actul Unirii de acum 100 de ani a fost posibil datorită unor împrejurări istorice în care conducătorii ţării au făcut posibil acest lucru. În plan simbolic, e probabil cel mai emoţionat moment al Guvernului nostru. 
     
    Şedinţa simbolică a guvernului e un moment de mare importantă. Eforturile pe care le depunem au scopul de a construi şi consacra în plan internaţional o economie modernă, o societate unită, o ţară care se adaptează la evoluţiile interne şi internaţionale şi are grijă de cetăţenii săi”, a spus Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de Guvern de la Alba Iulia.
     
    Premierul a enumerat şi măsurile care se vor lua joi la Alba Iulia.
     
  • Vrei să faci bani de acasă fără să mai mergi la muncă? O tânără povesteşte cum reuşeşte să câştige bani de acasă după ce a renunţat la siguranţa unui job într-o corporaţie

    Ruth Hinds, o tânără de 30 de ani din Durham, Marea Britanie, a renunţat la siguranţa unui job într-o corporaţie pentru a încerca să facă bani online, de pe urma unor site-uri precum eBay.

    Înainte de a deveni liber profesionist, Hinds lucra în rolul de consultant în resurse umane, petrecând mult timp în deplasări. “Am presupus că o carieră de succes înseamnă să obţii o diplomă şi ai un job decent. Însă m-am trezit într-o bună zi şi m-am întrebat: <cum va fi viaţa mea peste 40 de ani>?”, a declarat tânăra într-un interviu acordat celor de la DailyMail.

    Ea spune că în prezent obţine între 6.500 şi 10.000 de euro pe lună din activităţi precum blogging sau intermediere de produse. Vara trecută, Hinds a câştigat 12.500 de euro dintr-un curs online în care îi învăţa şi pe alţii să îi urmeze “reţeta”.

    “Am mai mult timp liber”, a declarat ea pentru DailyMail. “Există o parte constantă a veniturilor, ceea ce înseamnă că pot genera bani şi fără a munci.”

    Deşi sunt mii de site-uri care oferă sfaturi de economisire, Ruth Hinds spune că vrea să ajute femeile oferindu-le diverse sfaturi.

     

  • După demisia lui Stănescu, Ţuţuianu face noi declaraţii. Până când va rămâne senator independent

    ”Miercuri, în absenţa mea am pierdut sprijinul politic pentru funcţia de vicepreşedinte al Senatului. Este un moment care mă obligă în primul rând să vă mulţumesc tuturor pentru colaborare şi în al doilea rând să vă spun că a fost o onoare pentru mine să fac parte din conducerea acestei Camere, o Cameră care şi-a îndeplinit de foarte multe ori rolul de a fi, cum spunea Alexandru Ioan Cuza, cu rol ponderator în sistemul politic şi administrativ românesc. 
     
    Datorită acestei situaţii sigur că voi acţiona în continuare ca senator independent neafiliat până când voi epuiza toate căile de atac statutare din interiorul PSD şi sigur voi parcurge şi toate etapele prevăzute de lege pentru că am de gând să merg în justiţie cu acest subiect, Până atunci vreau să vă spun că voi fi în spate, acolo, în ultimul rând, cu domnul Botnariu şi probabil că timpul va arăta că vom fi din ce în ce mai mulţi. Mulţumesc şi să sperăm că vom găsi în continuare căile necesare pentru ca Senatul să rămână Camera cu rol ponderator în sistemul politic românesc”, a declarat Adrian Ţuţuianu.
     
  • PSD nu iniţiază niciun demers de suspendare din funcţie a preşedintelui Iohannis

    ”Nu e absolut niciun demers (din funcţie a preşedintelui Klaus Iohannis – n.r.). Nu e luat în calcul un astfel de demers. PSD nu iniţiază niciun demers de suspendare”, a declarat Liviu Dragnea.
     
    Dragnea a mai spus că preşedintele Klaus Iohannis, în mod normal, trebuia să procedeze imediat la revocarea miniştrilor de la Transporturi şi Dezvoltare şi la numirea celor propuşi.
     
    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, joi, că nu va lua o decizie în ceea ce priveşte cea de-a doua remaniere guvernamentală, privind portofoliile de la Transporturi şi Dezvoltare, decât după sărbătorile Centenarului şi data de 1 Decembrie.
     
  • BREAKING: Ce se întâmplă cu euro. Cursul o ia RAZNA total. Economiştii de top vorbesc că ajunge la 5 lei

    Cursul euro/leu nu va creşte, deoarece Banca Naţională a României îl va ţine sub control pe fondul unei inflaţii ridicate, însă pentru a fi competitiv în regiune, leul ar trebui să se deprecieze până la un nivel de 5 lei pentru un euro, a spus Dan Bucşa, economistul-şef pentru Europa Centrală şi de Est al UniCredit Bank Londra.

    „Dintre monedele care fluc­tuea­ză din regiune, leul este cea mai puternică. Este o dife­ren­ţă undeva de 10-17% în valoare între leu, coroana cehă, respectiv forintul maghiar sau zlotul polonez. 10% la un curs de 4,66 înseamnă un nivel de peste 5 lei.“
     
    În ceea ce priveşte dobânda-cheie, previ­ziunea UniCredit pentru 2019 este că Banca Na­ţională va menţine rata dobânzii, iar în cazul unei recesiuni, există riscul ca ROBOR să crească.