BusinessMagazin

Tag: criza financiara

  • Miliardarii lumii păstrează munţi de bani în numerar

    Potrivit unui nou studiu în rândul miliardarilor, realizat de Wealth-X şi UBS, miliardarii păstrează fiecare, în medie, 600 de milioane de dolari în numerar, sumă mai mare de exemplu decât PIB-ul Republicii Dominicane. Suma este cu 60 de milioane de dolari mai mare faţă de anul trecut şi este echivalentă cu 19% din averea lor netă.

    “Nivelul mai ridicat al lichidităţilor semnalează că mulţi miliardari ţin banii în afara pieţei financiare, în aşteptarea momentului optim în care să îşi facă investiţiile”, se arată în studiu. Astfel, deţinerile în numerar ale miliardarilor sunt cu mult mai mari decât investiţiile lor pe piaţa imobiliară. Activele imobiliare ale miliardarilor se ridică în medie la 160 de milioane de dolari pentru fiecare, respectiv circa o cincime din fondurile în numerar ale acestora.

    Simon Smiles, director de investiţii la UBS Wealth Management, a declarat că familiile miliardare se concentrează în mare parte pe aceeaşi întrebare şi anume ce să facă cu banii. “Aparenta siguranţă a numerarului, la care se adaugă experienţa dureroasă a crizei financiare din 2008-2009 şi problemele ulterioare din zona euro, întăresc tendinţa de favorizare a unei strategii prudente de alocare a banilor”, afirmă Smiles în raport. El avertizează însă că inflaţia riscă să erodeze valoarea deţinerilor în numerar.

  • Miliardarii lumii păstrează munţi de bani în numerar

    Potrivit unui nou studiu în rândul miliardarilor, realizat de Wealth-X şi UBS, miliardarii păstrează fiecare, în medie, 600 de milioane de dolari în numerar, sumă mai mare de exemplu decât PIB-ul Republicii Dominicane. Suma este cu 60 de milioane de dolari mai mare faţă de anul trecut şi este echivalentă cu 19% din averea lor netă.

    “Nivelul mai ridicat al lichidităţilor semnalează că mulţi miliardari ţin banii în afara pieţei financiare, în aşteptarea momentului optim în care să îşi facă investiţiile”, se arată în studiu. Astfel, deţinerile în numerar ale miliardarilor sunt cu mult mai mari decât investiţiile lor pe piaţa imobiliară. Activele imobiliare ale miliardarilor se ridică în medie la 160 de milioane de dolari pentru fiecare, respectiv circa o cincime din fondurile în numerar ale acestora.

    Simon Smiles, director de investiţii la UBS Wealth Management, a declarat că familiile miliardare se concentrează în mare parte pe aceeaşi întrebare şi anume ce să facă cu banii. “Aparenta siguranţă a numerarului, la care se adaugă experienţa dureroasă a crizei financiare din 2008-2009 şi problemele ulterioare din zona euro, întăresc tendinţa de favorizare a unei strategii prudente de alocare a banilor”, afirmă Smiles în raport. El avertizează însă că inflaţia riscă să erodeze valoarea deţinerilor în numerar.

  • Investitorii încep să creadă din nou în piaţa de fuziuni şi achiziţii

    MATTHEW LAYTON, GLOBAL MANAGING PARTNER AL CASEI DE AVOCATURĂ BRITANICE CLIFFORD CHANCE, FIRMĂ CU ÎNCASĂRI ANUALE DE CIRCA 1,6 MLD. EURO, PRIVEşTE CU OPTIMISM EVOLUţIA TRANZACţIILOR DE FUZIUNI şI ACHIZIţII (M&A – mergers & acquisitions), inclusiv în sfera serviciilor financiare. Şi Daniel Badea, Managing Partner la Clifford Chance Badea, susţine că dinamica activităţii M&A s-a intensificat în ultimii ani, pe măsură ce priorităţile şi strategiile instituţiilor financiare s-au schimbat sub presiunea noilor provocări. ”În toate sectoarele am remarcat o oarecare revenire a încrederii şi a apetitului pentru fuziuni şi achiziţii. Cred că activitatea M&A va continua în sectorul serviciilor financiare„, a declarat într-un interviu Matthew Layton, care a preluat la începutul lunii iunie şefia Clifford Chance, una dintre cele mai puternice firme de avocatură din lume. Clifford Chance face parte din renumitul grup ”Magic Circle„, care include elita avocaturii londoneze.

    Piaţa de fuziuni şi achiziţii, care poate să fie considerată un barometru al economiei, a resimţit criza financiară şi economică globală, numărul deal-urilor fiind în declin. Ultimii ani au marcat, însă, un reviriment, iar evoluţia favorabilă a continuat în prima parte din 2014. Valoarea tranzacţiilor globale de M&A a crescut cu 30% în primul semestru din 2014, comparativ cu S2 2013, la 1,5 trilioane de dolari, potrivit unui supliment recent al Clifford Chance privind dinamica globală a M&A. Ultimii ani au fost dificili pentru instituţiile de credit, care încearcă să găsească noi surse de creştere a profiturilor, afectate de noile reglementări mai dure. ”Pentru noi această industrie a fost, probabil, una dintre cele mai active de la declanşarea crizei financiare globale, în condiţiile în care băncile au căutat să-şi remodeleze bilanţurile şi profilul produselor, să răspundă la modificările de reglementări şi să dezvolte propriile strategii specifice. Astfel de operaţiuni continuă„, susţine Layton.

    În cazul băncilor, uneori este vorba despre cesiuni de portofolii, anumite pachete de active fiind eliminate din bilanţuri. În alte cazuri este vorba despre redefinirea strategiei de business, care poate determina renunţarea la anumite pieţe sau anumite segmente de clienţi. ”Este interesant că serviciile financiare au devenit atractive pentru fondurile de investiţii private equity. În anumite jurisdicţii, observăm un interes continuu manifestat de un număr tot mai mare de investitori private equity faţă de sfera serviciilor financiare, inclusiv în susţinerea consolidării în piaţa bancară de retail. De aceea, considerăm ca acest domeniu este în continuare un domeniu important de activitate pentru noi„, susţine şeful Clifford Chance. Încrederea revine, iar în majoritatea pieţelor clienţii încearcă să îşi relanseze strategiile de investiţii.

    ”Nu ai prea mult de ales când vine vorba să încerci în permanenţă să îmbunătăţeşti eficienţa, să reduci costurile sau să menţii marjele de profit. Pot fi văzute toate oportunităţile.„ Deşi există încredere şi apetit pentru investiţii, investitorii sunt mult însă mai rezervaţi să-şi asume riscuri decât au fost înainte de declanşarea crizei financiare globale, apreciază Layton. Iar stabilirea preţului rămâne încă o provocare, în condiţiile în care pieţele de capital au performat bine.

    Şi în România interesul pentru activitatea de fuziuni şi achiziţii, inclusiv în sectorul bancar, s-a intensificat. 2013, al cincilea an de la începutul crizei, a marcat dezgheţul pie-ţei de tranzacţii în sistemul bancar, iar trendul favorabil continuă şi în acest an. Pe lângă tranzacţiile cu portofolii, pe piaţa bancară autohtonă au existat şi deal-uri cu pachete de acţiuni.  În prima parte a acestui an Bank of Cyprus a vândut 10% din acţiunile Băncii Transilvania pentru suma de 82,5 mil. euro, unul dintre principalii cumpărători fiind SIF Moldova, care a devenit al doilea mare acţionar după BERD.

    Totodată, fondul de investiţii Emerging Europe Accession Fund (EEAF), administrat de Axxess Ca-pital, a reuşit să finalizeze tranzacţia de preluare a Nextebank, controlată de grupul maghiar MKB. Totodată, omul de afaceri Ion Ţiriac a ajuns la un acord cu grupul italian UniCredit pentru vânzarea participaţiei de circa 45% pe care o deţine la UniCredit Ţiriac Bank România. Aşteaptă cumpărători în continuare Millennium Bank, Credit Agricole, Marfin, RBS, dar şi bănci de talie mare, precum Volksbank (pentru 2015), iar cel puţin un antreprenor român vrea să îşi vândă banca. Volksbank a bătut palma cu fondurile de investiţii HIG Capital şi AnaCap, aliate cu gigantul german Deutsche Bank, pentru preluarea unui pachet de credite neperformante de aproape o jumătate de miliard de euro pentru care au oferit circa 100 milioane de euro.

    ”Consolidările pe piaţă sunt anticipate de câţiva ani. În prezent, lucrăm la câteva tranzacţii care presupun asemenea consolidări, inclusiv prin transferuri de portofolii. La nivel global, se vorbeşte din ce în ce mai mult despre noi paradigme de reglementare (în cea mai mare parte în sens restrictiv), dar şi despre sistemele alternative de finanţare de către entităţi non-bancare (aşa-numitul shadow banking)”, spune Daniel Badea, managing partner al biroului Clifford Chance de la Bucureşti. ”Sectorul bancar din umbră„ din China, dar şi din SUA şi Europa este în curs de dezvoltare foarte rapidă. ”Am văzut că pe lângă instituţiile financiare mari a mai apărut o nouă categorie de clienţi care câştigă o importanţă mai mare în cadrul «sistemului bancar din umbră»”, a spus Malcolm Sweeting, global senior partner la Clifford Chance.

    Nume precum Apollo sau Blackstone devin jucători destul de importanţi în pieţele financiare europene şi americane şi încep să se uite şi la Asia. Ascensiunea ”sistemului bancar din umbră„ este stimulată de reglementările mai stricte care vizează băncile, de impactul restricţiilor legate de capital şi lichiditate asupra bancilor. ”Cred că vom vedea în continuare restricţii de capital pentru bănci şi, prin urmare, «sectorul bancar din umbră» va continua să crească„, susţine Malcolm Sweeting.

    În contextul noilor reglementări mai restrictive impuse la nivelul sectorului bancar, anumite bănci se concentrează din ce în ce mai mult pe piaţa internă şi, prin urmare, ţările care au depins în principal de instituţiile financiare cu capital străin au simţit impactul acestei schimbări. Royal Bank of Scotland şi Lloyds Bank sunt două exemple care evidenţiază această schimbare de strategie prin concentrarea pe piaţa internă. Totodată, vedem bănci cu aspiraţii de a deveni jucători globali, pe care şi le temperează, mai spune Malcolm Sweeting, global senior partner la Clifford Chance.

  • Citigroup ar putea plăti şapte miliarde de dolari pentru a scăpa de o investigaţie în SUA

     Banca şi autorităţile americane finalizează detaliile unei înţelegeri care ar ajuta instituţia de credit să evite un proces federal în privinţa ipotecilor, au spus sursele WSJ.

    Un acord ar putea fi anunţat începând de săptămâna următoare.

    Apropierea de o înţelegere amiabilă marchează o schimbare semnificativă faţă de mijlocul lunii iunie, când Departamentul Justiţiei a avertizat că intenţionează să deschidă un proces dacă Citigroup nu creşte substanţial suma oferită, scrie cotidianul american Wall Street Journal (WSJ).

    Citigroup a propus iniţial statului 4 miliarde de dolari, în timp ce autorităţile au încercat să obţină 10 miliarde de dolari, au spus sursele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul locuinţelor din Spania confiscate de bănci a crescut cu 11% anul trecut, la aproape 50.000

     Spania s-a confruntat din 2008 atât cu criza financiară internaţională, cât şi cu spargerea unei bule speculative imobiliare.

    Banca centrală a început să publice din 2013 date referitoare la locuinţele confiscate, iniţial în baza unei investigaţii la bănci, iar ulterior le-a obligat să raporteze periodic date.

    Băncile, care au primit în 2012 un ajutor european de peste 40 de miliarde de euro, au confiscat anul trecut 49.694 de locuinţe, din care marea majoritate, respectiv 38.961, au fost locuinţe principale, iar restul reşedinţe secundare sau pentru închiriat.

    În 21.521 de cazuri, proprietarii au renunţat voluntar la proprietăţile deţinute, în cadrul unei proceduri de cedare către bancă a acestora pentru stingerea datoriilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul care dă de pământ cu gândirea pozitivă

    Burkeman, jurnalist la The Guardian, autorul unei rubrici săptămânale “care îţi va schimba viaţa”, dă de pământ cu arhanghelii fericirii impuse prin “positive thinking” şi încearcă să explice, în “Antidotul”, de ce o abordare stoică, lipsită de pozitivismul impus, dar realistă şi raţională, poate genera fericire.

    În sprijinul afirmaţiilor sale Burkeman invocă filosofi antici greci, alături de filosofi moderni, psihologi, împăraţi romani, budişti, alpinişti, scriitori, umorişti, cineaşti, antreprenori, experţi în terorism sau mahalagii din Kenya – o lume întreagă şi colorată, pentru care drumul spre fericire se traduce prin eşec, pesimism, nesiguranţă sau insecuritate.  

    O bună bucată din carte este destinată zonei corporatiste şi modului în care angajaţii îşi definesc reuşitele şi îşi stabilesc obiective. Cultura optimismului forţat, crede Burkeman, stă, într-o oarecare măsură, printre cauzele actualei crizei financiare, pentru că brokerii de pe Wall Street au fost “setaţi” să creadă că “mie/nouă nu ni se poate întâmpla ceva, pentru că noi gândim pozitiv”.

    Sau exemplul “29” de la General Motors: compania traversa, în preajma anului 2000, o situaţie dificilă, pierzând clienţi şi profituri în favoarea competitorilor asiatici. Filosofia organizaţională, de tip pozitiv, a companiei a impus un obiectiv, iar obiectivul era “29”, adică procentul de cotă de piaţă pe care compania îşi propunea să îl câştige pentru a-şi redobândi poziţia dominantă. Au fost imprimate insigne cu “29”, iar valoarea apărea pe orice document al companiei şi era ţintă de creştere pentru oricine, de la ingineri la vânzători. Pentru “29” s-au investit sume uriaşe în strategii şi publicitate, în loc să fie folosiţi pentru cercetare şi îmbunătăţirea produselor. 29 a devenit un fetiş, care a început să alimenteze gândirea pe termen scurt, viziunea fără susţinere reală şi un întreg şir de eşecuri care au aruncat compania în faliment, în 2009.

    Oliver Burkeman este omul cu duşul rece, aşa că nu există încheiere mai bună a acestei cronici decât un citat din Shakespeare: “Nu există bine sau rău, doar gândurile noastre pot aşeza lucrurile în acest fel”. Hamlet zice, putem noi oare să-l contrazicem?

    Oliver Burkeman – “Antidotul”, Editura Publica, Bucureşti, 2014

  • Şomajul din ţările OCDE a crescut în februarie

     Rata şomajului din statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a urcat cu 0,1 puncte procentuale faţă de ianuarie, potrivit unui comunicat transmis miercuri de OCDE.

    Numărul şomerilor din cele 34 de ţări OCDE a coborât cu 3,8 milioane faţă de maximul record înregistrat în aprilie 2010, dar este cu 11,4 milioane – aproximativ o treime – mai ridicat faţă de nivelul din iulie 2008, anterior crizei financiare mondiale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ING va rambursa încă 1,22 miliarde de euro statului olandez, în contul bailout-ului primit în timpul crizei

     Tranşa, care va fi achitată la 31 martie, este cu 100 milioane euro mai mare faţă de suma datorată conform calendarului de rambursare din planul de restructurare convenit cu Comisia Europeană, potrivit unui comunicat publicat marţi dimineaţă de ING Groep.

    După finalizarea acestei plăţi, rambursările ING către statul olandez vor totaliza 12,5 miliarde euro, din care 9,3 miliarde euro reprezintă principalul, iar 3,2 miliarde euro dobânzi şi prime.

    “Tranşa care va fi plătită săptămâna viitoare către statul olandez, de 1,225 miliarde euro, va aduce ING cu un pas mai aproape de rambursarea în totalitate a sprijinului de 10 miliarde euro primit de la stat în timpul crizei financiare. Intenţionăm să efectuăm ultima plată în luna mai a anului viitor. Va rezulta un randament total anualizat de 12,5% pentru statul olandez”, a declarat în comunicat directorul general al ING, Ralph Hamers.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doamnele de fier din finanţele mondiale

    AU ÎN MÂINILE LOR O URIAŞĂ PUTERE. STAU CU OCHII PE SISTEMELE BANCARE, PE INFLAŢIE SAU PE ŞOMAJ, influenţează pieţele financiare, chiar şi numai prin cuvintele pe care le rostesc, îşi pun amprenta asupra întregii economii mondiale şi, practic, asupra vieţii fiecăruia dintre noi, prin deciziile pe care le girează.

    Conducerea finanţelor mondiale, o lume dominată până acum de bărbaţi, a ajuns „în premieră mondială„, odată cu criza financiară şi economică internaţională, în mâinile femeilor. Trei nume ţin capul de afiş: Christine Lagarde – prima femeie care a ajuns la conducerea Fondului Monetar Internaţional (FMI) de la înfiinţarea acestuia în 1944, Janet Yellen – prima femeie preşedinte din istoria Rezervei Federale (Fed), cea mai puternică bancă centrală din lume, care a fost fondată în 1913, şi Danièle Nouy –  prima femeie care ajunge într-o funcţie de top la Banca Centrală Europeană (BCE), fiind nominalizată la conducerea autorităţii de supraveghere a băncilor din zona euro.

    A durat zeci de ani sau chiar un secol de la înfiinţare în cazul Fed pentru ca la conducerea finanţelor mondiale să fie numite femei. Şi a trebuit să vină o criză financiară şi economică gravă pentru a se produce schimbarea de ştafetă.

    Danièle Nouy a fost nominalizată de BCE şi aleasă de Parlamentul European pentru un mandat de cinci ani la conducerea Autorităţii de Supraveghere a băncilor din zona euro, înfiinţată sub tutela BCE. Este prima femeie care ajunge într-o funcţie de top la Banca Centrală Europeană, una dintre cele mai puternice din lume. Ea are o experienţă îndelungată de bancher central, lucrând timp de trei decenii la Banca Naţională a Franţei. A supravegheat băncile franceze pe parcursul crizei datoriilor.

    Din noua poziţie Danièle Nouy va supraveghea direct circa 130 de bănci, reprezentând circa 85% din totalul activelor bancare din zona euro. Are reputaţia unui supraveghetor extrem de strict şi a unui om dur. În primul ei interviu de la preluarea funcţiei de preşedinte al autorităţii de supraveghere a băncilor din zona euro, acordat FT, Danièle Nouy a avertizat că unele dintre băncile din zona euro nu au niciun viitor şi ar trebui lăsate să moară. Prin acest avertisment, franţuzoaica Nouy sugerează înăsprirea supravegherii băncilor din zona euro şi vrea să întărească încrederea în mecanismele europene de supraveghere bancară.

    PREMIERĂ ÎN LUMEA FINANŢELOR MONDIALE A FOST ÎN CAZUL FED, CEA MAI PUTERNICĂ BANCĂ CENTRALĂ DIN LUME, FONDATĂ ÎN 1913. JANET YELLEN A DEVENIT PRIMA FEMEIE PREŞEDINTE DIN ISTORIA REZERVEI FEDERALE (FED). A preluat funcţia în februarie 2014 pentru o perioadă de patru ani. Anterior ea a ocupat poziţia de vicepreşedinte al Fed din octombrie 2010. Are o puternică carieră academică şi a lucrat cu reprezentanţi ai elitei economice de-a lungul carierei.

    A fost caracterizată ca o persoană discretă, dar care impresionează rapid datorită nivelului ridicat de înţelegere şi prin sinceritatea opiniilor. Au fost voci care au spus că are o abordare metodică a problemelor şi a apelat mai puţin la soluţii neortodoxe. Nominalizarea ei a avut loc într-un moment economic crucial pentru Statele Unite, în contextul unui blocaj asupra bugetului, în Congres, care a paralizat administraţii centrale, dar şi în contextul necesităţii creşterii plafonului datoriei americane în vederea evitării unei intrări în incapacitate de plată. În discursul de acceptare a nominalizării ea s-a referit la promovarea ocupării forţei de muncă, a stabilităţii preţurilor şi a unui sistem financiar puternic şi stabil.

    Yellen a pledat în favoarea menţinerii sprijinului Fed pentru economie în contextul în care reluarea economică rămânea fragilă, iar rata şomajului ridicată. Din poziţia de şef al Fed, va avea sarcina de a înăspri politica monetară americană, reducând gradual injecţiile de lichidităţi ale FED. Christine Lagarde, cel de-al 11-lea şef al FMI, a câştigat respectul lumii financiare în timpul crizei financiare care a debutat în 2008.

  • Kazahstanul şi-a devalorizat cu 19% moneda, în urma retragerilor de capital din ţările emergente

     Banda indicativă de variaţie a monedei naţionale kazahe, stabilită în consiliu monetar, a fost mutată la 185 unităţi pe dolar, plus/minus 3 unităţi, a anunţat marţi banca centrală, într-un comunicat preluat de Bloomberg.

    În urma deciziei, tenge-ul a scăzut pe piaţa interbancară la 185,87 unităţi pe dolar, faţă de 155,53 unităţi la finele şedinţei de tranzacţionare de luni, indicând o devalorizare de 19%, potrivit datelor Bloomberg.

    “În urma reducerii programului de relaxare cantitativă din SUA, capitalul iese din pieţele emergente şi merge către pieţele dezvoltate, ceea ce a generat presiuni asupra monedelor”, se arată în comunicat.

    Pieţele emergente traversează cel mai prost început de an de la criza financiară mondială din 2008-2009, retragerile masive de capital generând volatilitate ridicată şi determinând măsuri agresive din partea autorităţilor din ţări ca Turcia, Argentina, Ucraina sau India.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro