BusinessMagazin

Tag: decizie

  • Ce spune Ciucă, despre preţurile la energie

    „E foarte clar că discutăm despre o decizie prin care să existe o piaţă semireglementată. Încă se caută soluţii tehnice”, spune premierul Nicolae Ciucă despre preţurile la energie electrică.

    „Avem în continuare în analiză la nivelul structurilor tehnice soluţiile prin care putem integra fondurile de la UE pentru combaterea sărăciei energetice şi soluţiile prin care vom decide să protejăm populaţia, iar preţurile la energie, mă refer la primele două praguri la consumatorii casnici să rămână la aceeaşi valoare şi desigur am zăbovit atât de mult pentru ca să căutăm soluţii astfel încât în ceea ce priveşte sectorul de IMM şi marea industrie să găsim soluţia să asigurăm competitivitatea produselor româneşti. E foarte important să avem în vedere acest lucru. E un obiectiv discutat la nivelul Comisiei”, spune liderul PNL, premierul Nicolae Ciucă.

    El a spus că „încă se caută soluţii tehnice”.

    „E foarte clar că discutăm despre o decizie prin care să existe o piaţă semireglementată, pentru că trebuie să existe energie care să poată să fie pusă în achiziţie şi vânzare. România are nevoie între doi şi trei Tw pe fiecare an. Pragurile, la nivelul consumatorului casnic sperăm să rămână cum au fost până acum, pentru că ne dorim să protejăm populaţia. (…) Pragul de 1,3 e vehiculat de toată lumea şi e în analiză”, încheie premierul.

  • Vedeta siteului Infowars Alex Jones trebuie să plătească circa 1 mld. dolari pentru afirmaţii false

    Verdictul, care a fost pronunţat după trei săptămâni de mărturii într-o instanţă de stat din Waterbury, Connecticut, a depăşit cu mult suma de 49 de milioane de dolari pe care Jones a fost obligat să o plătească în august de un juriu din Texas într-un caz similar intentat de alţi doi părinţi din Sandy Hook, notează Reuters.

    Verdictul din Connecticut se aplică atât lui Jones, cât şi companiei sale, Free Speech Systems LLC, proprietara site-ului Infowars al lui Jones. FSS a intrat în faliment în luna iulie.

    Printre reclamanţii din cazul din Connecticut se numără mai mult de o duzină de rude ale celor 20 de copii şi şase membri ai personalului care au fost împuşcaţi la Şcoala Elementară Sandy Hook în decembrie 2012. Jones a susţinut ani de zile că masacrul a fost înscenat ca parte a unui complot guvernamental pentru a le lua americanilor armele.

    În timpul unei transmisiuni în direct în timp ce era citit verdictul, Jones a promis că va face apel şi a declarat că falimentul în curs al companiei sale va proteja Infowars între timp.

    “Ne luptăm cu Goliat”, a spus el.

    Avocatul lui Jones nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

    Finanţele Infowars nu sunt publice, dar, potrivit mărturiilor din proces, site-ul a adus venituri de 165 de milioane de dolari între 2016 şi 2018. Un economist din cadrul procesului din Texas a estimat că averea lui Jones este între 135 şi 270 de milioane de dolari.

    Falimentul FSS va limita suma totală de bani disponibilă pentru familiile din Sandy Hook, dar acestea ar putea solicita alte bunuri de la Jones dacă un judecător va decide că firma sa le-a adus prejudicii în mod deliberat, potrivit lui Brian Kabateck, un avocat al reclamanţilor.

  • Casa Albă acuză OPEC+ că ia parte Rusiei prin decizia de a reduce producţia de petrol cu 2 milioane de barili pe zi

    Casa Albă a acuzat OPEC+ că s-a aliniat cu Rusia după ce Arabia Saudită a condus grupul pentru a conveni asupra reducerilor profunde ale producţiei de petrol, provocând o reacţie din partea ţărilor care se luptă cu creşterea inflaţiei energetice declanşată de invazia Ucrainei de către Moscova, raportează Financial Times.

    Grupul OPEC+ a declarat că va reduce obiectivele de producţie cu 2 milioane de barili pe zi, echivalentul a 2% din oferta globală, după prima sa întâlnire personală din ultimii doi ani la Viena. Scăderea reală a producţiei este probabil mai aproape de 1 milion b/zi, deoarece mulţi membri mai slabi s-au străduit să atingă obiectivele de producţie în ultimele luni.

    Decizia a venit în ciuda lobby-ului amplu din partea guvernului SUA înainte de întâlnire şi a marcat o sfidare semnificativă a administraţiei Biden, care încearcă să reducă preţurile petrolului înainte de alegerile intermediare din noiembrie şi să înfometeze Rusia de venituri din energie.

    Administraţia Biden a criticat reducea, numind-o drept o „decizie mioapă” într-un moment în care „menţinerea unei surse globale de energie este de o importanţă capitală”. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat reporterilor de la Air Force One că este „clar” că Opec+ se „aliniază cu Rusia”.

    Ministrul energiei din Arabia Saudită, Prinţul Abdulaziz bin Salman, a respins sugestiile potrivit cărora reducerile ar afecta consumatorii, argumentând că acţiunile grupului au fost menite să încurajeze investiţiile pe termen lung în producţia de petrol.

    Ca răspuns la decizia OPEC+, SUA au declarat că vor continua să elibereze petrol din stocurile strategice „după caz” şi că vor explora „acţiuni responsabile suplimentare” pentru a creşte oferta internă de petrol.

    Preţurile petrolului au crescut cu peste 5% de vineri, înainte de întâlnire, iar indicele de referinţă internaţional Brent a urcat la 93,95 dolari pe baril după vestea reducerii.

    „Arabia Saudită a pus OPEC pe un curs de coliziune cu lumea liberă. Ei s-au alăturat Rusiei în numele managementului de protecţie a pieţei petrolului – la fel cum consumatorii din întreaga lume se luptă cu inflaţia şi cu creşterea costului vieţii”, a declarat Bill Farren-Price, un observator veteran al Opec la firma de consultanţă Enverus. „Cu siguranţă vor exista consecinţe politice pentru Riad”.

    Secretarul general al OPEC, Haitham al-Ghais din Kuweit, a susţinut că grupul oferă „securitate” şi „stabilitate” pieţelor energetice.

    „Totul are un preţ”, a spus el. „Securitatea energetică are şi ea, de asemenea, preţul ei.”

    Ministrul Energiei al Emiratelor Arabe Unite, Suhail Al Mazrouei, a declarat că grupul se concentrează pe evitarea prăbuşirii preţului petrolului ca în 2008 şi nu a vrut să se implice în discuţiile despre rolul Rusiei pe piaţă.

  • Victorie pentru un miliardar rus: Alexey Kuzmichev a învins în instanţă autorităţile navale din Franţa în procesul legat de unul dintre iahturile sale

    Miliardarul rus Alexey Kuzmichev a obţinut o victorie parţială în conflictul său cu autorităţile vamale din Franţa, în timp ce judecătorii au declarat că raidul asupra unuia dintre cele două iahturi ale sale a fost ilegal şi l-au anulat, a raportat Bloomberg.

    Curtea de Apel din Paris a criticat miercuri „erorile grave” făcute de oficialii vamali în timpul inspecţiei surpriză a „La Petite Ourse” în oraşul de coastă Antibes şi a considerat raidul de la jumătatea lunii martie drept „neregulat”.

    Judecătoarea Elisabeth Ienne-Berthelot a subliniat că nu există nicio menţiune în raportul raidului vamal provit căreia căpitanul a fost informat cu privire la dreptul său de a se opune percheziţiei.

    Avocatul lui Kuzmichev, Philippe Blanchetier, a descris operaţiunea de căutare drept „o improvizaţie dictată de considerente politice obscure”.

    În ciuda victoriei sale parţiale de miercuri, este puţin probabil ca Kuzmichev să-şi poată muta iahtul „La Petite Ourse”, deoarece rămâne vizat de îngheţarea activelor Uniunii Europene. Miliardarul, care este unul dintre fondatorii firmei de investiţii Alfa Group, a pierdut un argument separat la începutul acestui an în care încerca să răstoarne decizia guvernului francez de a dezvălui locaţia casei sale din Paris.

    Judecătorii au decis miercuri că cel de-al doilea argument privind „La Petite Ourse II”, care a fost de asemenea imobilizat în martie, la Cannes, ar fi trebuit să fie depus la o altă instanţă, neluându-se nicio decizie în acest sens.

    Iahturile deţinute de oameni de afaceri sancţionaţi au fost imobilizate în porturi sau şantiere navale din întreaga Europă ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia.

  • Cîmpeanu anunţă cinci decizii după consultările cu federaţiile sindicale din Educaţie

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, anunţă că au rezultat cinci decizii majore în urma consultării dintre Minister şi federaţiile sindicale reprezentantive, acestea fiind oportune pentru îmbunătăţirea textului proiectului Legii învăţământului preuniversitar.

    Cîmpeanu spune că a avut un dialog „constructiv şi responsabil” cu federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ: Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi a agreat, împreună cu reprezentaţii celor două federaţii, cinci propuneri de îmbunătăţire a textului proiectului Legii învăţământului preuniversitar „România Educată”.

    Măsurile agreate se vor regăsi în textul proiectului de lege care va fi înaintat spre adoptare în Guvern.

    Una dintre măsuri este posibilitatea legală a organizării concursului propriu de admitere la nivel de colegiu (nu numai la nivelul colegiilor naţionale), cu condiţia ca această admitere să fie organizată imediat după susţinerea examenului de Evaluare Naţională. „Această posibilitate se constituie într-o veritabilă şansă suplimentară pentru ca elevii să poată fi admişi în colegiile dorite, fiind în acelaşi timp o oportunitate unică pentru acele colegii care îşi doresc şi îşi asumă selecţia în vederea susţinerii performanţei prin iniţierea unui număr important de clase de excelenţă/specializare în reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat. Astfel, evaluarea naţională va avea rolul de monitorizare a sistemului de educaţie, conform recomandărilor OECD. Elevii absolvenţi ai clasei a VIII-a vor susţine Evaluarea Naţională mai devreme cu o săptămână, iar concursul de admitere în colegii va fi susţinut pe baza programelor şcolare, ulterior examenului de evaluare naţională, pe baza unor subiecte elaborate „în afara unităţii de învăţământ” pentru concursul de admitere în colegii”, spune Cîmpeanu, pe Facebook.

    Admiterea în liceu prin repartiţie computerizată a elevilor care nu au ocupat un loc în urma concursului de admitere în colegii se va realiza pe baza rezultatelor obţinute la evaluarea naţională, după încheierea concursurilor proprii de admitere în colegii. Aceste prevederi sunt prevăzute a fi aplicate începând cu sesiunea iunie 2024.

    O a doua măsură se referă la examenul naţional de bacalaureat, fiind agreat ca limba şi literatura română (inclusiv gramatica) să constituie o probă distinctă în cadrul examenului naţional de bacalaureat.

    „Structura probei de limba romana va permite evaluarea competenţelor specifice, eliminând accentul pus pe învăţarea mecanică. Promovarea examenului naţional de bacalaureat va fi condiţionată de obţinerea mediei 6, pe baza notelor obţinute la proba de limba şi literatura română şi la proba A, care cuprinde discipline din trunchiul comun (matematica, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie şi ştiinţe socio-umane). Referitor la proba E, prevăzută la art. 75 alin. (4), a fost agreat faptul că îşi va păstra caracterul facultativ, deoarece va avea un nivel de dificultate corespunzător pentru a putea fi baza acordării unei calificări de nivel 4, conform art. 76 alin. (5) şi art. 76 alin. (3) şi a putea fi luată în considerare atât la admiterea în învăţământul superior în condiţiile autonomiei universitare, cât şi pe piaţa muncii. Pentru încurajarea participării absolvenţilor de liceu la proba E, având în vedere nivelul de dificultate al subiectelor realizate astfel încât să permită acordarea unei calificări de nivel 4, aceasta nu va condiţiona promovarea examenului naţional de bacalaureat. A fost prezentată modalitatea în care evaluarea la bacalaureat se va realiza în format digital (asistat de calculator); acest fapt nu înseamnă că toţi itemii vor fi de tip grilă! Vor fi şi itemi cu răspuns deschis, itemi de tip întrebare structurată, eseu etc. Esenţiale sunt modalitatea de colectare a datelor şi modalitatea de interpretare a informaţiilor la nivel de competenţă – de exemplu, un răspuns care se referă la o cauzalitate (cauză-efect) va fi evaluat şi în cadrul itemilor de la disciplinele istorie, geografie, fizică, matematică etc., iar interpretarea rezultatelor la nivel de competenţă va fi extrem de utilă în fundamentarea politicilor educaţionale”, a transmis ministrul Educaţiei.

    Bacalaureatul în noua formă este prevăzut a fi implementat în 2027, după realizarea noilor planuri-cadru şi a noilor programe pentru ciclul liceal, pentru prima generaţie care studiază pe baza noilor programe începând cu clasa a IX-a, anul şcolar 2023-2024.

    A treia măsură priveşte asumarea filierei la nivel liceal care este apreciată ca fiind o măsură oportună, capabilă să susţină creşterea calităţii procesului de învăţământ şi profesionalizarea resursei umane (un profil profesional adaptat al cadrului didactic).

    „Unităţile de învăţământ liceal vor funcţiona cu respectarea principiului asumării filierei. Ministerul Educaţiei stabileşte criteriile de încadrare a unei unităţi de învăţământ liceal într-una dintre cele trei filiere: teoretică, vocaţională sau profesională, printr-o metodologie aprobată prin ordin de ministru. Pentru filiera profesională s-a agreat titulatura de „Liceu tehnic şi profesional” şi asumarea integrală a acestei filiere, cu precizarea că pentru unităţile de învăţământ liceal din zone greu accesibile sau dezavantajate, pentru asigurarea unui acces echitabil la educaţie al elevilor, vor putea fi justificate şi aprobate, prin ordin de ministru, anumite excepţii de la această măsură. Astfel, în proiectul de lege va fi reglementată această posibilitate prin raportare la motive obiective care ţin de asigurarea dreptului la educaţie, dar şi de nevoia de continuare, spre exemplu, a susţinerii performanţei sportive la nivelul unor licee tehnice şi profesionale care au înregistrat performanţe în acest domeniu şi nu numai”, a mai săus Cîmpeanu.

    A patra măsură: Procesul de descentralizare va fi iniţiat prin reconfigurarea activităţii de educaţie extraşcolară la nivelul sistemului naţional de învăţământ.

    „Palatele copiilor, cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare vor fi reorganizate ca unităţi de educaţie extraşcolară şi vor face parte din reţeaua şcolară. Personalul încadrat la nivelul acestor unităţi de educaţie extraşcolara îşi menţine calitatea de personal didactic titular la nivelul sistemului naţional de învăţământ. Componentele de patrimoniu, terenurile şi clădirile unităţilor de educaţie extraşcolară, având în vedere specificul şi răspândirea structurilor arondate, vor face parte din domeniul public şi vor fi administrate de către consiliile judeţene. Schimbarea destinaţiei se va putea face numai cu avizul conform al Ministerului Educaţiei. Celelalte componente ale bazei materiale vor fi de drept proprietatea unităţilor de educaţie extraşcolară şi vor fi administrate de către consiliile de administraţie, conform legii”, arată ministrul Educaţiei.

    A cincea măsură îi priveşte pe elevii cu CES.

    „În condiţiile evidenţierii importanţei susţinerii învăţământului special, integrarea elevilor cu CES în învăţământul de masă se va face gradual, doar în măsura în care la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de masă vor fi asigurate condiţiile specifice din perspectiva existenţei resursei umane calificate (consilieri, profesori de sprijin şi cadre didactice formate pentru educaţia copiilor cu CES), precum şi din perspectiva existenţei infrastructurii dedicate (cabinete psihopedagogice, camere resursă…..) Pentru asigurarea şcolarizării elevilor cu CES, conform nivelurilor de sprijin care vin în întâmpinarea cerinţelor educaţionale ale acestora, oferindu-le atât flexibilizarea predării, cât si intervenţii specifice: logopedie, kinetoterapie, consiliere şcolară, intervenţii psihologice, precum şi adaptări şi modificări curriculare, diverse tipuri de asistenţă psihopedagogică. În funcţie de nivelul de sprijin vor fi elaborate instrumente metodologice specifice care să asigure operaţionalizarea şi funcţionalitatea acestora prin strategii de adaptare, augmentare, modificare, compensare, dispensare, tehnologii asistive şi de acces, planuri educaţionale personalizate, planuri educaţionale individualizate şi planuri de intervenţie personalizată. Centrul Naţional de Educaţie Incluzivă va gestiona componenta de formare a cadrelor didactice în domeniul educaţiei incluzive şi componenta de programe naţionale de cercetare cu impact major privind politicile incluzive, instrumentele administrative, programele şi practicile incluzive”, arată Sorin Cîmpeanu,

    Marţi, 23 august, începând cu ora 10.00 Ministerul Educaţiei va continua dezbaterea cu federaţiile sindicale pe cele mai importante aspecte din proiectul Legii învăţământului preuniversitar-România Educată.

  • Ionuţ Măstăcăneanu şi Marius Costea, KPMG în România: Guvernul a decis majorarea impozitului pe dividende. La ce ne putem aştepta

    Cota de impozit pe dividende va creşte, conform celor mai recente modificări la Codul Fiscal, de la cinci la 8%, măsura urmând a se aplica pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2023. Astfel, deşi România va deveni mai puţin atractivă în ochii investitorilor decât Ungaria, Estonia sau Bulgaria, de pildă, îşi va păstra, totuşi, competitivitatea, dat fiind faptul că noua cotă se află sub cele ale multor ţări din zonă – în această categorie intrând Croaţia, Serbia sau Polonia. În plus, cum scutirea de impozit pentru beneficiarii persoane juridice cu deţineri minime de 10% din titlurile de participare pentru cel puţin un an se menţine, am putea asista la majorarea unor participaţii mici peste plafonul de 10%, pentru a nu li se reţine impozit pe dividende. Dar să vedem ce alte implicaţii mai are decizia Guvernului.

    DECAPITALIZAREA COMPANIILOR. Măsura de creştere a nivelului impozitului ar putea determina agenţii economici să ia decizia distribuirii dividendelor în cursul acestui an, pentru a se bucura de cota de 5%.

    Cu alte cuvinte, deşi atunci când a fost anunţată decizia se vorbea tocmai despre încurajarea utilizării profiturilor pentru investiţii şi descurajarea distribuirii lor, oarecum în completarea măsurii de acordare a deducerilor la impozitul pe profit pentru creşterile de capital, nu excludem ca, de fapt, să asistăm la o decapitalizare a companiilor româneşti cu profituri nedistribuite, inclusiv din anii precedenţi, dacă acţionarii vor hotărî să profite de cota de 5%.

    ÎNTĂRIREA PARTICIPAŢIILOR MICI. Aşa cum arătam, se menţine scutirea de impozit pentru beneficiarii – persoane juridice (române sau rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene ori într-un stat membru al Spaţiului Economic European, altul decât statele membre ale Uniunii Europene – Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei), condiţia fiind aceea de a deţine minim 10% din titlurile de participare, pentru minim un an (implementarea Directivei europene Mamă-Filială).  Prin urmare, nu este exclus ca unii investitori să ia in considerare, acolo unde este posibil, creşterea sau consolidarea participaţiilor mici dincolo de plafonul impus de 10%, pentru a preveni reţinerea impozitului pe dividende de 8%.

    OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE REZIDENŢĂ FISCALĂ. Nerezidenţii din anumite ţări cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri vor trebui sa prezinte certificatul de rezidenţă fiscală pentru a se bucura de cota mai mică de impozit. Actul este, practic, dovada că firma nerezidentă este plătitoare de impozit la ea în ţară şi, astfel, poate beneficia de cota de impozit mai redusă prevăzută de convenţia aplicabilăPână în prezent, la o analiză sumară, doar şase astfel de convenţii (dintre care le amintim pe cele cu Irlanda, China şi Cipru) prevedeau o cota de impozit pe dividende mai mică de 5%. Pe de altă parte, ca urmare a creşterii cotei de impozit la 8%, considerăm că vor deveni relevante alte 13 convenţii, ce prevăd cote de impozit între 5% şi 8%.  În această situaţie s-ar afla cele încheiate cu Austria, Italia şi Spania.

    POTENŢIALA REORIENTARE A FONDURILOR DE PENSII. Odată cu creşterea nivelului de impozitare a dividendelor, nu excludem migrarea fondurilor de pensii către alte investiţii (titluri de stat, de exemplu), dacă ne gândim că un impozit de 8% le-ar putea diminua randamentul. O astfel de diminuare a randamentului ar afecta, însă, participanţii la aceste fonduri. Afectate ar putea fi atât fondurile din Pilonul III, cât şi, mai cu seamă, cele din Pilonul II. Mai mult, fondurile de pensii din UE au investiţii pe piaţa noastră de capital. Un alt efect nedorit pentru piaţa din România ar putea veni din reorientarea lor către alte pieţe, ca urmare a impozitării dividendelor primite de la societăţile româneşti.  

    În concluzie, deşi, la o primă vedere, nu s-ar putea vorbi despre aspecte care să afecteze covârşitor economia, doar timpul ne va arăta toate implicaţiile, având în vedere că anumite efecte s-ar putea face resimţite, aşa cum am arătat şi mai sus, într-un orizont de timp mai îndelungat.

    Opinie realizată de Măstăcăneanu Ionuţ – Director, Tax, KPMG în România şi Marius Costea – Associate Director, Tax, KPMG în România

     

     

     

  • Aprovizionarea cu gaze a Europei se opreşte pentru 10 zile, dar nemţii se tem că această decizie ar putea fi una definitivă

    Având în vedere dependenţa Germaniei de Rusia pentru mai mult de o treime din aprovizionarea cu gaze şi lipsa de alternative viabile pe termen scurt, şansa de a provoca pagube Europei ca răzbunare pentru sancţiunile şi sprijinul pentru Ucraina ar putea fi prea bună pentru ca Kremlinul să o treacă cu vederea, informează Bloomberg.

    În calendarul oficialilor din Germania, data de 11 iulie este marcată cu roşu ca fiind data limită până la care Rusia ar putea să ţină robinetul deschis pentru livrarea de gaze.

    Când principala conductă pentru gazul rusesc către Europa se opreşte, timp de 10 zile, pentru întreţinere, Germania şi aliaţii săi se pregătesc ca preşedintele Vladimir Putin să folosească această oportunitatea pentru a opri definitiv fluxurile de gaze către Europa.

    Dacă Moscova semnalează că conducta Nord Stream nu va reveni conform planului, guvernul cancelarului Olaf Scholz ar declanşa probabil măsuri de urgenţă, cum ar fi raţionalizarea şi salvarea companiei. Consecinţele ar duce, aproape sigur, la o recesiune profundă pentru cea mai mare economie a Europei şi ar crea efecte de undă pe tot continentul.

    „Suntem îngrijoraţi? Da, suntem foarte îngrijoraţi”, a spus Christian Kullmann, directorul executiv al gigantului chimic german Evonik Industries AG. „Ar fi naiv şi cu ochi înstelaţi să nu fii îngrijorat.”

    În timp ce Moscova neagă că foloseşte energia ca armă, calculul pentru Putin este pe cât de simplu, pe atât de cinic. Europa este disperată să umple depozitele pentru a menţine casele încălzite şi fabricile să funcţioneze pe timpul iernii. Deci, cu cât Moscova acţionează mai devreme pentru a perturba şi mai mult pieţele de gaze, cu atât preţurile sunt mai mari şi cu atât Rusia are mai mult timp pentru a culege roadele.

     

  • De ce actuala Coaliţie n-a decis supraimpozitarea pensiilor speciale

    Am fi vrut ca în pachetul agreat să prindem şi supraimpozitarea pensiilor speciale, a veniturilor salariale foarte mari şi a supraprofitului generat în pandemie, însă colegii de coaliţie s-au opus, afirmă secretarul general al PSD, Paul Stănescu
    „PSD va fi mereu susţinătorul şi promotorul unei viziuni mai echitabile şi mai corecte în societatea românească. În ultima perioadă, atât în cadrul coaliţiei, cât şi în spaţiul public, am insistat cu argumente puternice că zona fiscală poate fi regândită pentru a mări veniturile bugetare.

    Astfel, PSD a arătat că este nevoie de un nou model fiscal. Acesta trebuie să promoveze principii de protecţie mai bună a celor vulnerabili şi să elimine cât mai multe excepţii fiscale. De-a lungul timpului, acestea nu au făcut decât să adâncească inegalitatea şi să ofere unora un tratament preferenţial, care nu se justifică”, declară Paul Stănescu.

    El spune că veniturile fiscale ale românilor sunt, oricum, printre cele mai reduse din UE.
    „Nu-i putem ajuta pe cei mai mulţi dintre români, dacă unii au privilegii fiscale mari, iar alţii se supun unui regim de impozitare normal. Măsurile pe care coaliţia de guvernare le-a agreat sunt dovada clară că PSD nu a aruncat nici vorbe-n vânt şi nici nu a fluturat principii. Solidaritatea şi o mai mare echitate ne vor asigura nu doar stabilitatea socială, dar şi pe cea politică şi economică. Am fi vrut ca în pachetul agreat să prindem şi supraimpozitarea pensiilor speciale, a veniturilor salariale foarte mari şi a supraprofitului generat în pandemie.

    Însă, chiar dacă colegii de coaliţie s-au opus, este crucial că am arătat românilor că există la nivelul coaliţiei resurse de voinţă politică care să ne permită să luăm decizii mult mai corecte, decât cele care funcţionează în prezent. Am demonstrat că putem trece peste limitele de natură ideologică, politică sau electorală şi că împreună suntem de acord să răspundem mai bine nevoilor românilor decât propriilor noastre agende politice. Măsurile fiscale pe care le-am convenit nu fac decât să protejeze mai bine veniturile celor mai vulnerabili dintre noi. Este o dovadă de maturitate şi responsabilitate politică”, conchide Stănescu.
     

  • Ucraina introduce vize pentru ruşi

    Autorităţile din Ucraina au decis să introducă vizele de călătorie pentru ruşii care vor să intre în ţară, potrivit CNN.

    Cabinetul ucrainean a decis să renunţe la călătoriile fără vize pentru ruşi, a confirmat premierul Denys Shmyhal.

    Preşedintele Volodimir Zelenski a explicat pe Telegram că a sugerat această schimbare „pentru a contracara ameninţările fără precedent la adresa securităţii naţionale, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale statului nostru”.

    Zelenski a precizat că schimbarea va intra în vigoare la 1 iulie.

  • Florin Spătaru, ministrul economiei: României îi lipseşte acest “single point of contact”, când un investitor vine şi bate la 15 uşi fără să aibă o concluzie clară atunci decizia trenează

    “Cred că României îi lipseşte acest  “single point of contact”, în momentul în care vine un investitor şi bate la 15 uşi fără să aibă o concluzie clară decizia trenează şi atunci  se orientează acest investitor.  Poate să bată la alte uşi. Este o bătălie internă la nivelul UE pentru relocarea acestor investitori”, a declarat Florin Spătaru, ministrul economiei la evenimentul ZF “Reindustrializarea României. 2022, momentul adevărului. Ce facem cu industria?”

    El a mai spus că pe lista ministerului “avem cel puţin un investitor mare  care îşi va declara opţiunea, suntem în discuţii cu mai multe companii, discutăm în mod regulat de solicitări de informare privind potenţiale investiţii, ne  uităm la posibilitatea de relocare nu doar din Ucraina, Belarus şi  Rusia dar la fenomenul mare de relocare inclusiv din zona asiatică. În domeniul semiconductorilor am iniţiat această discuţie, există un proiect de 500 de mil euro, suntem în discuţii cu jucătorii mari europeni şi non europeni pentru a atrage un investitor mare. Industria auto este unul din pilonii principali ai industriei româneşti. Au fost programe în domeniul bateriilor şi pe micro electronică, primul program l-am ratat”

    Reindustrializarea este o prioritate şi o oportunitate, vedem o întrerupere a lanţurilor de aprovizionare, vedem că  UE şi-a setat anumite obiective, dezvoltare sustenabilă, energie verde, producţie, nu poţi să dezvolţi aceste lanţuri de aprovizionare când te bazezi pe achiziţia de materii prime dintr-o zonă care nu funcţionează după aceste principii. Am iniţiat împreună cu ataşaţii economici din ambasade această comunicare pentru a atrage investiţii mari. Un investitor mare atrage zeci, sute, mii de investitori mici, acest factor de multiplicare este esenţial în dezvoltarea industrială a României. Sprijinirea unor astfel de investitori este posibilă cu condiţia de-a crea factorul de multiplicare, statul nu face decât să finanţeze o investiţie majoră având venituri prin acest factor de multiplicare, a mai spus ministrul.

    Multe state au creat o cursă a finanţărilor, asigurând linii de finanţare pentru anumite direcţii. România are capabilitatea de-a veni cu un plan customizat pentru fiercare investitor, să găsim soluţii pentru anumite direcţii, aceasta poate deveni mai atractivă decât o soluţie generică, a mai spus el.

    “Cred că industria IT, cu toate componentele pe care le conţine este un sector în care trebuie să ne concentrăm. În 2022 industria arată diferit faţă de 1990, avem alte componente care duc la asigurarea produselor pe care le consumăm în fiecare zi. Noi am venit cu această zonă, cu zona conţinutului  digital, a industriei de înaltă tehnologie, ce trebuie să fie dezvoltată”, a mai adăugat el.

    Ministrul a mai spus că România are o istorie industrială, în anii ’70-‘80 România a investit mult în capacilităţi în sectorul industrial, adaptată la beneficiarii pe care îi avem. “Toată industria s-a creat ţinând cont de utilizatorul final. Ce am făcut din 1990 încoace? Am exploatat aceste capabilităţi, cu un program de retehnologizare dat de companiile private ce au preluat aceste unităţi, dar care nu mai sunt suficiente pentru că intrăm într-o tranziţie industrială. Reindustrailizarea are alte principii la bază, este un moment propice pentru marea majoritate a economiilor europene de-a se reinventa, de –a veni cu sectoare noi de activitate care să asigure această zonă. Noi de la Ministerul Economiei spunem că vrem să facem reindustrializarea României, o reindustrializare după 30 de ani, după ce am distrus capacităţile. România are capabilităţi de dezvoltare în cercetare inovare de care nu prea vorbim, aceste capabilităţi asigură oportunitatea de dezvoltare industrială ulterioară, cam aşa ar trebui să privim industria în acest moment. Ştim clar că industria în sine are nevoie de o bază stabilă, adică materii prime de bază pe care trebuie să le asigurăm, poate o facem făcând această tranziţie tehnologică în industria chimică, a oţelului, să exploităm materiile prime pentru a putea asigura baza stabilă a dezvoltării ulterioare. România poate oferi multe lucruri, suntem o ţară stabilă energetic, cu rezerve importante în categoria celor 137 materii critice, România poate asigura o bună parte din ele. În 20 de ani nu am făcut decât să închidem mine (…). Nu poţi să vii să spui că de mâine deschizi mina “X” ca ai resurse, trebuie să vezi care sunt grupurile ţintă, interesele lor”

    Acesta este principiul care ar trebui să guverneze şi pe care îl promovăm, discutând cu Comisia Europeană şi operatorii din acest domeniu, vom veni cu o propunere care să acopere aceste nevoi, a adăugat el.