BusinessMagazin

Tag: curierat

  • Formula care transformă timpul în profit

    WORLD COURIER, cu peste 150 de birouri în întreaga lume, sau Time Matters, companie germană creată de Lufthansa, cu venituri care ajung la circa un sfert din valoarea întregii pieţe de curierat din România, sunt modelele care l-au inspirat pe un antreprenor să îşi construiască propria afacere. Cele două exemple sunt ale unor companii relativ necunocute pentru publicul larg, pentru care nume precum DHL, TNT, UPS, FedEx sau DPD sunt mai familiare, datorită volumelor mari de transport în regim “overnight”, spune Octavian Bădescu, fondatorul Sameday Courier. Evoluţia în cadrul companiei Alo Courier de la agent de vânzări până la cea de director general şi experienţa de consultant al curieriştilor francezi DPD pentru România şi Bulgaria l-au determinat pe Bădescu să mizeze pe segmentul de nişă al curieratului reprezentat de livrările în aceeaşi zi şi de cele “tailor-made”, adaptate nevoilor clientului.

    “Acesta era un domeniu care trebuia exploatat, mai ales în condiţiile de boom economic din 2007, când era nevoie de transport din ce în ce mai rapid şi nu exista o axare prea mare pe costuri.” S-a alăturat astfel, începând cu 2008, companiilor de curierat nişate, care alcătuiesc împreună circa 7% din piaţa serviciilor de curierat din întreaga lume şi circa 1-2% din piaţa de curierat locală, evaluată la aproximativ 250 de milioane de euro. Orientarea pe o zonă mai scumpă, de volume mai mici, s-a dovedit a fi alegerea potrivită, compania ajungând în 2012 la o cifră de afaceri de circa cinci miliarde de lei şi o rată a profitului cuprinsă între cinci şi zece procente.

    DEZVOLTAREA A VENIT LA SCURT TIMP DUPĂ ASOCIEREA CU LUCIAN BALTARU, în prezent director executiv şi acţionar minoritar, care s-a alăturat Sameday împreună cu o parte din echipa de la Alo Courier, unde lucra ca agent de vânzări. El este cel care conduce activităţile zilnice ale companiei pentru că, după cum spune Bădescu, “în calitate de antreprenor, trebuie să faci loc şi altora”, dar şi pentru că el începuse în paralel afacerea de audit în retail, Retailplus Eastern Europe, parteneră a grupului Nielsen. Cei doi comunică în permanenţă, aspect care se observă în felul cum îşi completează ideile în discuţie. “Noi nu vindem neapărat servicii de curierat, vindem timp”, descrie Baltaru activitatea firmei. Aceasta este axată în proporţie de 90% pe clienţi din mediul corporatist din domeniile financiar-bancar, medical, al companiilor farmaceutice sau de e-commerce. Până acum, coletele livrate de Sameday Courier ajung în proporţie de 50% în Capitală, urmată de Timişoara, Cluj, Braşov, într-o pondere de mai puţin de 10%. Cele mai importante comenzi sunt însă cele care asigură livrarea în aceeaşi zi în altă ţară a produselor care au nevoie de transport în condiţii speciale de temperatură, un exemplu inedit de care Bădescu îşi aduce aminte fiind un transport de prăjituri pentru o şedinţă foto în Italia.

    IAR DRUMUL PE CARE ÎL IAU COLETELE ESTE VARIAT, livrarea în aceeaşi zi fiind asigurată de un transport multimodal: “dacă infrastructura este atât de slab dezvoltată, mergem aerian în diferite regiuni ale ţării”. Chiar dacă printre realizările recente ale companiei se numără asocierea cu Tarom pentru livrările interne şi cu serviciul internaţional de pază G4S pentru transporturile din domeniul bancar, dar şi prin introducerea primei aplicaţii de monitorizare în timp real a coletelor, ei se fac remarcaţi mai ales prin flota atipică: “mai puţine maşini, mai multe scutere şi mai ales biciclete”. Alegerea e motivată de avantajul costurilor variabile aduse de lucrul cu subcontractori, comparate cu cele aduse de administrarea unor parcuri auto. Bicicletele Sameday sunt făcute de producătorul care furnizează biciclete pentru poşta maghiară, iar majoritatea scuterelor au fost vândute curierilor: “I-am convins că este mai avantajos aşa pentru ambele părţi”. Predilecţia pentru diferenţiere se observă şi în modalitatea de organizare a structurii decizionale pentru că, spune Baltaru, “am creat echivalentul boardului din companiile multinaţionale” şi al titulaturilor “deosebite” date angajaţilor din poziţii de management, inspirate din interfaţa Google (user interface happiness): “happiness manager” – directorul de vânzări, “efficiency manager” – directorul de operaţiuni, “financial health manager” – directorul financiar, Baltaru fiind “general performance manager”. Chiar dacă, după cum glumeşte Bădescu, “curierul tot curier rămâne”, tendinţele de pe piaţa de curierat se schimbă. 2012 a fost anul în care ei au preferat să se concentreze pe proiecte constante, spre deosebire de cele punctuale care “au cam dispărut în anii de criză”. Criza i-a afectat şi pe ei, dar nu i-a lovit, aducând doar o atenuare a creşterii aşteptate, care a ajuns la circa 20% în ultimii doi ani. Iar tendinţele din următorii ani sunt optimiste: creşterea comerţului online, presiunea pe profitabilitate şi cash-flow, consolidarea şi segmentarea pieţei, deschiderea pieţelor prin liberalizarea Poştei Române nu pot să aducă decât veşti bune pentru curieriştii români.

  • Adevăraţii bani se fac după apus

    Povestea hubului de la Leipzig începe în 2005, când Deutsche Post a luat decizia de a construi unul nou în Germania, după ce operaţiunile pe timp de noapte nu au mai putut fi extinse în cel de la Bruxelles. Fireşte, mutarea a fost extrem de costisitoare, însă autorităţile le-au garantat nemţilor că problemele legate de restricţii nu vor mai apărea în calea avioanelor pentru zeci de ani. Terenul de două milioane de metri pătraţi dintre aeroportul Leipzig/Halle şi satul vecin Schkeuditz era liber, iar din octombrie 2006 a început construcţia, finalizată în numai doi ani. De fapt, mutarea era singura variantă fezabilă pentru DHL, cea mai mare companie de curierat din Europa, cum partea semnificativă a businessului se desfăşoară tocmai în orele în care cei mai mulţi dorm, deci vor linişte. La intervale de cinci-zece minute, puţin înainte de miezul nopţii, aterizează, una după alta, aeronave încărcate cu sute de mii de colete din toate colţurile lumii. Practic, industria funcţionează astfel tocmai pentru a valorifica orele de repaus ale economiei şi a scurta pe cât posibil durata livrării unui colet dintr-un colţ al planetei în celălalt.

    La Leipzig, de exemplu, aterizează aeronave din Hong Kong, Statele Unite ale Americii, Emiratele Arabe, Rusia, Coreea de Sud, celelalte două mari centre la nivel mondial fiind amplasate în Cincinnati şi Hong Kong, de unde se asigură livrarea către America Centrală şi de Nord şi, respectiv, regiunea Asia-Pacific. Investiţia necesară construcţiei hubului german a fost de 300 de milioane de euro, salutată la acea vreme de cancelarul Angela Merkel, mai ales datorită atragerii unei investiţii importante într-o zonă în care era mare nevoie de noi locuri de muncă. Circa 3.000 de angajaţi lucrează în schimburi la Leipzig, în mare parte tineri, iar strategia autorităţilor locale de a nu-i determina să părăsească regiunea prin atragerea DHL a dat roade. Fireşte, alte mii de locuri de muncă au fost create indirect. Din mai 2008, la Leipzig motoare se turează la maximum, adică 1.500 de tone sunt transportate în fiecare zi lucrătoare. Traseul e simplu: avionul aterizează, containerele cu pachete sunt descărcate şi transportate în hală, pachetele sunt aşezate pe o bandă lungă de 6,5 kilometri şi, în funcţie de codul de bare al destinaţiei, sunt trimise în zona corespunzătoare, de unde sunt încărcate în containere şi duse la avion. Sortarea se realizează automat, fără risc de erori umane, iar sistemul poate tria în fiecare oră până la 100.000 de colete sau scrisori.

    Contribuţia curieriştilor la valoarea adăugată adusă economiei mondiale este extrem de importantă, dat fiind că ei transportă anual milioane de tone de produse, iar evoluţia afacerilor din industrie se corelează cu mare precizie cu evoluţia finanţelor pe plan global. De la Leipzig oficialii DHL mizează pe o creştere de 3-3,5% a PIB-ului mondial în 2012, iar rezultatele din primele şase luni vin să le confirme ipotezele. Lupta pentru a muta cât mai mult din creşterea economică în propriul business se dă în patru: huburile europene ale concurenţei se situează la Köln în cazul UPS, la Paris în cazul FedEx şi la Liège pentru TNT.

    După cum spune Andrew Mitchell, vicepreşedinte al DHL şi director comercial al zonei Asia-Pacific, pieţele emergente sunt principalul motor de creştere al industriei în perioada următoare, motiv pentru care nemţii au investit 175 de milioane de dolari într-un nou hub în Shanghai, pentru a optimiza fluxurile către Asia Centrală. Tot în Asia DHL a investit în Mumbai, India, într-un depozit de 56.000 de metri pătraţi, adaptat producţiei farmaceutice locale. “China, India şi alte ţări emergente vor fi motorul creşterii pieţei farma la nivel mondial, iar trei sferturi din creşterea de 5-8% prognozată pentru 2015 va veni tocmai de aici”, spune Angelos Orlanos, preşedintele diviziei de Life Sciences & Healthcare a DHL. Estimările indică faptul că piaţa de medicamente din India ar urma să urce pe locul al optulea la nivel mondial, faţă de locul al 12-lea în prezent, iar statul indian exportă cel mai mult doctorii pe calea aerului, în urma SUA, dar peste ţări precum Germania, China, Franţa, Marea Britanie sau Elveţia. Exporturile din regiunea Asia-Pacific înseamnă în volume din totalul global, potrivit datelor DHL, 38% din traficul aerian şi 53% din cel naval, faţă de 39% şi 28% în cazul Europei. Pe seama atacării noilor pieţe, businessul a urcat cu 2,8% în 2011, până la 52,8 miliarde de euro, în timp ce profitabilitatea (EBIT) a crescut cu o treime, la 2,5 miliarde. I-au încurcat cutremurul din Japonia, criza datoriilor suverane din Europa, înţele-gerea noilor rute comerciale mondiale către pieţe emergente şi diminuarea greutăţii coletelor, pe fondul dimensiunilor tot mai mici ale dispozitivelor electronice, mai ales după apariţia smartphoneurilor şi a tabletelor PC.

    Europa, piaţă unde lupta e deja acerbă şi unde creşterile pot fi în cel mai bun caz de o singură cifră, rămâne cel puţin temporar în umbră, iar aventura curieriştilor se îndreapă acum spre meleaguri pe care nici americanii, nici europenii nu le luau altădată în calcul. “Dacă vrei să creşti, trebui să fii acolo”, explica la Leipzig William Meahl, directorul comercial al Deutsche Post DHL.

  • De ce se muta curieristii pe online

    Aplicatia a fost dezvoltata si implementata de DPD in tarile
    baltice anul trecut si a avut deja un impact pozitiv asupra
    businessului, 90% dintre clienti folosind deja acest serviciu.
    Implementarea si adaptarea platformei pentru piata din Romania a
    durat aproximativ sase luni si a fost realizata in parteneriat cu
    Gecad ePayment, cel mai mare procesator de plati online din
    Romania, pentru un cost de cateva zeci de mii de euro.

    “Suntem convinsi ca in sase luni de la lansare, jumatate dintre
    clientii actuali vor folosi noul nostru serviciu si vom atrage in
    medie 200 de noi tranzactii pe luna din partea persoanelor fizice”,
    a declarat Alin Gherman, directorul comercial al DPD Romania.

    DPD Romania estimeaza ca intr-un an de la lansare, acest servicu
    va avea un impact in cresterea cifrei de afaceri de peste 5%,
    mizand pe tendinta crescatoare a pietei de tranzactii online cu
    plata prin card bancar si a dinamicii comertului online in general,
    atat din punct de vedere valoric cat si al numarului de
    utilizatori.

    CITESTE
    SI
    Cum ajunge proiectul Pegasus la zece milioane de euro anual

  • Optimistul din depozit – cum vede Catalin Olteanu-Heel revenirea consumului

    “Anul trecut am muncit mult mai mult pe aceiasi bani”, spune
    Catalin Olteanu-Heel, director general al FM Logistic. In anul
    fiscal care s-a incheiat la 31 martie, cifra de afaceri a companiei
    a fost de 20 milioane de euro, fata de 18 milioane de euro in 2009.
    Pentru ca preturile serviciilor logistice – trans-port, depozitare
    si altele, cum ar fi impa-chetari speciale – s-au redus, in medie
    cu 10%, “a trebuit sa bugetam mai multa munca”, spune Olteanu. El
    este de parere ca piata “se aliniaza pe alti parametri”, cerandu-se
    acum mai multa productivitate si eficienta. Dat fiind ca anul
    trecut FM Logistic a castigat doi noi clienti si are acum in
    portofoliu opt companii cu care lucreaza permanent pentru
    serviciile de depozitare (cele de transport fiind sezoniere),
    rezultatele financiare de anul trecut s-au mentinut la un nivel
    constant.

    Pentru serviciile de transport, “clientii vin si pleaca, in mod
    constant fiind in jur de 80-100 de firme care apeleaza la
    serviciile noastre”, spune Olteanu-Heel. Ca pretentiile cresc
    vazand cu ochii se vede limpede si din faptul ca s-a scurtat mult
    timpul de lucru pentru un nou contract. “Intr-o afacere normala,
    dura una-doua luni negocierea, inca una planificarea si apoi alta
    implementarea”, spune Olteanu, care precizeaza ca acum toate aceste
    etape se petrec in cel mult o luna si jumatate.

    Pentru mai multa munca este insa nevoie de mai multe
    <unelte>, iar FM Logistic a cumparat anul trecut 10 noi
    remorci, parcul ajungand acum la 55 de unitati. Pentru anul in
    curs, firma a mai bugetat 1,8 milioane de euro pentru inca 20 de
    remorci. In plus, operatorul logistic a investit intr-un nou spatiu
    de depozitare, la Petresti, in urma unei investitii de 15 milioane
    de euro. Chiar si asa, “acum nu avem spatiu gol, dar am creat
    premisele pentru a avea disponibilitati”, spune Olteanu. Pentru ca,
    de la o vreme, companiile care cer servicii de logistica intreaba,
    din start, “Ai spatiu gol?”, preferand sa lucreze cu operatori care
    au depozite libere, explica directorul FM Logistic.

    Stocul de spatii logistice moderne va atinge anul acesta un
    milion de metri patrati in Bucuresti, conform unui studiu realizat
    de King Sturge. “Nivelul chiriilor va ramane in jur de 4,0-4,25
    euro/mp, iar rata de neocupare va scadea foarte putin, de la 15% la
    14%”, spune Irina Iliescu, senior industrial negotiator in cadrul
    King Sturge Romania. Motivul tine de faptul ca tranzactiile se
    realizeaza, in continuare, mai degraba in scopul relocarilor, decat
    al extinderii.

    De regula, investitiile in spatii logistice nu pot fi bugetate
    inainte de a vedea precis care sunt nevoile clientilor. “Sunt
    companii din domeniul farma, de pilda, care au nevoie de conditii
    speciale de depozitare, cu temperaturi controlate, de -15 grade
    Celsius sau 2-8 grade Celsius”, explica Olteanu. Compania pe care o
    conduce a debutat anul trecut in zona de farmaceutice, iar
    timisoreanul spera ca numarul de contracte pentru firmele de profil
    sa creasca. El spune ca FM Logistic a demarat o investitie dedicata
    unui nou client si poarta negocieri cu inca o firma.

    Firma are doua spatii de depozitare, unul in Petresti si
    celalalt la Dudesti, langa Timisoara. Alegerea locurilor in care au
    fost construite depozitele n-a fost deloc intamplatoare, pentru ca,
    asa cum sunt asezate, asigura acces facil la forta de munca
    sezoniera. “A fost un caz cand am semnat un contract vineri seara,
    iar luni aveam inca 200 de oameni angajati punctual pentru
    proiect”, spune directorul FM Logistic, care are acum 700 de
    angajati permanenti, mai mult cu 7% fata de anul anterior. Olteanu
    povesteste ca sunt clienti care doresc impachetari speciale pentru
    actiuni de marketing care fac apel la latura emotionala a
    consumatorilor. Mai cu seama de sarbatori – iarna, in martie sau de
    Pasti – este nevoie de mult personal pentru a pune intr-un pachet,
    de exemplu, un cadou tematic. Pentru aceste proiecte punctuale,
    oamenii din satele invecinate depozitelor sunt disponibili,
    povesteste directorul firmei.

  • Afacerea pe doua roti sau cum ajunge proiectul Pegasus la zece milioane de euro anual

    “Cand James Gray-Cheape, militar in retragere al armatei
    scotiene, a venit la Bucuresti si mi-a propus sa incepem afacerea,
    ideea mi s-a parut indrazneata.” Aldescu este in prezent director
    general al DPD Romania, dupa ce in luna martie a anului 2008,
    GeoPost Yurtici Kargo a achizitionat pachetul majoritar de actiuni
    al Pegasus printr-o tranzactie estimata la acea vreme la sase-noua
    milioane de euro. Pe plan european, DPD ocupa locul al doilea pe
    piata de profil si este detinut de grupul francez GeoPost, o
    subsidiara aflata in proprietatea La Poste – Posta Franceza.

    La doi ani de la preluare, compania a trecut cu bine prin criza
    economica, dat fiind ca veniturile din 2009 au fost similare celor
    din 2008, iar 2010 a adus chiar un plus consistent. |n cifre, DPD a
    urcat de la afaceri de 14 milioane de lei in 2007, la 30 in 2010,
    cu o treime mai mult fata de anul precedent. Aldescu il numeste
    anul consolidarii, cat timp “toate eforturile depuse in ultimii
    trei ani in vederea dezvoltarii si eficientizarii modelului de
    business al companiei au confirmat categoric”. Doua milioane de
    euro a investit compania in adaptarea proceselor tehnologice si
    sistemelor informatice astfel incat fiecare colet sa poata fi
    urmarit in orice moment al livrarii si, in plus, sa ajunga in orice
    colt al tarii in 24 de ore si din Romania in 220 de tari.

    “Creierul” operatiunilor de curierat se afla la Sibiu, intr-un
    hub recent renovat, unde coletele ajung noapte de noapte, sunt
    sortate si apoi incarcate in masina corespunzatoare destinatiei
    finale.

    Rezultatele din 2011 se pastreaza pe aceeasi tendinta, iar
    primul trimestru a adus o crestere de 28% fata de perioada similara
    a anului trecut. Compania opereaza in Romania ca franciza a
    grupului si lucreaza in tara cu operatori locali subfrancizati.

    Aldescu remarca o schimbare a comportamentului de consum al
    companiilor ca urmare a perioadei economice dificile: “Nu se mai
    lucreaza cu stocuri, asa cum se intampla mai demult, ci se livreaza
    volume mici de la sursa direct pe raft”. Chiar daca volumul
    livrarilor de la o firma la alta a avut de suferit, companiile au
    incercat sa compenseze prin scaderea preturilor. “Unii au livrat
    aproape gratuit, noi am incercat sa nu operam schimbari majore si
    cu toate astea am crescut”, explica directorul general al DPD
    Romania. Nisa spre care se vor indrepta curierii in perioada
    urmatoare, una fireasca pentru dezvoltarea pietei, este cea a
    comertului online. Pentru ca produsele trebuie sa ajunga la client
    in siguranta si, mai important, in timp scurt. Datele companiei
    Gecad ePayment referitoare la tranzactiile cu cardul din mediul
    virtual indica o dublare in ultimii doi ani, adica peste doua
    milioane, la o valoare totala de 127 de milioane de euro. Apoi
    valoarea pietei de comert online tinde catre un miliard de euro,
    din care electronicele, electrocasnicele si IT-ul constituie un
    sfert. Iar DPD a semnat deja un parteneriat cu eMag, cel mai mare
    electro-retailer online.

    Viitorul suna asadar bine, iar cresterea cifrei de afaceri din
    primul trimestru si bugetul de jumatate de milion de euro din 2011
    pentru investitii in modernizare vin sa intareasca optimismul
    managerilor, pe o piata estimata la 160 de milioane de euro, in
    scadere cu 15-20%, exceptand gigantul serviciilor de posta si
    curierat compania Posta Romana.

  • Sa tot fie Craciun! Castigurile curieristilor de la UPS cresc cu 44% in T4 2010

    Pe parcursul trimestrului, UPS a inregistrat un profit net dupa
    impozitare de 32 milioane USD datorita vanzarii anumitor divizii de
    afaceri non-core (divizii care nu sunt esentiale pentru
    activitatile de baza).

    Pe durata intregului an 2010, compania a livrat 3,9 miliarde de
    colete, cu o medie de 15,6 milioane pe zi. Veniturile s-au majorat
    cu 9,4%, ajungand la 49,5 miliarde USD. Profitul operational
    ajustat a crescut cu 47%, la 5,8 miliarde USD, iar diviziile de
    Colete Internationale si Distributie si Transport Marfuri au atins
    niveluri record, generand 1,9 miliarde USD si respectiv 577
    milioane USD. Profitul operational raportat pentru acest an a fost
    de 5,9 miliarde USD, in crestere cu 55%. Castigurile ajustate
    raportate per actiune diluata au fost de 3,56 USD, in crestere cu
    54% si 3,48 USD, in crestere cu 63%.

    “UPS a inregistrat din nou cresteri exceptionale ale castigurilor
    prin valorificarea capacitatii retelei sale de a oferi solutii
    clientilor,” a declarat Scott Davis, Presedinte si CEO al UPS.
    “Sunt optimist in ceea ce priveste oportunitatile pe care le
    intrevedem in 2011, avand in vedere extinderea continua a UPS pe
    pietele emergente, dar si capacitatea demonstrata a unitatilor
    logistice pe care le-am dezvoltat in intreaga lume.”

    Conform estimarilor pentru 2011, UPS indica un interval orientativ
    anual al castigurile per actiune diluata situat intre 4,12 – 4,35
    USD, o crestere de 16 – 22% fata de rezultatele ajustate din 2010.
    Astfel, nivelul maxim al castigurilor inregistrate in 2007 ar fi
    depasit.

    In ultimul trimestru din 2010, UPS a livrat 1,1 miliarde de
    colete,in crestere cu 3,9%. Marja operationala ajustata s-a marit
    cu 290 puncte de baza, ajungand la 13,1%. Marja operationala
    raportata a fost de 13,5%.

    In perioada sarbatorilor, volumul global zilnic a depasit 24
    milioane de colete in cinci zile, iar in una dintre aceste zile s-a
    depasit cifra de 25 de milioane. UPS a livrat peste 440 milioane de
    colete in perioada sarbatorilor, datorita unei cereri puternice din
    partea comerciantilor care isi desfasoara activitatea on-line.

  • Prin mainile lor trece 2% din PIB-ul mondial. Cum se vede de la Köln afacerea curieratului

    “Directorul nostru financiar nostru spunea ca industria
    curieratului e extrem de sexi, desi altii cred asta despre zonele
    de IT si auto. Dar cineva tot trebuie sa duca lucrurile de la A la
    B si daca o facem chiar noi, e cu atat mai bine. Cu atat mai mult
    cu cat ne trece prin maini 2% din PIB-ul mondial.” Carsten Helssen,
    directorul de comunicare si marketing al UPS Europe, compania care
    transporta volumul cel mai mare de colete anual, vorbea tarziu in
    noapte, pe aeroportul international Köln-Bonn, despre munca pe care
    o face de peste 20 de ani.

    Si, dupa cum spune el, in cei aproape 40 de ani de activitate a
    companiei americane in Europa, toti cei care au ajuns in varful
    managementului au pornit de jos. E practic drumul de la simplu
    curier, care livreaza bagajele de la depozit catre clienti, pana la
    gestionarea unui mecanism care, la prima vedere, pare cel putin
    coplesitor. Va veti intreba de ce am vorbi despre curierat noaptea
    si de ce tocmai in aeroport. E firesc sa fie asa, iar povestea e
    cat se poate de simpla. Platformele curieristilor, asezate in
    apropierea aeroportului din Köln, denumit Konrad Adenauer, dupa
    numele primarului orasului si primului cancelar al Germaniei, cel
    care a mutat capitala la Bonn dupa razboi, sunt goale in timpul
    zilei.

    Avioanele incarcate cu pachete din toate colturile lumii incep
    sa aterizeze abia dupa noua seara. Si nu e vorba de doua-trei, ci
    de cateva zeci. De la micile ATR-uri cu o capacitate de sub zece
    tone pana la colosii care transporta peste o suta, precum
    impresionantul Boeing 767-400 Jumbo. Cei 2.300 de angajati ai
    hub-ului UPS din Köln, cu toate joburile posibile – mai putini
    pompieri si doctori, dupa cum glumeste Helssen -, se ocupa de
    descarcarea zecilor de mii de colete, de sortarea lor in functie de
    destinatie si apoi de incarcarea in zborurile cargo
    corespunzatoare.

    “Totul trebuie sa mearga ca si ceasul elvetian. Cand lucram in
    centrul de sortare si vedeam la miezul noptii sutele de mii de
    colete, nu puteam sa cred niciodata ca vor putea ajunge la timp
    pentru toata lumea.” Si e intr-adevar greu de crezut. Capacitatea
    de sortare a hub-ului este de 110.000 de colete pe ora, iar timpul
    disponibil pentru intreaga operatiune este de trei ore si jumatate.
    Se intampla astfel: dupa ce sunt descarcate, pachetele ajung in
    zona de inseriere si timbrare, unde primesc un cod de bare
    corespunzator tarii si districtului in care trebuie sa ajunga.


    Apoi sunt fotografiate si se plimba pe kilometri de benzi unde,
    in functie de codul scanat, platformele care le transporta se
    inclina la stanga sau la dreapta, ca sa le trimita la zborul
    corespunzator. Iar zecile de mii de pachete coboara catre angajati,
    de unde sunt incarcate in compartimente standard pentru
    aeronave.

    Asadar, pachetul trimis astazi din Romania pleaca la 9 seara de
    pe Aeroportul Henri Coanda din Otopeni, ajunge la 23 la Köln, iar
    la doua noaptea isi gaseste deja cursa care o sa-l transporte la
    destinatie. Decolarile incep la doua si jumatate, fie ca vorbim de
    aeronave mici, care se adreseaza Europei, sau de cele de mari
    dimensiuni, cu destinatii precum Louisville, Philadelphia, Dallas,
    Miami, Columbia, Rockford sau Hartford (SUA), Hamilton (Canada),
    Shanghai, Shenzen sau Hong Kong (Asia). Iar dimineata, curierul
    bate la usa destinatarului si ii livreaza coletul trimis. Si nu
    sunt deloc putine, circa 15 milioane in fiecare zi, in cazul
    UPS.

  • Cum au ajuns firmele de curierat la cresteri de doua cifre in recesiune

    Castigurile raportate per actiune diluata au crescut cu 91% fata
    de 0,44 USD in al doilea trimestru al anului 2009.

    “UPS a pornit cu toate panzele sus in al doilea trimestru, in
    pofida unui mediu economic global complicat” a declarat Scott
    Davis, Presedinte si CEO al UPS. “Datorita unei executii superbe,
    reorganizarea noastra interna din SUA produce rezultate mai bune
    decat cele preconizate. Cresterea considerabila de pe segmentul
    international este in continuare cu un pas inaintea pietei. Este o
    dovada clara ca directia strategica pe care am stabilit-o pentru
    companie este una de succes.”

    La sfarsitul acestui trimestru, Presedintele Obama l-a numit pe
    Scott Davis, Presedinte si CEO al UPS, membru al Consiliului pentru
    Exporturi al Presedintelui. In calitate de lider al acestei
    industrii, Davis va fi consilier al guvernului cu privire la
    politicile si programele menite sa duca la imbunatatirea
    exporturilor SUA.

    UPS a intrat pe piata din Romania in 1990, prin intermediul
    contractorului de servicii autorizat Romtrans, iar din 2000 prin
    Trans Courier Service, o companie a Romtrans, achizitionata de UPS
    in 2008. In prezent, UPS are 136 de angajati in Romania si opereaza
    zilnic un zbor dedicat intre Otopeni si principalul sau centru
    aerian european din Koln, Germania, asigurand astfel o conexiune
    eficienta intre clientii romani si restul Europei si al
    lumii.
    Pe piata romaneasca mai activeaza, printre altele, firmele de
    curierat Asesoft, GeoPost si DHL. 2008 a fost anul schimbarilor in
    actionariatul companiilor de curierat: in mai putin de o luna, cele
    patru firme au anuntat proprietari noi, in urma unor tranzactii
    estimate la peste 70 de milioane de euro.

  • Aeroportul Otopeni, punct-cheie pentru firmele de curierat

    Noul centru, aflat in incinta Aeroportului International Henri
    Coanda (Otopeni), inlocuieste trei foste facilitati UPS din
    Bucuresti, sporind astfel capacitatea de procesare si asigurand
    clientilor din Romania servicii de cea mai inalta calitate, in
    prezent si pe viitor.

    Centrul din Otopeni va deservi 60% din teritoriul Romaniei, cu
    24 vehicule UPS de curierat care numai ele deservesc zilnic zona
    metropolitana Bucuresti. In acelasi timp, capacitatea maxima de
    sortare depaseste 4.000 de colete pe ora – de patru ori mai mult
    decat capacitatea anterioara a UPS in aceasta zona.

    Astfel, coletele care intra in tara prin centrul UPS din Otopeni
    pot fi sortate acum cu o ora mai devreme, ceea ce inseamna livrari
    mai rapide catre Bucuresti si mai mult timp disponibil pentru
    preluari. De asemenea, clientii aflati in anumite zone din partea
    de nord a capitalei vor beneficia si de prelungirea intervalului
    orar de preluare. In acelasi timp, serviciile de logistica si
    distributie oferite de UPS Supply Chain Solutions se
    imbunatatesc.

    “Romania este una dintre cele mai mari si mai dinamice piete din
    Europa de Est, iar acest nou centru dovedeste importanta rolului
    sau pentru UPS,” a declarat Michael Mavropoulos, General Manager,
    UPS Greece, Balkans & Mediterranean. “Avem mari sperante
    privind dezvoltarea activitatii noastre de aici, iar aceasta
    investitie face parte dintr-o strategie pe termen lung, prin care
    vrem sa ne asiguram ca UPS raspunde cererii tot mai mari de pe
    piata din Romania, pentru servicii eficiente si sigure de curierat
    si expediere marfuri.”

    UPS a intrat pe piata din Romania in 1990, prin intermediul
    contractorului de servicii autorizat Romtrans, iar din 2000 prin
    Trans Courier Service, o companie a Romtrans, achizitionata de UPS
    in 2008. In prezent, UPS are 136 de angajati in Romania si opereaza
    zilnic un zbor dedicat intre Otopeni si principalul sau centru
    aerian european din Koln, Germania, asigurand astfel o conexiune
    eficienta intre clientii romani si restul Europei si al lumii.

    Pe piata romaneasca mai activeaza, printre altele, firmele de
    curierat Asesoft, GeoPost si DHL. 2008 a fost anul schimbarilor in
    actionariatul companiilor de curierat: in mai putin de o luna, cele
    patru firme au anuntat proprietari noi, in urma unor tranzactii
    estimate la peste 70 de milioane de euro.

  • TCE vrea afaceri cu 26% mai mari

    “Estimarea acestui rulaj pe 2009 nu se bazeaza pe cresterea pietei, ci este sustinuta de proiectele noi dezvoltate pe serviciile post, warehousing, express si spedition”, explica Sorin Sofian, director general al TCE. Divizia de transport si logistica a RTC Holding, care a inghitit firma Curiero anul trecut, a incheiat 2008 cu o cifra de afaceri de 27 milioane de euro, in crestere cu peste 145% comparativ cu anul anterior.

    Din perspectiva numarului total de transporturi, TCE a realizat anul trecut aproximativ trei milioane de livrari, insumand peste 130.000 de tone marfa transportata. Cu un parc auto cu 800 de masini proprii si peste 250 masini subcontractate si rulate zilnic, TCE functioneaza incepand cu acest an pe sase linii de business: Post, Express, Courier, Cargo, Spedition si Warehousing.

    Inca impartita intre jucatori internationali precum TNT, DHL, UPS sau FedEx si zeci de companii romanesti mari, medii si mici, intr-un orizont nu foarte indepartat, piata de curierat, estimata la 240 d emilione de euro, e de asteptat sa ramana cu niste lideri detasati crede Sorin Sofian.

    “Piata de transport si curierat in 2009 va determina o restrangere a jucatorilor din acest domeniu, contextul economic aducand probleme companiilor mici, datorita presiunii costurilor fixe si a scaderii accentuate a volumelor de transport in contextul crizei”, considera directorul executiv al TCE.

    Cititi aici mai multe despre miscarile din piata de curierat.