BusinessMagazin

Tag: criza

  • O criză imobiliară fără precedent ia cu asalt întreaga lume: Pe tot globul ratele mult prea mari spulberă visul de a avea propria locuinţă pentru milioane de oameni

    Şocul care s-a propagat pe pieţele imobiliare globale în momentul în care băncile centrale au majorat rapid ratele dobânzilor anul trecut a făcut loc unei noi realităţi reci: Frenezia imobiliară care a umflat conturile a milioane de oameni şi le-a permis altora să îşi achiziţioneze propria locuinţă s-a terminat, scrie Bloomberg.

    Acest lucru a făcut ca locuinţele din multe zone să fie şi mai puţin accesibile, în timp ce proprietarii de imobile cu credite care se resetează se confruntă cu o presiune financiară din ce în ce mai mare.

    Piaţa americană, dominată de creditele ipotecare pe 30 de ani, este efectiv îngheţată, deoarece proprietarii de locuinţe cu rate mai mici sunt reticenţi în a vinde, iar cumpărătorii sunt blocaţi de ratele prea mari.

    În zonele din Noua Zeelandă şi Canada, care au cunoscut un boom imobiliar îndelungat, preţurile nu au scăzut semnificativ pentru cei care caută case, iar persoanele care au plătit preţuri maxime se luptă acum cu rate mai mari ale creditelor.

    Din Marea Britanie până în Coreea de Sud, dificultăţile cresc pentru proprietarii de locuinţe. Iar în multe locuri, ratele mai mari ale dobânzilor nu fac decât să îngreuneze construirea unor noi locuinţe.

    Scenariile se pot desfăşura diferit în fiecare ţară, dar toate acestea se adaugă la o potenţială presiune asupra economiilor globale, pe măsură ce oamenii cheltuiesc o mai mare parte din venitul lor pentru locuinţe, indiferent dacă sunt închiriate sau proprii.

     Şi, în condiţiile în care cumpărătorii sunt tot mai mult excluşi, viabilitatea proprietăţii unei locuinţe ca o cale spre siguranţa specifică clasei de mijloc – un fundament al finanţelor personale pentru generaţii de oameni din întreaga lume – pare brusc mult mai dificilă. Câştigătorii sunt proprietarii pe termen lung care au obţinut bani frumoşi din creşterea preţurilor sau care nu au o ipotecă.

    Multe aspect rămân necunoscute. Un război din ce în ce mai serios în Orientul Mijlociu şi problemele economice actuale ale Chinei – care se confruntă cu propria serie de crize imobiliare centrate pe dezvoltatorii săi foarte îndatoraţi – ar putea contribui la o recesiune globală mai amplă, care ar reduce cererea de locuinţe şi ar împinge preţurile în jos în mod substanţial, provocând tulburări financiare mult mai grave.

    Iar în ceea ce priveşte sectorul imobiliar, proprietăţile comerciale au devenit mai problematice pentru economie.

    Dar, chiar dacă inflaţia se răceşte şi campaniile de creştere a ratelor de dobândă ale multor ţări se atenuează, consumatorii încep să se obişnuiască cu ideea că este posibil ca costurile de împrumut să nu mai fie niciodată la fel de scăzute ca în cei 15 ani de la criza financiară.

    Una era când ratele au crescut brusc, iar persoanele care se confruntau cu rate mai mari credeau că se pot descurca sau că pot lua credite ipotecare în speranţa unei refinanţări ulterioare. Alta este când costurile mai mari se prelungesc ani de zile.

    Este posibil ca efectele cele mai grave să nu se fi produs încă: Într-un raport de luna trecută, economiştii de la Goldman Sachs Group Inc. au declarat că impactul creşterii susţinute a ratelor ipotecare va fi cel mai pronunţat în 2024. Aceştia au estimat că tranzacţiile vor scădea la cel mai scăzut nivel de la începutul anilor 1990.
    „Într-un fel, ne aflăm în primele etape ale acestei perioade glaciare şi este puţin probabil ca pieţele să se dezgheţe curând. Această situaţie s-ar putea prelungi pentru mult timp”,a declarat Benjamin Keys, profesor la Wharton School din cadrul Universităţii din Pennsylvania.

     

     


     

     

  • Omul bolnav al Europei se afundă încet dar sigur într-o criză de proporţii: Problemele economice ale Germaniei riscă să capete o nouă dimensiune după ce cheltuielile au fost îngheţate

    Ministerul de Finanţe de la Berlin a îngheţat toate planurile de cheltuieli pentru 2023, în timp ce încearcă să identifice soluţii pentru a scoate Germania dintr-un impas economic care se întinde deja de câteva luni, scrie Bloomberg.

    Toate proiectele deja aflate în desfăşurare vor fi finalizate, însă demararea unora noi va necesita un acord special. Decizia se aplică tuturor ministerelor, iar singurele scutite de „îngheţ” sunt doar organismele constituţionale precum cele două camere ale parlamentului şi Curtea Constituţională.

    Hotărârea va afecta şi fondurile speciale, inclusiv unul care plăteşte pentru a uşura povara pe care o reprezintă pentru gospodării şi companii preţurile ridicate la energie, potrivit ministrului economiei, Robert Habeck.

    Dacă oficialii vor ajunge la concluzia că hotărârea se aplică la scară mai largă, aşa cum se aşteaptă, ministrul de Finanţe Christian Lindner va trebui să contabilizeze retroactiv cel puţin 30 de miliarde de euro de noi datorii într-un buget federal revizuit pentru 2023.

    Germania are 29 de astfel de fonduri extrabugetare în valoare de aproximativ 870 de miliarde de euro, deşi nu se aşteaptă ca un fond de 100 de miliarde de euro pentru cheltuieli militare să fie afectat, deoarece este înscris în Constituţie.

    Parlamentarii din domeniul bugetar urmează să finalizeze bugetul federal pentru anul viitor în această săptămână şi se vor întâlni cu experţi pentru a discuta despre hotărârea privind bugetul.

  • Inflaţia a ajuns sub creşterea salariilor. Un semn bun după ultima criză. În septembrie faţă de septembrie a anului trecut câştigul salarial mediu net a crescut cu 14,7%, în vreme ce inflaţia a fost de 8,8%

    ♦ S-ar spune, aşadar, că am depăşit încă o criză ♦ Dar nu e chiar aşa.

    În octombrie curent, faţă de septembrie, inflaţia a scăzut în România de la 8,8% la 8,1%. Dar rămâne cu una din cele mai mari rate ale inflaţiei din UE. Germania, etalonul economic al Uniunii Europene, a ajuns la o inflaţie de sub 3%. În condiţiile în care peste jumătate din veniturile rezidenţilor români se duc pe mâncare, problema inflaţiei rămâne.

    Inflaţia scade, pe datele anuale. Dar, din octombrie, faţă de septembrie, preţurile în pieţe sau în supermarketuri au crescut cu 0,6%. Într-o singură lună, aşadar. Şi cu 8% în octombrie prezent faţă de octombrie 2022. Salariile cresc şi ele, spun statisticile. Doar că salariile nu cresc la fel. Unora le cresc, altora nu le cresc, dar firul de ceapă în piaţă costă la fel şi pentru unul şi pentru altul.

    Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 14,7%. Adică peste inflaţie. Dar Banca Naţională nu vrea cu niciun chip să ducă în jos dobânda cheie de 7%. Pentru că membrii consiliului de administraţie al BNR cred că măsurile luate de guvern, multe din ele cu vădită ţintă electorală, vor reaprinde inflaţia.

  • Încă o criză europeană: UE nu mai poate trimite sateliţi în spaţiu

    Agenţia Spaţială Europeană a făcut recent apel la companiile europene să dezvolte o navă spaţială reutilizabilă într-un moment în care Europa nu este capabilă să trimită sateliţi pe orbită, notează Euractiv.

     Se doreşte astfel intrarea în competiţie cu compania americană SpaceX.

    Între timp, China şi India îşi analizează în prezent propriile opţiuni.

     

  • Care este situaţia companiilor care au cel mai mare impact în economie, cum rezistă în această criză? Urmăriţi ZF Live joi, 9 noiembrie 2023, ora 12.30 cu Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR

    Care este situaţia companiilor care au cel mai mare impact în economie, cum rezistă în această criză? Urmăriţi ZF Live joi, 9 noiembrie 2023, ora 12.30 cu Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR

    Urmăriţi emisinea ZF Live aici de la ora 12.30

    Trimiteţi întrebările voastre pe adresa zf24@zf.ro sau în postările dedicate de pe pagina de Facebook

  • Marea criză a locuinţelor din Europa este abia la început: Cele mai bogate state de pe continent se confruntă cu o incapacitate fără precedent de a ţine pasul cu cererea de noi locuinţe de pe piaţă, o criză care ar putea afecta puternic creşterea economică a regiunii, alături de stabilitatea şi calitatea vieţii cetăţenilor

    Într-un cartier boem din Dusseldorf, Milena şi Manuel David plănuiau să pună piatra de temelie în această vară pentru noua lor casă, o etapă care urma să îi scoată dintr-un apartament înghesuit în care sunt nevoiţi să împartă un singur dormitor cu cei doi copii ai lor.

    Dar, în cele 16 luni de aşteptare pentru obţinerea unei autorizaţii, ratele la creditele ipotecare s-au triplat, iar costurile lor de construcţie au crescut cu 85.000 de euro (90.000 de dolari). Cuplul a recalculat costurile totale înainte de a se confrunta cu faptul că visul lor de a-şi construi propria casă s-a prăbuşit, în contextul celei mai grave crize a construcţiilor din Europa din ultimele decenii.

    Potrivit Bloomberg, situaţii similare au luat recent naştere pe o mare parte a continentului. Construcţiile rezidenţiale s-au prăbuşit pe măsură ce costurile au crescut, în timp ce birocraţia leneşă şi reglementările din ce în ce mai stricte în materie de eficienţă energetică continuă să crească dificultăţile pe piaţa imobiliară. În condiţiile în care locuinţele sunt deja insuficiente, situaţia ameninţă să afecteze creşterea economică şi să alimenteze şi mai mult tensiunile politice, deoarece lipsa de locuinţe afectează o mare parte a electoratului.

    „Am petrecut zeci de nopţi nedormite”, a declarat Milena, o profesoară în vârstă de 37 de ani, privind cu deznădejde la buruienile crescute unde ar fi trebuit să se joace copiii ei. „Ceea ce mă înfurie este că am fost atât de aproape să-mi îndeplinesc visul”.

    Soţii Davids erau candidaţi de primă mână pentru construirea unei case. Familia are două venituri, locuri de muncă stabile în sectorul public şi, cel mai important, nu a trebuit să plătească pentru terenul de construcţie, care le-a fost dat de părinţii lui Manuel. Luptele lor arată cât de distrusă este piaţa imobiliară din Europa în acest moment.

    „Dacă noi, care am beneficiat de acest avantaj uriaş de a primi gratis un teren, nu am reuşit să ne construim o locuinţă, cum ar putea alţii să se descurce?”, a declarat Manuel, un manager de proiect în vârstă de 35 de ani, angajat la o organizaţie non-profit.

    Cele mai afectate ţări sunt, în mod paradoxal, şi cele mai bogate din Europa. În Germania, autorizaţiile de construcţii noi au scăzut cu peste 27% în prima jumătate a anului. În Franţa, autorizaţiile au scăzut cu 28% până în iulie, iar în Marea Britanie se aşteaptă ca ridicarea noilor locuinţe să scadă cu peste 25% în acest an. Suedia suferă cea mai gravă cădere de la criza din anii ’90, cu rate de construcţie mai mici de o treime din ceea ce se consideră necesar pentru a ţine pasul cu cererea.

    Criza afectează casele unifamiliale – precum cea pe care o plănuiau soţii David – precum şi proiectele mari de locuinţe. Vonovia SE, cel mai mare proprietar din Germania, a suspendat anul acesta toate construcţiile noi pe termen nelimitat. Iar în Suedia, un proiect-cheie pentru fabricarea de celule de baterii pentru automobile şi reducerea dependenţei regiunii de aprovizionarea din China riscă să nu poată atrage suficienţi muncitori din cauza lipsei de locuinţe.

    Situaţia reflectă incapacitatea guvernelor de a-şi respecta promisiunile făcute electoratului. Suedia are un angajament constituţional de a oferi locuinţe la preţuri accesibile, dar oferta de apartamente de închiriat nu a ţinut pasul cu cererea, ceea ce a dus la creşterea preţurilor locuinţelor şi a forţat oamenii să locuiască în chirii la negru. În Regatul Unit, construcţia de locuinţe a ratat în mod constant un obiectiv de 300.000 de locuinţe pe an stabilit de guvernul conservator aflat la putere în 2019.

  • Criza din Germania face primele victime majore. Mai multe companii gigant şi altele din jurul lor, cu proiecte de miliarde de euro, se pregătesc de faliment

    În luna iulie a acestui an, primarul oraşului Nürnberg a sărbătorit plasarea ultimei grinzi în vârful clădirii Quelle, un simobl din anii 1950 al renaşterii economice a Germaniei postbelice. Reamenajată cu birouri, magazine şi locuinţe, o mare parte a complexului gigant urma să fie inaugurată în 2024.

    Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, dezvoltatorul sitului, Gerch Group, care are proiecte în construcţie în valoare de 4 miliarde de euro (4,2 miliarde de dolari), a cerut deschiderea procedurii de insolvenţă, împreună cu una dintre companiile sale de proiect legate de dezvoltare. Data deschiderii este acum sub semnul întrebării, scrie Bloomberg.

    Este încă o lovitură pentru o piaţă imobiliară care se clatină de la sfârşitul erei banilor ieftini, dar arată şi cine este cel mai vulnerabil la această criză. În timp ce temerile investitorilor în timpul actualei crize imobiliare s-au concentrat asupra proprietarilor, problemele lui Gerch arată că dezvoltatorii – firmele care deţin proiectele de construcţie – sunt cele care se află în pericol iminent.

    „Dezvoltatorii de proiecte se luptă cu creşterea costurilor de construcţie, creşterea ratelor dobânzilor şi scăderea preţurilor. Am văzut că mai mulţi dintre ei şi-au cerut insolvenţa în ultimele săptămâni şi ne aşteptăm la mai mulţi” , spune Marlies Raschke, codirector al departamentului de restructurare şi insolvenţă al firmei de avocatură Noerr.

    Alături de Gerch, Euroboden din München, care are printre colaboratori arhitecţi celebri precum David Chipperfield, se află în procedură preliminară de insolvenţă. De asemenea, Project Immobilien Group şi-a cerut insolvenţa în luna august, împreună cu multe dintre companiile sale de proiect, o parte din lucrări fiind licitate pentru noi antreprenori.Cele trei firme nu au răspuns la solicitările de comentarii.

    Dezvoltatorii din întreaga lume se confruntă cu problem similare. În Australia, Porter Davis se numără printre constructorii de locuinţe care au intrat în insolvenţă în acest an după creşterea costurilor şi scăderea cererii. În Suedia, o creştere a falimentelor a fost determinată de o criză în construcţii, în timp ce în Finlanda construcţiile de locuinţe ar putea să scadă la niveluri nemaiîntâlnite din anii 1940.

    Este o schimbare rapidă de situaţie după anii în care ratele dobânzilor au fost foarte scăzute, iar investitorii au investit masiv în imobiliare în căutare de randament. Dezvoltatorii precum Gerch puteau să încarce confortabil proiectele cu datorii ieftine şi să vândă pe o piaţă în care preţurile nu încetau să crească.

    Dezvoltatorii sunt deosebit de vulnerabili din cauza prăbuşirii valorii terenurilor, ceea ce face ca proiectele să fie mai riscante. De asemenea, costurile de construcţie cresc necontrolat, iar dezvoltatorii sunt nevoiţi să pună mai mulţi bani deoparte pentru cheltuieli neprevăzute.

    Intrarea în faliment a marilor dezvoltatori va afecta şi industria imobiliară în general. Constructorii rezidenţiali pierd deja lucrări, mai mult de una din cinci companii de construcţii intervievate de Institutul Ifo raportând proiecte anulate. Acesta este cel mai prost rezultat din ultimii 30 de ani.


     

     

     

  • Semnele unei crize imobiliare se adună încet: Investitorii vin după sacii de bani băgaţi în imobiliarele europene, dar în buzunarele jucătorilor din real-estate bate vântul. Proiecte de sute de milioane de euro au rămas nefinalizate şi continuă să fie pasate de la dezvoltator la dezvoltator

    Cu doar doi ani în urmă, compania de investiţii imobiliare Aggregate Holdings SA  achiziţiona proiectul Fuerst din Berlin, un plan de dezvoltare a unui spaţiu care însumează  două milioane de metri pătraţi pe Kurfuerstendamm, unul dintre cele mai faimoase bulevarde din oraş. Atunci proiectul a fost considerat o declaraţie de ambiţie, în prezent s-a transformat în cea mai puternică dovadă că dezvoltatorul imobiliar german are probleme majore, scrie Bloomberg.

    Creditorii principali ai proiectului, inclusiv fondul londonez Fidera Group, susţin un plan de restructurare a datoriilor dezvoltatorului pentru una din bijuteriile portofoliului imobiliar al Aggregate, care se mândrea nu de mult cu active de 8,3 miliarde de euro. Conform planului, ar urma să fie numiţi noi acţionari majoritari şi doar creditorii principali ar rămâne mai mult sau mai puţin nevătămaţi.

    Costurile ridicate ale construcţiei şi datoriile prea mari au făcut ca Aggregate – deţinută majoritar de investitorul austriac Guenther Walcher şi condusă  de partenerul său de afaceriCevdet Caner – să se confrunte cu deficite bugetare şi au dus la oprirea lucrărilor de construcţie.

    Problemele de pe şantierul din Berlin, care ar urma să includă birouri, un hotel şi magazine şi care ar urma să fie finalizat până la sfârşitul anului viitor, reprezintă un exemplu spectaculos de explozie şi prăbuşire a sectorului imobiliar din Germania, unde era banilor ieftini a trecut şi a făcut loc celor 10 majorări consecutive al ratei dobânzii de către Banca Centrală Europeană.

    Proiectul Fuerst a fost cumpărat de o filială a Vivion Investments Sarl a magnatului israelian Amir Dayan pentru aproximativ 540 de milioane de euro în decembrie 2019 şi a fost vândut către Aggregate doar 18 luni mai târziu pentru aproximativ 850 de milioane de euro, facilitat cu o finanţare complexă organizată de Corestate Bank. În iunie, a fost evaluată la aproximativ jumătate din această sumă, potrivit unor documente consultate de Bloomberg.

    Competiţia acerbă pentru refinanţare arată, de asemenea, cum creditorii sunt gata de orice pentru a limita pierderile cauzate de prăbuşirea globală a sectorului imobiliar.

    Safra Sarasin, un creditor subordonat ale cărui creanţe riscă să fie profund afectate de planul de restructurare a datoriei, dă în judecată firmele legate de proiectul Fuerst în instanţele din Luxemburg. Alţi creditori aflaţi mai în spate la coada pentru rambursare au nemulţumiri similare.

    Alături de Fidera, printre ceilalţi creditori principali ai proiectului se numără cel mai mare sistem de pensii secundare din sectorul public din Germania, Versorgungsanstalt des Bundes und der Laender.

    Pentru dezvoltatorul german lucrurile nu arată deloc bine, iar dovada că Aggregate pare să se scufunde este chiar istoricul eşecurilor sale recente.

    Deja în acest an, Aggregate şi-a văzut lista de investitori puternic sărăcită. În iunie, a trebuit să predea cheile proiectului QH Track, tot din Berlin, către Oaktree Capital Management, după ce acesta a depăşit planurile privind costurile pe care compania trebuia să le suporte.

    Anterior, Aggregate a cedat Vivion – companie de real estate luxemburgheză – controlul asupra unei alte părţi din proiectul Quartier Heidestrasse (QH), pentru a achita datoriile legate de afacerea Fuerst. În martie, Aggregate a cedat şi controlul unităţii sale portugheze Vic Properties unui grup de creditori, printre care se numără AlbaCore Capital şi Mudrick Capital.

    Acesta nu este singurul dezvoltator german care renunţă la proiecte pe bandă rulantă şi dă semne de slăbiciune. În ultimele luni, Gerch Group, Project Immobilien şi Euroboden au solicitat deschiderea procedurii de insolvenţă, ceea ce ridică tot mai multe întrebări privind stabilitatea real-estateului european.

    „Începem să vedem tot mai multe probleme în sectorul imobiliar. Există riscul ca acestea să se multplice în următoarele 12 luni”, a declarat Maud Visschedijk, partener internaţional în cadrul echipei de datorii şi finanţări structurate a Cushman & Wakefield.

     

  • Pentru că voi, personajele noastre, nu vreţi să vă scrieţi povestea voastră, o vom scrie noi

    Business MAGAZIN, săptămânalul de business lansat în octombrie 2004, a făcut pe neobservate 19 ani într-o lume mult mai interesantă faţă de momentul lansării, cel puţin din perspectiva evenimentelor şi a crizelor de toate felurile pe care le trăim.

    Business MAGAZIN s-a lansat pentru că piaţa a avut atunci nevoie de un produs media care să surprindă lumea businessului din România, o lume care începea să-şi ia zborul.

    Nimeni nu şi-a putut închipui atunci ce ascensiune va avea economia României, ce poveşti de succes se vor întâmpla, dar şi ce falimente vor avea loc. Nimeni nu anticipa că numai în patru ani ne vom confrunta cu o criză majoră. Cei care luau în 2004/2005 credite pentru case în franci elveţieni, în euro nu ştiau ce-i aşteaptă în doar câţiva ani.

    Dar nu este totul despre criză, ci dimpotrivă, dacă tragem linie şi adunăm, cele mai interesante poveşti au venit din partea celor care au realizat ceva. Când în 2005 l-am pus pe copertă pe Iulian Stanciu de la eMAG, nici el nu cred că se gândea unde va ajunge eMAG.

    În 2004, când am lansat revista, cursul valutar leu/euro era 4,1 lei/euro şi nimeni nu credea că va ajunge apoi la 3,1 lei/euro în 2007.  Acum cursul este de 4,9 lei/euro, înregistrând o creştere de numai 19%, cât creştea într-un an de zile la începutul anilor 2000.

    În 2004, PIB-ul României a fost de 60 de miliarde de euro, iar acum vom ajunge la 320 de miliarde de euro, deci o creştere de peste cinci ori.

    Salariul mediu net era de 150 de euro, iar acum este de peste 900 de euro, deci o creştere de 500%.

    Preţul unei reviste Business MAGAZIN era de 3,9 lei (adică 0,95 de euro), iar astăzi este de 19 lei (adică 3,8 euro), înregistrând o creştere de 4 ori.

    Business MAGAZIN a fost şi este despre evenimente, poveşti, oameni, idei, încercând să surprindem cât mai bine lumea în care trăim, cu evenimentele şi personajele din jurul nostru.

    Pentru multe personaje noi de fapt scriem propria carte, pe care ei nu vor să o scrie. Dacă am lua toate articolele pe care Business MAGAZIN le-a scris despre Iulian Stanciu de la eMAG, Adrian Mihai de la FAN Courier, Dan Şucu de la Mobexpert, despre Florin Talpeş de la Bitdefender, despre Ion Ţiriac (nu cred că a făcut altcineva o evaluare mai bună a averii lui Ion Ţiriac decât a făcut-o Business MAGAZIN), despre Dagoş Pavăl de la Dedeman etc., am putea face o carte despre fiecare şi nu s-ar mai chinui aceştia să o scrie.

    Cei mai mulţi oameni din business, dar nu numai, nu înţeleg că ceea ce rămâne după ei va fi povestea pe care au scris-o alţii, sau pe care au scris-o ei.

    Prin proiectul Meet the CEO, care a făcut şi el peste 10 ani, vrem să scriem despre cariera profesională a celor care, la un moment dat, ocupă o poziţie/funcţie într-o companie şi sunt relevanţi/importanţi în businessul românesc.

    Încercăm să aducem în faţa cititorilor noştri în fiecare săptămână personaje, idei şi evenimente cu care interacţionăm conştient sau chiar inconştient. 

    Spre exemplu, eu îmi iau ideile pentru articolul meu din conversaţiile pe care le am cu unii sau alţii, din ceea ce văd în jurul meu, din ceea ce aud la alţii, din concluziile pe care pot să le trag analizând anumite lucruri.

    Gillian Tett, unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti ai Financial Times, spunea într-un articol de adio că scriitorii/jurnaliştii sunt nişte canibali, hrănindu-se cu evenimentele care se petrec în jurul lor.

    Prin ceea ce scriu aici, eu încerc să provoc cititorii la o reacţie, pozitivă sau negativă.

    De foarte multe ori oamenii se regăsesc în articolul meu, în articole din Business MAGAZIN, dar nu au avut timp să le scrie. Aşa că le scriem noi.

    19 ani înseamnă mult pentru un săptămânal de business, în condiţiile în care lumea trăieşte cu informaţie instantă. Aproape totul se citeşte pe mobil, iar noile generaţii, care sunt născute direct digital, nu au rutina răsfoitului unei reviste.

    Este foarte greu. Încercăm să ţinem pasul cu evenimentele, cu personajele lumii de business, încercăm să găsim unghiuri inedite pe care care să le scoatem în faţă astfel încât să atragem atenţia cititorilor noştri, dar nu numai.

    Având în vedere că lumea este aproape total digitală, de cele mai multe ori schimbăm titlul articolelor când le punem pe net pentru a atrage atenţia. Oamenii nu citesc mai puţin faţă de acum 19 ani, ci dimpotrivă, se citeşte mult mai mult, mult mai repede, iar reacţiile sunt imediate.

    Chiar şi în această lume digitală, unde cei mai mulţi preferă să citească o revistă pe telefonul mobil decât în varianta print, povestea, personajul, evenimentul rămân. S-a schimbat doar modalitatea de ajunge la cititor.

    Să-i urăm revistei Business MAGAZIN ani buni în continuare, poveşti interesante, personaje noi şi puncte de vedere surprinzătoare.

    La mulţi ani, Business MAGAZIN!    

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Ţara europeană care se confruntă cu o criză imobiliară uriaşă după ce proiecte de sute de milioane de euro au rămas nefinalizate şi continuă să fie pasate de la dezvoltator la dezvoltator

    Cu doar doi ani în urmă, compania de investiţii imobiliare Aggregate Holdings SA  achiziţiona proiectul Fuerst din Berlin, un plan de dezvoltare a unui spaţiu care însumează  două milioane de metri pătraţi pe Kurfuerstendamm, unul dintre cele mai faimoase bulevarde din oraş. Atunci proiectul a fost considerat o declaraţie de ambiţie, în prezent s-a transformat în cea mai puternică dovadă că dezvoltatorul imobiliar german are probleme majore, scrie Bloomberg.

    Creditorii principali ai proiectului, inclusiv fondul londonez Fidera Group, susţin un plan de restructurare a datoriilor dezvoltatorului pentru una din bijuteriile portofoliului imobiliar al Aggregate, care se mândrea nu de mult cu active de 8,3 miliarde de euro. Conform planului, ar urma să fie numiţi noi acţionari majoritari şi doar creditorii principali ar rămâne mai mult sau mai puţin nevătămaţi.

    Costurile ridicate ale construcţiei şi datoriile prea mari au făcut ca Aggregate – deţinută majoritar de investitorul austriac Guenther Walcher şi condusă  de partenerul său de afaceriCevdet Caner – să se confrunte cu deficite bugetare şi au dus la oprirea lucrărilor de construcţie.

    Problemele de pe şantierul din Berlin, care ar urma să includă birouri, un hotel şi magazine şi care ar urma să fie finalizat până la sfârşitul anului viitor, reprezintă un exemplu spectaculos de explozie şi prăbuşire a sectorului imobiliar din Germania, unde era banilor ieftini a trecut şi a făcut loc celor 10 majorări consecutive al ratei dobânzii de către Banca Centrală Europeană.

    Proiectul Fuerst a fost cumpărat de o filială a Vivion Investments Sarl a magnatului israelian Amir Dayan pentru aproximativ 540 de milioane de euro în decembrie 2019 şi a fost vândut către Aggregate doar 18 luni mai târziu pentru aproximativ 850 de milioane de euro, facilitat cu o finanţare complexă organizată de Corestate Bank. În iunie, a fost evaluată la aproximativ jumătate din această sumă, potrivit unor documente consultate de Bloomberg.

    Competiţia acerbă pentru refinanţare arată, de asemenea, cum creditorii sunt gata de orice pentru a limita pierderile cauzate de prăbuşirea globală a sectorului imobiliar.

    Safra Sarasin, un creditor subordonat ale cărui creanţe riscă să fie profund afectate de planul de restructurare a datoriei, dă în judecată firmele legate de proiectul Fuerst în instanţele din Luxemburg. Alţi creditori aflaţi mai în spate la coada pentru rambursare au nemulţumiri similare.

    Alături de Fidera, printre ceilalţi creditori principali ai proiectului se numără cel mai mare sistem de pensii secundare din sectorul public din Germania, Versorgungsanstalt des Bundes und der Laender.

    Pentru dezvoltatorul german lucrurile nu arată deloc bine, iar dovada că Aggregate pare să se scufunde este chiar istoricul eşecurilor sale recente.

    Deja în acest an, Aggregate şi-a văzut lista de investitori puternic sărăcită. În iunie, a trebuit să predea cheile proiectului QH Track, tot din Berlin, către Oaktree Capital Management, după ce acesta a depăşit planurile privind costurile pe care compania trebuia să le suporte.

    Anterior, Aggregate a cedat Vivion – companie de real estate luxemburgheză – controlul asupra unei alte părţi din proiectul Quartier Heidestrasse (QH), pentru a achita datoriile legate de afacerea Fuerst. În martie, Aggregate a cedat şi controlul unităţii sale portugheze Vic Properties unui grup de creditori, printre care se numără AlbaCore Capital şi Mudrick Capital.

    Acesta nu este singurul dezvoltator german care renunţă la proiecte pe bandă rulantă şi dă semne de slăbiciune. În ultimele luni, Gerch Group, Project Immobilien şi Euroboden au solicitat deschiderea procedurii de insolvenţă, ceea ce ridică tot mai multe întrebări privind stabilitatea real-estateului european.

    „Începem să vedem tot mai multe probleme în sectorul imobiliar. Există riscul ca acestea să se multplice în următoarele 12 luni”, a declarat Maud Visschedijk, partener internaţional în cadrul echipei de datorii şi finanţări structurate a Cushman & Wakefield.