BusinessMagazin

Tag: cumparaturi

  • Suma impresionantă pe care o tânără reuşeşte să o economisescă în fiecare săptămână prin „Regula de trei zile”

    Un simplu stil de viaţă, denumit „Regula de trei zile”, a ajutat-o pe o tânără să economisească nu mai puţin de 200 de dolari într-o săptămână, conform Daily Mail. 

    După ce şi-a facut un plan de cheltuieli, Jamie Rappaport, o tânără din Pennsylvania, s-a hotărât să nu mai cumpere nimic pe care ar putea să îl folosească doar o singură dată. Pentru orice altceva, va aştepta trei zile până să achiziţioneze, iar dacă dorinţa va persista, abia atunci poate cumpăra.

    Rappaport a decis să preia controlul asupra cheltuielilor sale după ce a realizat că nu a economisit nimic şi era nevoită să ceară bani părinţilor săi din ce în ce mai des. „Cumpărăturile impulsive mi-au distrus economiiile”, declara tânăra. Aşa că mama sa a ajutat-o cu un sfat – dacă vede un lucru care îi place şi va fi interesată de el şi peste trei zile, după ce trece entuziasmul de moment, să îl cumpere fără să se simtă vinovată. Două săptămâni mai tarziu, după ce i-a intrat salariul, mai avea în cont 200 de dolari, lucru care nu i se mai întâmplase de mult timp.

    „Nu îmi vine să cred câte cumpărături din impuls am salvat cu <<Regula de trei zile>>, sunt foarte încântată”, a mai declarat Jamie Rappaport

  • Un agent de pază dintr-un supermarket a găsit 33.000 euro într-un coş de cumpărături. Ce s-a întâmplat după cinci zile

    Pe 12 septembrie, agentul de pază a găsit un plic sigilat cu suma de 33.780 de euro într-un coş de cumpărături de pe holul de evacuare al supermarketului şi l-a anunţat pe managerul magazinului. Acesta a depus plicul în seiful magazinului.

    Cinci zile mai târziu, oficialii unei bănci i-au spus managerului respectiv că plicul le aparţine, însă bărbatul a predat banii poliţiştilor, ca să se asigure că situaţia este reală.

    Poliţiştii Secţiei 2 din Capitală au stabilit, din primele informaţii, plicul cu bani ar fi fost uitat în magazin de angajaţii cu atribuţii în transportul valorilor monetare, care au ridicat valuta din supermarket pe 12 septembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe ce îşi cheltuiesc românii salariile toamna. Rechizitele nu se află pe primul loc

    Suma destinată murăturilor este de 261 de lei, pentru haine şi pantofi, 685 de lei şi pentru dulceţuri şi compot, 202 lei. În acelaşi timp, în satele şi comunele din ţară, românii pun pe primul loc casa – aproape un sfert din cei care au răpuns spun că au în plan să renoveze o cameră sau întregul imobil, iar 12% se gândesc la confort şi optează pentru toate cele necesare încălzirii pe timp de iarnă. Pentru unul din zece respondenţi, tot este important să aibă ceva dulce la îndemână, aşa că banii merg, din nou, pe gemuri şi compoturi. 

    Ca valoare cheltuită, cei mai mulţi bani se duc, în mediul urban, către city break-uri – 1.454 de lei. Pe locul doi, şi foarte aproape ca valoare, sunt sumele cheltuite pentru diverse evenimente, cum ar fi nunţi, botezuri şi aniversări – 1.424 de lei, iar lista este completată de noile modele de telefoane – 1.412 lei.

    Dacă, în mediul urban, oamenii ar aloca aproape 1.200 de lei pentru renovarea unei camere sau a locuinţei, în rural casa primează, din nou, iar suma ce urmează a fi cheltuită este de peste 2.300 de lei, adică aproape dublă.

    Începutul de an şcolar scoate din buzunarele orăşenilor, în medie, 567 de lei, însă doar 30% din respondenţi au în minte această cheltuială. Pe de altă parte, în mediul rural, deşi pregătirile pentru un nou an şcolar sunt mai sus în lista de cheltuieli, doar 8% dintre respondenţi s-au gândit că vor cheltui bani pentru asta.

    4 din 10 români din mediul urban s-au gândit deja că vor cheltui bani pentru cauciucurile de iarnă. Pentru un set de anvelope şi manopera aferentă, respondenţii sunt gata să aloce, în medie, 854 de lei.

    Black Friday – locul 4 în top şi 44% din respondenţi din mediul urban – scoate din buzunarele românilor pasionaţi de reduceri, peste 900 de lei. Tot pentru reduceri, de data aceasta pentru articolele de vară, 37% din respondenţi plănuiesc să cheltuiască peste 500 de lei.
    Întrebaţi dacă şi au resursele financiare necesare pentru a îşi face cumpărăturile de toamnă, 45% din respondenţii din mediul urban spun că va trebui să renunţe la alte cheltuieli, 44% au deja banii necesari, iar 11% vor lua în calcul o sursă de finanţare.

    În mediul rural, pe de altă parte, 61% vor renunţa la alte cumpărături pentru a putea acomoda lista toamnei, 18% au deja banii necesari, iar 20% vor contracta o finanţare.
     

  • Mai mult de jumatate dintre romani fac cumparaturi online in timpul orelor de program

    Cei mai mulţi angajaţi (54%) preferă să facă cumpărături pe internet după-amiază, între orele 15:00 şi 18:00, în timp ce 19% dintre respondenţi găsesc timp pentru astfel de cumpărături dimineaţa, între 9:00 şi 11:00. Doar 15% dintre respondenţi spun că fac pauză de la birou pentru cumpărături în jurul pauzei de prânz.

    Unul din doi angajaţi foloseşte cel mai adesea telefonul personal pentru a face cumpărături online în timpul orelor de program, iar 32% folosesc calculatorul sau laptopul de serviciu. Alte dispozitive folosite de către angajaţii românii pentru cumpărături online sunt PC-ul/laptop-ul personal (7%), tableta personală (4%), telefonul de serviciu (2%) sau tableta oferită de companie (1%).

    Printre produsele cele mai cumpărate prin intermediul internetului de către angajaţii români se află produsele de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii (39.8%), produse electronice şi electrocasnice (33%), produse IT&C (28%), cadouri (24.3%), produse cosmetice (15.5%), jucării şi produse pentru copii (9%) şi produse de bricolaj şi amenajări interioare (9.2%).

    Magazinele online cu produse de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii sunt accesate cel mai des de către angajaţii români. Clasamentul continuă cu platformele de tip marketplace şi magazinele online cu produse electronice şi electrocasnice, cu peste un sfert dintre angajaţi, care fac cel mai des cumpărături online din astfel de magazine.

    Aproape 1 din 5 angajaţi români declară că intră pe site-urile magazinelor online chiar şi atunci când nu au ceva de cumpărat în mod special, profitând de eventualele momentele libere în timpul serviciului pentru a căuta noi produse în magazinele online preferate. Alţi peste 33% dintre angajaţi preferă să folosească pauzele pentru a citi diferite articole online, iar aproximativ 30%, pentru a naviga pe paginile reţelelor de socializare.

  • O femeie a condus DOUĂ SĂPTĂMÂNI maşina altcuiva. Avea aceeaşi culoare

    La sfârşitul lunii iunie, femeia a închiriat un Nissan Sentra, negru, de la o companie din Cornwall, Ontario. A condus până la un supermarket, unde şi-a făcut cumpărăturile şi după s-a întors în parcare. A intrat în maşina deblocată, a apăsat butonul de pornire fără cheie şi a plecat – ignorând faptul că era un vehicul complet diferit faţă de cel pe care îl închiriase. Singura asemănare era culoarea neagră.

    Autovehiculele fără cheie pot fi operate atât timp cât cheia este este în interiorul maşinii, lucru care a fost valabil şi în acest caz.

    Nu după mult timp, un Nissan Infiniti de culoare neagră a fost declarat furat la Poliţia locală. Proprietarul maşinii făcuse şi el cumpărături în acelaşi supermarket, iar când a ajuns în parcare, şi-a dat seama că vehiculul său a dispărut.

    Serviciul de Poliţie Comunitară din Cornwall a avertizat, printr-o postare pe Facebook, şoferii să nu lase cheile în contact când părăsesc autoturismele.

    Timp de două săptămâni, femeia a condus şi a folosit maşina neagră pentru activităţile de zi cu zi şi a realizat că ceva nu este în regulă abia după ce s-a întors la compania de închiriere, pentru a returna maşina.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cine sunt antreprenorii români care vor să cucerească Vestul cu afacerile lor. Care sunt primele ţări unde vor să îşi deschidă fabrici

    Sándor Csányi din Ungaria, Branko Roglic din Croaţia, Krzysztof Pawinski din Polonia sunt nume care la prima vedere nu spun nimic. Dacă adăugăm faptul că primul este preşedintele grupului financiar-bancar OTP şi proprietarul grupului din industria alimentară Bonafarm (Sole Mizo), al doilea este proprietarul distribuitorului de bunuri de larg consum Orbico şi al treilea este fondatorul gigantului din industria alimentară Maspex Wadowice (Tymbark), atunci vedem că discutăm despre trei dintre cei mai importanţi antreprenori din sectorul alimentar din regiune. De la masa giganţilor lipsesc deocamdată românii.

    Cu toate acestea, încet-încet, pe harta europeană a businessurilor din industria alimentară încep să-şi facă loc şi afacerile româneşti, însă nu doar prin exporturi, ci şi prin achiziţii după modelul omologilor din Ungaria, Polonia sau Croaţia care au cucerit pieţe importante din regiune prin cumpărarea de fabrici sau prin ridicarea lor de la zero.

    Industria alimentară românească, o piaţă de aproape 10 miliarde de euro, a rămas încă terenul pe care cei mai importanţi jucători sunt antreprenori, în ciuda faptului că multinaţionalele s-au extins puternic în marea majoritate a sectoarelor economice, de la industria auto la domeniul bancar. A venit însă vremea ca antreprenorii români să-şi încerce norocul şi pe alte pieţe, după exemplul oamenilor de afaceri din ţări cu care România este veşnic comparată – Ungaria, Croaţia, Cehia sau Polonia.

    Cine sunt antreprenorii români care s-au decis să-şi pună numele pe businessuri din străinătate?

    Cel mai recent nume care s-a decis să-şi dezvolte businesssul în străinătate este Radu Timiş, antreprenorul care a dus grupul din industria mezelurilor şi a lactatelor Cris-Tim la aproape 150 de milioane de euro.

    Radu şi Cristina Timiş au pus bazele businessului Cris-Tim în urmă cu mai bine de două decenii, iar acum pregătesc noua generaţie pentru a prelua conducerea businessului. Deja trei dintre cei patru băieţi ai soţilor Timiş sunt implicaţi în business şi vor lua parte alături de părinţii lor la un nou capitol: extinderea europeană. Grupul Cris-Tim, cu 2.600 de angajaţi, vrea să cumpere sau să închirieze o fabrică de mezeluri în Spania şi Marea Britanie. Motivul? Grupul Cris-Tim exportă deja 15% din producţie pe 18 pieţe europene, însă mare parte din materia primă o cumpără din străinătate.

    „E mai simplu să deschidem o fabrică acolo decât să aducem carne din străinătate, să o procesăm aici şi să trimitem mezeluri la export”, explica Radu Timiş.

    De unde vine pofta pentru extindere la nivel european? Rezultatul sondajului „Viitorul afacerilor”, realizat de OCDE, Banca Mondială şi Facebook, arată că doar 17% dintre antreprenorii români cred că există bariere în internaţionalizarea afacerii.

    Temerile ţin însă de mediul în care funcţionează: 56% cred că riscurile sunt legate de fiscalitate şi reglementări, 51% de situaţia economiei în ansamblu şi 39% de recrutare.

    „Dincolo de temeri şi riscuri, există oportunităţi, iar antreprenorii români par să le conştientizeze. Interesul pentru pieţele internaţionale este o prioritate la nivel global datorită instrumentelor online. Tehnologia schimbă modelele de business tradiţionale, este un factor perturbator (disruptiv) şi reprezintă în acelaşi timp o oportunitate şi un risc”, explică reprezentanţii companiei de consultanţă şi audit Deloitte România. Un studiu al companiei – „Deloitte Private“ –  arată că, din acest motiv, mai mult de jumătate dintre respondenţi cred că poziţia lor va fi ameninţată în următorii 2-3 ani de un competitor.

    De altfel, numărul mare de tranzacţii din ultimii ani în sectorul alimentar, unde cumpărători sunt în general multinaţionale, iar vânzătorii antreprenori locali, dar şi dorinţa oamenilor de afaceri locali de a se extinde pe pieţe pe care le consideră mai prielnice pentru dezvoltarea businessului sunt printre motivele pentru care vedem în ultima vreme tot mai mulţi antreprenori români care cumpără sau deschid fabrici în străinătate.

    Spania a devenit ţintă pentru investiţii şi pentru Scandia Sibiu, cel mai mare producător de conserve din România, care a achiziţionat Thenaisie Provote, o companie din regiunea Galicia (Spania), specializată în producţia şi distribuţia de produse din peşte şi fructe de mare. Thenaisie Provote are vânzări anuale de aproape 30 de milioane de euro şi circa 200 de angajaţi, conform datelor de pe site-ul alimarket.es.

    Aceasta este prima achiziţie făcută de producătorul român în afara ţării şi face parte din strategia companiei de a deveni cea mai mare companie românească de produse alimentare la nivel naţional. Achiziţia Thenaisie Provote va ajuta compania să îşi consolideze poziţia pe piaţa conservelor din peşte din România, dar şi să fie prezentă pe alte pieţe, activarea de clienţi noi fiind unul dintre pilonii de creştere ai grupului.

    Scandia Food a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri a grupului de peste 59 milioane de euro, în creştere cu 13% faţă de 2016, şi estimează pentru 2018 o cifră de afaceri de aproximativ 100 milioane euro (inclusiv businessul din Spania), conform informaţiilor furnizate de companie.

    Însă unul dintre primii antreprenori care au cumpărat businessuri din industria alimentară este Levente Bara, antreprenorul care a pus bazele producătorului de ingrediente pentru industria alimentară Supremia Group (în prezent Solina România) din judeţul Alba în urmă cu peste 15 ani. El a vândut însă ulterior businessul grupului francez Solina, într-o tranzacţie ce trece de 30 milioane de euro, conform datelor ZF. În urmă cu circa trei ani Supremia a cumpărat două companii din Danemarca, Tamaco Trading şi Tamaco Pak, cu activităţi pe segmentul producţiei de ingrediente alimentare, respectiv al ambalajelor.

    Dincolo de pariul românilor pe alte pieţe, industria alimentară rămâne unul dintre puţinele sectoare ale economiei unde antreprenorii mai aduc cea mai mare parte din cifra de afaceri. Astfel, din cifra de afaceri de 10 mld. euro realizată de companiile din acest sector, peste 60% sunt aduse de companiile cu acţionariat românesc.

    Andrei Ursulescu
    este managerul care conduce businessul Scandia Sibiu, controlat de familiie Gaşpar şi Creştin. El este unul dintre oamenii-cheie ai companiei sub ochii căruia s-a parafat achiziţia fabricii Thenaisie Provote din Spania

    Radu Timiş
    Fondatorul şi preşedinte al producătorului de mezeluri Cris-Tim vrea să deschidă o fabrică în Marea Britanie sau în Spania, acolo unde exportă deja produse realizate în fabricile din România

    Levente Bara
    Fondatorul Supremia Group a cumpărat două businessuri cu activităţi pe segmentul producţiei de ingrediente alimentare, respectiv al ambalajelor din Danemarca înainte să vândă compania din Alba francezilor de la Solina

  • Jandarmeria iese la cumpărături de GRENADE şi CARTUŞE. Câţi BANI va costa noua ÎNZESTRARE

    Astfel, potrivit anunţului postat pe SEAP, Jandarmeria vrea să cumpere 300 de grenade de mână cu efecte speciale, acustice şi luminoase, 1.556 de grenade fumigene, dintre care 356 de culoare albă, 300 de culoare albastră, 300 de culoare galbenă şi 300 de culoare verde.

    De asemenea, pe lista Jandarmeriei se află achiziţionarea a 2.000 de petarde unice, dar şi a 20.000 de cartuşe de calibru 9X19mm pentru antrenament cu efect de marcare, dintre care 8.000 bucăţi de culoare roşie, 8.000 de culoare albastră şi 4.000 de culoare verde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum ar fi să intri în birou sau să îţi plăteşti cumpărăturile doar cu ajutorul mâinii? Peste 3.000 de suedezi şi-au implantat microcipuri pentru a renunţa la cardurile de acces şi la buletine

    Mii de suedezi aleg să îşi înlocuiască cardurile de acces, cărţile de identitate şi chiar biletele de tren cu microcipuri implantate în corp, pentru a-şi uşura viaţa, potrivit platformei oficiale World Economic Forum.

    Aproximativ 3.000 de suedezi şi-au implantat microcipuri – de mărimea unui bob de orez – sub piele în ultimii trei ani. Tehnologia a fost utilizată pentru prima dată în 2015 în Suedia.

    Implanturile au simplificat deja o serie de activităţi şi necestiăţi cotidiene. Ulrika Celsing, una dintre persoanele care au ales tehnologia, şi-a introdus un microcip care înlocuieşte cardul de la sala de fitness şi cardul de acces la birou.

    Când intră la muncă, Celsing, 28 ani, trece cu mâna prin faţa cititorului şi scrie un cod înainte ca uşa să se deschidă.

    Anul trecut, operatorul de cale ferată SJ a început să scaneze mâinile pasagerilor care au cipuri biometrice implantate, aceştia plătindu-şi astfel călătoria.

    Nu există niciun motiv tehnic pentru care cipurile nu ar putea fi folosite la achiziţii, în locul cardurilor contactless.

    Procedura este similară cu cea utilizată în cadrul piercing-urilor şi implică o seringă cu ajutorul căreia cipul este introdus în mână. Celsing a relatat pentru WEF că tot ce a simţit a fost o înţepătură uşoară.

    Cu toate acestea, implanturile pot duce la infecţii sau reacţii diverse din partea sistemului imunitar, spune Ben Libberton, microbiolog în cadrul laboratorului MAX IV din sudul Suediei.  

     

  • Retailerul IKEA lansează un card de credit cu care poţi plăti aproape orice, de la cumpărături, la facturi şi abonamente de Netflix sau Spotify

    Retailerul de mobilă IKEA lansează un card de credit denumit Ikea Visa care le dă posibilitatea clienţilor de a beneficia de o serie de avantaje, potrivit CNN.

    Proiectat pentru a transforma cumpărăturile la IKEA într-o activitate mai accesibilă, clienţii care deţin carduri pot câştiga recompense la cumpărăturile cu cardul de credit din magazinele IKEA, dar şi la cheltuielile de zi cu zi precum plata facturilor şi a alimentelor, pe care le pot folosi pentru a achiziţiona produse IKEA la reducere.

    Cardul oferă 5% înapoi la fiecare plată în magazinele IKEA, inclusiv în cadrul serviciului de construcţii şi instalaţii Task Rabbit, 3% înapoi la fiecare plată pentru cină, alimente, utilităţi, achiziţie de electrocasnice sau plăţi pentru abonamente pe bază de subscripţie precum Netflix, Hulu şi Spotify, şi 1% înapoi pe toate celelalte plăţi.

    Cardul de credit vine cu o singură dobândă pentru toată lumea – 21,99%.

     

     

  • Retailerul IKEA lansează un card de credit cu care poţi plăti aproape orice, de la cumpărături, la facturi şi abonamente de Netflix sau Spotify

    Retailerul de mobilă IKEA lansează un card de credit denumit Ikea Visa care le dă posibilitatea clienţilor de a beneficia de o serie de avantaje, potrivit CNN.

    Proiectat pentru a transforma cumpărăturile la IKEA într-o activitate mai accesibilă, clienţii care deţin carduri pot câştiga recompense la cumpărăturile cu cardul de credit din magazinele IKEA, dar şi la cheltuielile de zi cu zi precum plata facturilor şi a alimentelor, pe care le pot folosi pentru a achiziţiona produse IKEA la reducere.

    Cardul oferă 5% înapoi la fiecare plată în magazinele IKEA, inclusiv în cadrul serviciului de construcţii şi instalaţii Task Rabbit, 3% înapoi la fiecare plată pentru cină, alimente, utilităţi, achiziţie de electrocasnice sau plăţi pentru abonamente pe bază de subscripţie precum Netflix, Hulu şi Spotify, şi 1% înapoi pe toate celelalte plăţi.

    Cardul de credit vine cu o singură dobândă pentru toată lumea – 21,99%.