UPDATE: INFP a revizuit în creştere intensitatea cutremurului la 5,3 grade. Seismul s-a produs la 06:50:26.
Cutremur puternic joi dimineaţă de 5,2 grade pe scara Richter. Potrivit INCDFP, a fost la o adâncime de 140 km, în zona Vrancea.
Tag: cutremur
-
Cutremur de 3,7 în zona seismică Vrancea. Seismul s-a produs în Buzău
Un cutremur cu magnitudinea de 3,7 s-a produs sâmbătă la 14.57 în zona seismică Vrancea, Buzău, la adâncimea de 140 kilometri.
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 70 km E de Braşov, 79 km NE de Ploieşti, 114 km S de Bacău, 120 km V de Brăila, 121 km V de Galaţi, 130 km N de Bucureşti, 152 km NE de Piteşti, 185 km E de Sibiu, 195 km N de Ruse şi 195km SV de Iaşi.
Cel mai mare seism din acest an a avut loc pe 16 ianuarie 2022, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea, la o adâncime de 140 kilometri şi a avut magnitudinea de 4,4, în timp ce anul trecut a fost înregistrat pe data de 26 mai un cutremur cu o magnitudine de 4,7.
-
Tara unde s-au produs trei cutremure puternice în doar 24 de ore în Taiwan. Autorităţile au emis o avertizare de tsunami.
Primele două cutremure s-au produs sâmbătă în interval de o oră şi au avut magnitudinea 6,1 şi 5,2. Nu au fost raportate victime şi pagube materiale.
Duminică, aparatele seismologilor au înregistrat alt seism cu magnitudinea 5,9, potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Presa taiwaneză a anunţat că o clădire în care se afla un magazin s-a prăbuşit, iar un vagon de tren a ieşit de pe şine într-o gară de pe coasta de est a insulei.
Centrul american de avertizare pentru tsunami a emis o avertizare după cutremur. Acesta a anunţat că valurile ar putea să apară pe o rază de 300 kilometri de-a lungul coastelor Taiwanului.
Şi agenţia din Japonia a emis o avertizare de valuri tsunami de un metru pentru o parte din prefectura Okinawa în urma cutremurului din Taiwan.
-
O mare ţară a lumii, devastată de un cutremur de 6,6 grade. Sunt zeci de morţi, iar mai multe drumuri şi clădiri au fost distruse
Un cutremur cu magnitudinea 6,8 a lovit luni provincia chineză Sichuan, seismul fiind cel mai puternic care a lovit regiunea din 2017 încoace. Cel puţin 30 de persoane au murit, iar capitala provinciei Chengdu a fost zguduită, dar şi provincii mai îndepărtate, potrivit reuters.
Unele drumuri şi case din apropierea epicentrului seismului au fost avariate de alunecări de teren, în timp ce comunicaţiile au fost întrerupte în zonă, a anunţat televiziunea de stat.
Nu au fost raportate pagube la barajele şi centralele hidroelectrice pe o rază de 50 km de la epicentru, deşi pagubele la reţeaua electrică provincială au afectat alimentarea cu energie electrică a aproximativ 40.000 de utilizatori finali.
Epicentrul a fost în oraşul Luding, a precizat Centrul reţelelor de cutremure din China, în munţi, la aproximativ 226 km sud-vest de Chengdu.
Cutremurele sunt frecvente în provincia Sichuan din sud-vestul ţării, în special în munţii din vest, o zonă activă din punct de vedere tectonic de-a lungul limitei estice a platoului Qinghai-Tibetan.
Laura Luo, care locuieşte în Chengdu, un oraş cu aproximativ 21 de milioane de locuitori, se îndrepta spre blocul în care are un apartament când a văzut oameni care au ieşit în grabă din case, panicaţi, după ce au primit avertizări de cutremur pe telefoane.
„Erau mulţi oameni care erau atât de îngroziţi încât au început să plângă”, a declarat Luo, consultant în relaţii publice, pentru Reuters.
„Toţi câinii au început să latre. A fost într-adevăr destul de înfricoşător”, a spus ea, referindu-se la momentul în care a început cutremurul.
În Luding, cutremurul a fost atât de puternic încât pentru unii oameni a fost greu să rămână în picioare, în timp ce pe unele case au apărut crăpături, a relatat China News Service.
Clipurile video de pe reţelele de socializare arătau lumini care se legănau în timp ce oamenii se grăbeau să iasă din clădiri pe străzi.
Guvernul provincial din Sichuan a declarat că peste 30 de persoane au murit. Cel puţin patru dintre acestea se aflau în Luding.
În total, 39.000 de persoane locuiesc pe o rază de 20 km de epicentru şi 1,55 milioane pe o rază de 100 km, potrivit televiziunii de stat.
Cutremurul a fost cel mai mare din Sichuan din august 2017, când unul cu magnitudinea 7,0 a lovit prefectura Aba.
Cel mai puternic cutremur înregistrat în Sichuan a avut loc în mai 2008, când un seism cu magnitudinea 8,0, centrat în Wenchuan, a ucis aproape 70.000 de persoane şi a provocat pagube importante.
Cutremurul de luni a fost resimţit şi în provinciile Yunnan, Shaanxi şi Guizhou, la sute de kilometri distanţă, potrivit presei de stat.
Locuitoarea din Chengdu, Samantha Yang, în vârstă de 23 de ani, se afla în pat şi se pregătea de somn când a avut loc cutremurul.
„Clădirea a continuat să tremure, de fiecare dată mai puternic decât înainte”, a declarat Yang.
„Cu adevărat, acesta a fost cel mai înspăimântător de la cutremurul din Wenchuan din 2008”.
-
Cutremur puternic în Afganistan! Cel puţin 900 de oameni au murit
Bilanţul victimelor va creşte, pe măsură ce informaţiile sosesc din satele izolate din munţi.
Elicopterele au fost desfăşurate în efortul de salvare pentru a ajunge la răniţi şi pentru a transporta cu avionul provizii medicale şi alimente, a declarat un oficial al Ministerului de Interne, Salahuddin Ayubi.
“Este posibil ca numărul morţilor să crească, deoarece unele dintre sate se află în zone îndepărtate din munţi şi va dura ceva timp pentru a colecta detalii.”
Cutremurul de miercuri s-a produs la aproximativ 44 km de oraşul Khost, situat în sud-estul ţării, în apropiere de graniţa cu Pakistanul, a precizat Institutul Geologic al SUA (USGC).
Majoritatea deceselor confirmate au avut loc în provincia estică Paktika, unde 255 de persoane au fost ucise şi peste 200 rănite, a adăugat Ayubi. În provincia Khost, 25 de persoane au murit şi 90 au fost transportate la spital.
Haibatullah Akhundzada, liderul suprem al talibanilor aflaţi la putere, şi-a prezentat condoleanţele într-un comunicat.
Organizarea unei operaţiuni de salvare s-ar putea dovedi un test major pentru talibani, care au preluat controlul ţării în august şi au fost privaţi de o mare parte din asistenţa internaţională din cauza sancţiunilor.
Cutremurul a fost resimţit de aproximativ 119 milioane de persoane din Pakistan, Afganistan şi India, dar nu au existat rapoarte imediate privind pagube sau victime în Pakistan.
La actuala provocare se adaugă inundaţiile recente din multe regiuni, despre care agenţia pentru dezastre a spus că au provocat 11 morţi, 50 de răniţi şi au blocat porţiuni de autostradă.
Dezastrul survine în condiţiile în care Afganistanul se confruntă cu o criză economică severă de la preluarea puterii de către talibani, în timp ce forţele internaţionale conduse de SUA s-au retras după două decenii de război.
-
Un cutremur puternic a fost înregistrat duminică în prefectura Ishikawa din centrul Japoniei
Un cutremur cu magnitudinea de 5,2 a lovit duminică centrul Japoniei, a anunţat postul naţional de televiziune NHK.
Epicentrul cutremurului a fost prefectura Ishikawa, a precizat NHK. Nu a fost emisă nicio alertă de tsunami.
Nu există informaţii despre eventualele pagube, dar autorităţile avertizează că este posibil să apară alunecări de teren.
-
Matei Sumbasacu: Într-o zonă expusă hazardului seismic, unde se întâmplă cutremure, nu există clădiri fără risc seismic, există clădiri care au un nivel de risc seismic scăzut şi clădiri cu un nivel mare de risc seismic
Anul acesta, în martie, s-au împlinit 45 de ani de la ultimul mare cutremur din România şi, chiar dacă amintirile tragediei au rămas întipărite în memoria colectivă a românilor, informaţiile referitoare la vulnerabilităţile clădirilor în care trăim sunt în continuare neclare, iar miturile legate de acestea continuă să se perpetueze. Matei Sumbasacu, inginer specializat în cutremure şi fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic (Re: Rise), şi-a făcut o misiune din schimbarea acestei situaţii.
„Într-o zonă expusă hazardului seismic, unde se întâmplă cutremure, nu există clădiri fără risc seismic, există clădiri care au un nivel de risc seismic scăzut şi clădiri cu un nivel mare de risc seismic, dar nu există clădiri fără niciun fel de risc. Nu există clădiri invulnerabile la cutremur, nici măcar centrala de la Cernavodă sau Casa Poporului nu se înscrie într-o astfel de categorie. Acea formulare are legătură cu faptul că respectiva clădire nu se găseşte pe listele de clădiri expertizate”, descrie Matei Sumbasacu, inginer specializat în cutremure şi fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic (Re: Rise), una dintre cele mai folosite formulări când vine vorba despre anunţurile imobiliare.
Sumbasacu observa, în cadrul unei ediţii speciale a webinarului Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN, cu ocazia a 45 de ani de la cutremur, că puţini ştiu că formularea „fără risc seismic” este doar un mit, în contextul în care nu există clădiri fără niciun astfel de risc în zonele predispuse la cutremure – acele clădiri pur şi simplu nu au fost încă expertizate. Potrivit lui Sumbasacu, listele clădirilor expertizate au înregistrate oficial rezultatele expertizării la primărie, dar numărul lor este foarte mic – în Capitală, de pildă, nici măcar 2% din fondul construit nu a fost expertizat din punct de vedere seismic.
În acest context, observă el, ar fi de preferat ca o clădire să fie încadrată într-o clasă de risc seismic III sau IV, care reprezintă clasele cele mai sigure, decât să nu apară pe o astfel de listă. Clasa a III-a de risc seismic include clădirile în care se aşteaptă avarii în cazul unui cutremur mare, dar nonstructurale, iar clasa IV de risc seismic încorporează clădirile al căror comportament este în linie cu standardele actuale, acele clădiri ce s-ar comporta la fel de bine ca o clădire nouă.
Nici bulina roşie nu este lipsită de mituri, potrivit explicaţiilor lui Sumbasacu.
Expertizarea tehnică este un proces laborios necesar dacă plănuim să şi consolidăm clădirea respectivă, serviciu care costă între 1,5 – 2 euro pe suprafaţa construită – pentru un bloc interbelic, costul experizei tehnice s-ar ridica la între 5.000 şi 6.000 de euro.
„Dacă clădirea respectivă nu are bulină, există mai multe riscuri. Există riscul ca, în primul rând, clădirea să fie încadrată în clasa I de risc seismic, adică să aibă bulină, dar bulina să nu apară pe faţadă. S-au demontat foarte multe buline – în Bucureşti şi în alte părţi. De fapt, foarte multe buline roşii nici nu prea există; cel puţin în Bucureşti, cam toate bulinele roşii s-au transformat în buline albe ca urmare a faptului că soarele le-a decolorat.”
De asemenea, în prezent, există foarte multe clădiri despre care cei de la Re:Rise spun că riscul este la fel de mare precum al celor din clasa I de risc seismic, dar care nu au bulină fiindcă sunt incluse în aşa-numitele „categorii de urgenţă”. Acestea sunt alte liste incluse pe site-urile primăriei, clasificate însă în baza unor criterii mai vechi. „În acele categorii de urgenţă găsim clădiri care au fost expertizate în anii ‘90 după alte standarde şi alte metode de clasificare a vulnerabilităţii şi au fost găsite ca fiind foarte vulnerabile. După 1997 s-a schimbat sistemul de clasificare”.
Pe listele din Bucureşti se află aproximativ 1.500 de clădiri înscrise în categoriile de urgenţă, clădiri care la reexpertizare (care este obligatorie pentru acele clădiri, dar care nu a fost realizată încă pentru toate acestea), ar intra, foarte probabil, în clasa I de risc seismic. „Aşadar, când vorbim despre faptul că o clădire nu are bulină este ideal să analizăm şi lista categoriilor de urgenţă, situaţie ce înseamnă că aceasta ar putea fi în clasa I de risc seismic, dar nu are bulină sau bulina a fost demontată. Pe scurt, faptul că o clădire nu are bulină nu ne spune în niciun caz că ar fi sigură”.
De ce nu au fost expertizate toate clădirile din Capitală? „Nu este un deziderat expertizarea tuturor clădirilor din Bucureşti. Expertizarea unei clădiri este un proces care necesită resurse – atât umane – oameni foarte specializaţi –; dar şi de timp, şi bani, este un proces costisitor din toate punctele de vedere şi este foarte potrivit atât pentru a estima vulnerabilitatea unei clădiri, cât şi pentru a propune nişte soluţii de intervenţie. Însă, pentru că expertizarea a evoluat într-un proces complicat, ne-am legat de mâini şi de picioare şi am ajuns în situaţia în care să nu vedem pădurea de copaci: ne uităm cu lupa la fiecare copac, dar nu ştim cât de mare este pădurea – adică toată vulnerabilitatea clădirilor din Bucureşti.” Matei Sumbasacu menţionează că există iniţiative la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale, reforme care au fost incluse şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care vizează dezvoltarea unei unelte care să ajute la evaluarea la scară largă a fondului construit. „E adevărat, poate ne vor scăpa nişte detalii, iar pasul următor ar fi să ne uităm cu lupa acolo unde va fi nevoie şi să prioritizăm expertizarea, acesta este planul pentru următorii ani.”
Când vorbim despre faptul că o clădire nu are bulină este ideal să analizăm şi lista categoriilor de urgenţă, situaţie ce înseamnă că aceasta ar putea fi în clasa I de risc seismic, dar nu are bulină sau bulina a fost demontată. Pe scurt, faptul că o clădire nu are bulină nu ne spune în niciun caz că ar fi sigură.
Matei Sumbasacu, inginer specializat în cutremure şi fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic (Re:Rise). Foto: Mediafax
Din datele pe care Re:Rise le are, incomplete însă până acum, există mai multe zone riscante în Bucureşti. „În mod evident vorbim despre centrul Capitalei. Oraşul a crescut concentric, cu nucleul său de clădiri, stratul cel mai vechi de clădiri fiind concentrat în mijlocul oraşului. Avem acolo, de asemenea, străzi înguste şi o posibilitate de blocare a unor segmente de drumuri după cutremur, ca urmare a faptului că vor apărea acolo dărâmături.” De asemenea, pe baza informaţiilor centralizate de ei (şi publicate pe platforma dupacutremur.ro), reiese că centrul Bucureştiului are un risc foarte mare de a fi izolat, în special anumite zone din acesta, cum ar fi zona Hristo Botev – Colţei; Calea Victoriei şi diferite străzi adiacente. Tot pe acea hartă, cei care au curiozitatea pot observa şi situaţia cartierelor „dormitor”: „Să spunem Doamna Ghica: dacă ne uităm în acea direcţie, vedem cum unele clădiri apar a fi vulnerabile, altele nu apar, acestea fiind clădiri tip, făcute de aceiaşi oameni, în acelaşi timp aproape, cu aceleaşi materiale, singurul lucru care diferă în mod semnifcativ, de la clădire la clădire, este stratificaţia geologică, straturile de pământ pe care este construită clădirea. Ne întrebăm – când vedem, de exemplu, la Doamna Ghica că 3 din cele 20 de blocuri identice au fost încadrate în categorii de urgenţă sau în clasa I sau II de risc seismic, ce se întâmplă cu celelalte clădiri similare?”
Motivul este că acestea nu au fost expertizate, explică specialistul, care punctează şi că dacă o expertiză s-ar realiza în cazul acestora, ar intra, foarte probabil, I sau II de risc seismic. Menţionează, de asemenea, că o problemă despre care nu se vorbeşte încă suficient şi care probabil va deveni o temă în următoarea perioadă ţine de blocurile din secţiuni tip, din cartierele dormitor. De exemplu, secţiunea OD (cu orientare dublă n.red.): „În 1977 a existat un colaps al unei secţiuni OD în cartierul Militari, iar în tot Bucureştiul există astfel de clădiri. Aceste clădiri tip au fost analizate ulterior şi s-au găsit vulnerabilităţi inerente ale acestui tip de secţiune, care apare în nenumărate locuri din Bucureşti, iar blocurile care sunt construite conform secţiunii OD sunt foarte vulnerabile. Nu putem vorbi despre zone periculoase fiindcă nu avem suficiente date ca să facem o comparaţie între centrul Bucureştiului şi cartierele dormitor, unde nu s-au făcut atât de multe expertize şi care par astfel mai puţin vulnerabile”.
1 din 2 români nu ştie sau are falsa impresie că nu există acţiuni pe care le poate face acum pentru a se proteja în cazul unui cutremur
>80% dintre respondenţii care îşi caută locuinţe nu ar achiziţiona proprietăţi cu risc seismic de gradul I sau II
35% dintre respondenţi au falsa impresie că există clădiri fără risc seismic
Sursa: sondaj realizat de Storia.ro în baza unui chestionar publicat pe Storia.ro şi
OLX Imobiliare în perioada octombrie 2020 – februarie 2021, unde au răspuns 2.967 de respondenţi la nivel naţional -
Ţara care îşi avertizează populaţia să facă economie de curent electric pentru că este posibil să rămâna fără. Care este motivul pentru care au ajuns în situaţia asta
Japonia a lansat marţi un apel de urgenţă către cetăţeni, companii şi autorităţi locale pentru a economisi energie, avertizând asupra unor posibile pene de curent, după ce un cutremur masiv a oprit mai multe centrale electrice, iar vremea neobişnuit de rece a crescut cererea, scrie Reuters.
În timp ce în Tokyo ningea şi temperatura a scăzut brusc la 4 grade Celsius, Tokyo Electric Power Co a declarat că 2-3 milioane de gospodării ar putea rămâne fără energie electrică după ora 20.00 la rata actuală de utilizare a energiei.
“În acest ritm, ne apropiem de o stare în care va trebui să desfăşurăm întreruperi de energie electrică similare cu cele care au avut loc după cutremur (săptămâna trecută)”, a declarat ministrul Economiei, Comerţului şi Industriei (METI), Koichi Hagiuda.
În cadrul unei conferinţe de presă convocate în grabă, Hagiuda a cerut o economie suplimentară de energie de aproximativ 5% în fiecare oră, între orele 15 şi 20, echivalentul a aproximativ 2 milioane de kilowaţi pe oră.
Retailerul de produse electronice Bic Camera a declarat că a oprit aproximativ jumătate din televizoarele din peste 30 dintre magazinele sale din estul Japoniei.
Cutremurul cu magnitudinea 7,4 produs miercurea trecută în largul coastei de nord-est – aceeaşi regiune devastată de un cutremur şi un tsunami în 2011 – a întrerupt temporar alimentarea cu energie electrică a aproximativ 2 milioane de gospodării, inclusiv a sute de mii de locuinţe din Tokyo.
Secretarul-şef al cabinetului Hirokazu Matsuno a făcut anterior apel la locuitorii din estul Japoniei afectaţi de criza de energie electrică să economisească energie.
“Vă solicităm cooperarea … cum ar fi prin setarea termostatelor la aproximativ 20 de grade Celsius şi prin stingerea luminilor inutile”, a declarat Matsuno într-o conferinţă de presă.
El a adăugat că este puţin probabil ca solicitarea de economisire a energiei să se extindă dincolo de ziua de marţi, având în vedere creşterea aşteptată a temperaturilor şi adăugarea unei mai mari producţii de energie solară pe măsură ce vremea se îmbunătăţeşte.
Cutremurul de săptămâna trecută a afectat şase centrale termice în zonele de acoperire ale Tepco şi Tohoku Electric Power Co, iar pagubele suferite de echipamente ar putea ţine unele instalaţii nefuncţionale timp de săptămâni sau luni, a declarat Hagiuda.