BusinessMagazin

Tag: Datorii

  • Plan fără precedent în Germania: Berlinul vrea să se împrumute 471 mld. euro în 2021

    Germania se pregăteşte de o serie de emisiuni de obligaţiuni fără precedent în 2021, plănuind să se împrumute peste 471 mld. euro pentru a-şi ajuta economia să treacă peste criza generată de pandemie, scrie Bloomberg.

    De asemenea, Germania plănuieşte să vândă o serie de ”bonduri verzi” în luna mai pentru circa 8 miliarde de euro, iar două dintre vânzările de datorii din 2021 vor fi sindicalizate.

    Cheltuielile efectuate pentru a limita impactul coronavirusului vor depăşi venitul federal şi vor aduce noul nivel al datoriilor anul viitor la aproape 180 de miliarde de euro.

    „Germania trebuie să se pregătească pentru a doua recesiune”, spune Dr. Jorg Kramer, economist-şef al Commerzbank, referindu-se la restricţiile de circulaţie impuse de-a lungul sărbătorilor de iarnă.

    În ciuda măsurilor, Germania a raportat joi peste 45.000 de contaminări cu SARS-CoV-2, cel mai grav bilanţ de la debutul pandemiei până în prezent.

    Programul de vaccinare împotriva coronavirusului va începe oficial pe 27 decembrie.

     

  • Vor putea economiile UE creşte suficient de puternic pentru a-şi plăti munţii de datorii?

    Pandemia de coronavirus pune sub presiune sustena­bilitatea unor economii europene, determinându-i pe unii să susţină că creşterea economică şi susţinerea monetară venită din partea BCE nu vor fi suficiente şi că datoriile publice ar trebui renegociate, scrie Euractiv.

    UE se chinuie să depăşească cea mai profundă criză din istoria sa de şapte decenii, criză care a erodat creşterea economică şi a trimis datoriile publice la niveluri record.

    În ultima criză financiară, datoria publică din UE (fără UK) a crescut cu 20 de puncte la 86,6% din PIB. Cu niveluri încă ridicate ale datoriilor din criza anterioară, datoria publică la nivelul UE este aşteptată să urce cu 15 puncte în acest an până la 95% din PIB.

    Această povară va fi îndeosebi una grea pentru mai multe ţări, ridicând semne de întrebare privitoare la sustenabilitatea economiilor acestora pe termen mediu şi lung, avertiza Comisia Europeană la începutul lunii noiembrie.

    Economiştii sunt de acord că datoria publică este sustenabilă atâta vreme cât economiile cresc peste costurile finanţării datoriei, un scenariu posibil graţie intervenţiilor BCE.

    Ţările cu probleme pot conta pe susţinerea BCE. Angel Talavera de la Oxford Economics arată că „BCE nu este aşteptată să majoreze dobânzile în viitorul apropiat“ având în vedere tendinţa inflaţiei. „Datoriile ridicate sunt o problemă pe care va trebui s-o abordăm în cele din urmă, însă nu deocamdată“, potrivit acestuia.

    „Creşterea este singura soluţie credibilă şi sănătoară“, susţine Maria Demertzis, director adjunct al think tank-ului Bruegel.

    Chiar dacă BCE îşi va menţine stimulentele monetare pe termen mediu, unele voci argumentează că creşterea nu va fi suficientă pentru a surmonta volumul uriaş de noi datorii.

    Angel Talavera de la Oxford Economics este mai preocupat de datoriile private decât de nivelul celor publice din cauza riscului de defaulturi şi potenţialul impact asupra sectorului bancar.

    Pandemia a afectat puternic companiile, în special pe cele din sectoarele de turism, restaurante şi retail. Companiile au rămas pe linia de plutire graţie măsurilor adoptate de guverne.

    „Garanţiile guvernamentale pentru credite şi moratoriile privind falimentele au evitat un val pe scară largă de defaulturi în rândul companiilor nonófinanciare, însă un număr important de firme ar putea fi obligate să depună cerere de protecţie împotriva falimentului dacă măsurile vor fi retrase prea curând sau în cazul în care condiţiile de creditare bancară se înăspresc“, avertiza BCE într-un raport recent.

    Demertzis de la Bruegel crede că lecţia din criza trecută este că „cu cât datoriile private sunt restructurate mai rapid, cu atât va fi mai bine pentru toate părţile“.

  • Coronavirusul a majorat datoriile gobale la un nivel record, vine un „tsunami al datoriilor” – IIF

    Institutul a declarat că datoria globală va bate noi recorduri în următoarele luni pentru a ajunge la 277 trilioane de dolari până la sfârşitul anului, ceea ce ar reprezenta un raport datorie / PIB de 365%.

    Avertismentele vin după ce guvernele din întreaga lume şi-au intensificat sprijinul pentru companii şi cetăţeni înlupta cu efectele pandemiei. De asemenea, companiile au trebuit să caute finanţare alternativă, în condiţiile opririi activităţii din cauza Covid-19. Ambele evenimente au dus la o creştere a îndatorării.

    „Stimulată de o creştere bruscă a împrumuturilor guvernamentale şi corporative pe măsură ce pandemia Covid-19 continuă, sarcina datoriei globale a crescut cu 15 trilioane de dolari în primele trei trimestre ale anului 2020 şi acum depăşeşte 272 trilioane de dolari”, a declarat IIF în Global Debt Monitor.

    În rândul naţiunilor avansate, datoria a crescut peste 432% din PIB în al treilea trimestru – o creştere de 50 puncte procentuale faţă de 2019. Statele Unite, care au implementat unul dintre cele mai mari pachete de stimulare din lume, sunt responsabile pentru aproape jumătate din această creştere.

    În zona euro, acţiunile guvernamentale au condus la o creştere a datoriei publice cu 1,5 trilioane de dolari în aceeaşi perioadă, pentru a ajunge la 53 de trilioane de dolari. Acest lucru este încă sub nivelul de 55.000 de miliarde de dolari înregistrat în regiune în al doilea trimestru al anului 2014, când regiunea se confrunta cu criza datoriilor suverane.

    Pe pieţele emergente, nivelul datoriilor a crescut la peste 248% din PIB, Libanul, China, Malaezia şi Turcia cunoscând cele mai mari creşteri ale datoriilor din sectorul nefinanciar.

    Cu toate acestea, pandemia de coronavirus nu este singura de vină pentru nivelul masiv al datoriei globale. „Ritmul acumulării datoriei globale a fost fără precedent din 2016, crescând cu peste 52 de trilioane de dolari”, a spus IIF.

  • Este oficial: ANAF a publicat “lista ruşinii” pentru al treilea trimestru al anului 2020

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T3 2020, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T3 2019. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T3 2020 sunt aferente perioadei iulie – septembrie 2020.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • ANAF va publica “lista ruşinii” în această lună. Verifică dacă lucraţi la o companie cu datorii

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) va publicat în această lună lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T3 2020, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T2 2019. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.

    Obligaţiile fiscale pentru T2 2019 sunt aferente perioadei aprilie – iunie 2019. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.

    Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, regelmentează faptul că aceste obligaţii fiscale trebuiau plătite.

    Pentru publicarea obligaţiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect, conform site-ului ANAF.

    Sunt publicate obligaţiile fiscale restante totale care depăşesc următoarele plafoane:
    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; 
    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; 
    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista din acest an nu va cuprinde persoanele fizice, doar pe cele juridice, conform unor modificări legislative recente.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • Cea mai mare bancă din Danemarca anunţă o serie masivă de concedieri: Până acum, au părăsit compania circa 1.000 de angajaţi

    Danske Bank va tăia 1.600 de locuri de muncă în următoarele 6-12 luni ca parte a unui program de reducere a costurilor, potrivit Reuters.

    Cea mai mare bancă din Danemarca încearcă să aducă din nou sub control costurile şi procedurile. Astfel, cel puţin 1.000 de angajaţi au părăsit compania din luna iulie a anului trecut până în prezent.

    „Trebuie să ne adaptăm la schimbările suferite de sectorul financiar şi, pentru a rămâne competitivi, trebuie să continuăm să reducem din costuri”, a declarat CEO-ul Chris Vogelzang. Danske are în prezent peste 22.000 de angajaţi, dintre care aproximativ 11.000 se află în Danemarca.

    Supraveghetorul financiar fin Danemarca a lansat săptămâna trecută o anchetă cu privire la modul în care Danske Bank a colectat din greşeală datorii de la 106.000 de clienţi din cauza unor erori ale sistemului IT.

    Începând cu 1 septembrie, s-au rambursat în total 395.638 de coroane suedeze (circa 63.000) către 326 de clienţi, majoritatea fiind despăgubiţi cu mai puţin de 1.000 de coroane. Reprezentanţii băncii au mai declarat că se va întrerupe colectarea datoriilor de la 17.000 de clienţi.

     

  • De ce a decis un grup de artişti să arunce în aer o maşină plină de bani

    Cei doi au dorit să atragă atenţia asupra datoriilor toxice şi să elibereze cât de mulţi oameni puteau de ele, inspiraţi de iniţiative similare din alte ţări, conform The Guardian. Aceştia au reuşit să cumpere ieftin datorii de un milion de lire sterline şi să le şteargă, prezentând acest lucru sub forma unui film intitulat „Bank Job” în care aruncă în aer o dubiţă plină cu bani. Banii nu sunt reali, ci confecţionaţi din hârtia reciclată de la bancnote vechi retrase din circulaţie şi au fost aruncaţi în aer pentru a sublinia efectele devastatoare provocate de datorii. 

  • Poşta Română anunţă că a virat ANAF 135 milioane de lei şi nu mai are datorii istorice

    Poşta Română anunţă că a virat ANAF 135 milioane de lei şi nu mai are datorii. Au fost anulate obligaţii de plată accesorii în valoare de 45,3 milioane de lei, reprezentând dobânzi şi penalităţi.

    Compania Naţională Poşta Română anunţă că a reuşit să-şi plătească integral datoriile după ce, în data de 20 august 2020, a virat suma de aproape 135 milioane de lei, reprezentând datorii, către ANAF – Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.

    Ca urmare a efectuării acestor plăţi, au fost anulate obligaţii de plată accesorii în valoare de 45,3 milioane de lei, reprezentând dobânzi şi penalităţi.

    „Poşta Română a moştenit multe datorii. Situaţiile financiare actuale oferă o imagine pozitivă. Se observă o îmbunătăţire a indicatorilor economici, ceea ce va asigura o mai bună finanţare a activităţii în perioada următoare, perioadă în care am demarat investiţii masive care vor ajuta la creşterea calităţii serviciilor poştale. Este o dovadă în plus că ne uităm la viitor şi nu avem o politică de dezvoltare doar pe termen scurt”, a declarat Horia Grigorescu, Directorul General al Poştei Române.

    „Astfel, Poşta Română este printre primele companii naţionale care s-au preocupat de îndeplinirea obligaţiilor către bugetul de stat, reafirmându-şi poziţia de companie solidă, chiar în această perioadă economică dificilă. Poşta Română se află anul acesta pe un trend pozitiv, ceea ce îi dă posibilitatea de a-şi continua proiectele de dezvoltare prin investiţii importante”, transmite compania.

     

  • Statele se îngroapă în datorii: Marea Britanie a ajuns la 2 trilioane de lire pentru prima dată în istorie, iar întrebarea tuturor este cum şi cine va plăti

    Datoria guvernului britanic a trecut de 2 trilioane de lire sterline pentru prima dată în istorie, anunţă Bloomberg.

    Suma este echivalentul a peste 100% din produsul intern brut (PIB), fapt ce nu s-a întâmplat de la începutul anilor 1960.

     Ministrul finanţelor Rishi Sunak spune că noile date subliniază dificultatea deciziilor în contextul pandemiei ce coronavirus, adăugând că trebuie să readucă finanţele publice pe o traiectorie sustenabilă.

    Între timp, vânzările din retail şi-au revenit mai repede decât estimau analiştii şi au ajuns la nivelurile înregistrate înainte de pandemie. În plus, specialiştii din cadrul băncii elveţiene UBS sugerau în urmă cu o săptămână că planul iniţiat de guvernul britanic, în valoare de 5 miliarde de lire, ar putea duce Regatul Unit în „pole position” în ceea ce priveşte recuperarea economică.

    Însă ministrul Rishi Sunak este din ce în ce mai presat să extindă programul de susţinere a locurilor de muncă, al cărui termen limită este programat pentru sfârşitul lunii octombrie. Programul a susţinut aproape 10 milioane de joburi, iar economiştii avertizează că rata şomajului ar exploda în cazul în care măsurile ar fi ridicate.

    Programul a costat 7,5 miliarde de lire de-a lungul lunii iulie, deficitul bugetar ajungând la 26,7 miliarde de lire. Astfel, împrumuturile din primele patru luni ale anului fiscal au depăşit 150 de miliarde de lire, apropiindu-se de maximul de 158 de miliarde, înregistrat în primul an de după Marea Recesiune din 2007-2008.

    Britanicii se confruntă în prezent cu un deficit de 16% din PIB-ul actualului an fiscal, cel mai mare din istoria „pe timp de pace” a Regatului Unit. De altfel, economia britanică – a doua la nivel european – a scăzut în T2 cu 20,4% şi a intrat oficial în recesiune.

     

  • ANAF a publicat “lista ruşinii” pentru al doilea trimestru din 2020. Verifică dacă lucraţi la o companie cu datorii

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat în această lună lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T2 2020, conform legislaţiei în vigoare.
     
    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T2 2020. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.
     
    Obligaţiile fiscale pentru T2 2020 sunt aferente perioadei aprilie – iunie 2020. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.
     
    Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, regelmentează faptul că aceste obligaţii fiscale trebuiau plătite.
     
    Pentru publicarea obligaţiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect, conform site-ului ANAF.
     
    Sunt publicate obligaţiile fiscale restante totale care depăşesc următoarele plafoane:
    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; 
    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; 
    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori
     
    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI