Tag: crime

  • Mişcarea islamistă Hamas AVERTIZEAZĂ: Israelul va plăti pentru “crimele hoardelor de colonişti”

     “Poporul nostru nu va rămâne inert în faţa acestei crime şi a altor asasinate, incendii sau demolări comise de hoardele de colonişti; veţi plăti pentru toate aceste crime”, avertizează mişcarea teroristă Hamas.

    “Liderii israelieni poartă întreaga responsabilitate”, adaugă organizaţia islamistă care deţine controlul asupra Fâşiei Gaza.

    Israelul este “responsabil în totalitate” pentru răpirea şi asasinarea unui adolescent palestinian la Ierusalim, a acuzat şi preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statele Unite pun capăt lanţului de crime cibernetice cunoscut drept GameOver Zeus

    Evgeniy Mihailovici Bogdachev controla un grup infracţional care a infectat, în secret, un milion de calculatoare cu virusul GameOver Zeus, un bot care extrage datele financiare ale utilizatorilor, relatează Cnet.com. Virusul a fost oprit simultan cu un alt program, Cryptolocker, care bloca fişierele personale şi apoi cerea câteva sute de dolari în schimbul cheii de deblocare.

    GameOver Zeus a apărut prima dată în 2011, fiind o variantă îmbunătăţită a troianului Zeus, cel care făcea ravagii în anii 2007-2009. Virusul original Zeus a infectat peste 13 milioane de calculatoare.

    “Aceste scheme erau extrem de sofisticate şi foarte rapide, iar criminalii cibernetici s-au asigurat că o să ne fie foarte greu să le oprim”, a declarat Leslie Caldwell, asistent al procurorului general.

    În general, programele malware folosesc tehnologii de tipul keylogger pentru a prelua datele şi parolele persoanelor ţintite.

  • Congresmeni americani vor sancţiuni mai dure împotriva Coreei de Nord: Vor contribui din plin la falimentul regimului de la Phenian

     Ed Royce, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanţilor, a declarat în cursul unei audieri că susţine adoptarea unei noi legi care să extindă sancţiunile împotriva Coreei de Nord, pedepsind guvernele străine care ajută regimul condus de Kim Jong-un.

    Iniţiativa legislativă, care are până în prezent susţinerea a peste 130 de congresmeni din totalul de 435 ai Camerei Reprezentanţilor, “vizează regimul acolo unde, cu siguranţă, este cel mai vulnerabil: portofelul său”, a subliniat Ed Royce.

    “Îl va împiedica pe Kim Jong-un să aibă acces şi să poată utiliza această valută forte de care are nevoie pentru a-şi plăti generalii”, a adăugat el, declarându-se convins că “va contribui din plin la falimentul regimului” de la Phenian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profilul robot al celui care fură din companii: angajat de gen masculin, de vârstă mijlocie, cu educaţie superioară, care lucrează în cadrul companiei de o perioadă îndelungată

    Mai mult de o treime (37%) dintre respondenţii ediţiei 2014 a sondajului PwC “Global Economic Crime Survey”, în creştere cu 3% faţă de 2011, spun că au fost victime ale criminalităţii economice, iar 25% declară că au fost vizaţi de criminalitatea informatică, pe măsură ce infractorii folosesc tot mai mult tehnologia ca principal vehicul  pentru comiterea infracţiunilor. “Infracţionalitatea economică persistă în ciuda eforturilor continue de a o combate. Nici o organizaţie, indiferent de mărime, în orice colţ al lumii, nu este imună la impactul fraudei şi al altor infracţiuni economice”, spune Cornelia Bumbăcea, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România.

    Sondajul PwC la nivel global a constatat că furtul rămâne cea mai comună formă de infracţionalitate economică, raportată de 69% dintre cei intervievaţi. Este urmat de frauda în procedurile de achiziţii (29%), corupţie (27%), criminalitate informatică (24%) şi frauda contabilă (22%). Alte infracţiuni raportate includ spălarea de bani, furtul intelectual sau de date, frauda ipotecară şi cea  fiscală. Pierderile asociate infracţiunilor economice sunt dificil de evaluat. La nivel global, 20% dintre victime estimează impactul criminalităţii economice asupra organizaţiei lor la peste 1 milion USD; iar 2% dintre victime – reprezentând 30 de organizaţii – plasează impactul la mai mult de 100 mil. USD.

    Pentru prima oară, sondajul din acest an măsoară şi frauda în procedurile de achiziţii, raportată de aproape 30% dintre respondenţi. Aceştia au indicat de asemenea daune colaterale semnificative asociate infracţionalităţii economice: scăderea moralului angajaţilor (31%), prejudicii aduse reputaţiei companiei şi efecte negative aduse relaţiilor de afaceri (17%). în ciuda consecinţelor financiare ale infracţiunilor, doar 3% dintre respondenţi au spus că frauda a afectat preţul acţiunilor. “Chiar mai rău decât impactul financiar al criminalităţii economice este efectul negativ asupra proceselor şi procedurilor interne care stau la baza operaţiunilor corporatiste. Criminalitatea economică afectează procesele interne, erodează integritatea angajaţilor şi afectează reputaţia companiei” a precizat Ana Sebov, Senior Manager, PwC România, liderul echipei de investigaţii şi medierea litigiilor.

    Cine comite fraudă?

    Criminalitatea economică este comisă când se întrunesc trei factori favorizanţi: probleme financiare personale, oportunitatea de a comite o infracţiune şi justificări personale pentru a comite o infracţiune. La nivel global, 24% din infracţionalitatea economică este comisă de angajaţii din managementul la nivel înalt, 42% de cei din nivelul mediu de conducere, iar 34% de către persoane fără funcţii de conducere. Profilul tipic al infractorului este al unui angajat de gen masculin, de vârstă mijlocie, cu educaţie superioară care lucrează în cadrul companiei de o perioadă îndelungată. La nivel global, aproape jumătate din numărul fraudelor este comis de angajaţii cu 6 sau mai mulţi ani de experienţă, iar o treime de către angajaţii cu experienţă între 3-5 ani.

  • Florian Cormoş, al treilea torţionar pentru care IICCMER cere urmărirea penală pentru genocid

     “Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a solicitat astăzi, 11 februarie 2014, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al Coloniei de muncă de la Cernavodă, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. Căpitanul în rezervă Florian Cormoş, astăzi 87 de ani, a săvârşit, din punctul de vedere al Institutului, infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu persoanele internate administrativ şi condamnaţii aflaţi în exercitarea pedepselor privative de libertate, fapte prevăzute şi sancţionate de Codul penal actual, articolul 439 alineatul 1, litera j”, a declarat marţi, preşedintelui executiv al IICCMER, Andrei Muraru.

    El a precizat că acesta este al patrulea nume din lista celor 35 de persoane suspectate de comiterea unor crime politice în timpul regimului comunist, după Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior, în cazul cărora a fost deja începută urmărirea penală, şi Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Ziua Holocaustului dă posibilitatea de a ne gândi la greşelile comise împotriva semenilor

     “Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este, pentru noi toţi, un prilej de a reflecta la semnificaţia pe care o au gesturile şi atitudinile noastre în faţa istoriei. Această zi ne oferă posibilitatea de a ne gândi la greşelile pe care le-am comis împotriva semenilor noştri”, se arată în mesajul transmis de şeful statului.

    Potrivit preşedintelui Traian Băsescu, “condamnarea Holocaustului, alături de condamnarea regimurilor totalitate şi a tuturor crimelor săvârşite împotriva umanităţii sunt paşi necesari pe care statul român i-a făcut şi continuă să îi facă din dorinţa de a putea, în deplină libertate şi responsabilitate, să-şi continue evoluţia”.

    “Am convingerea că societatea românească este capabilă să ofere un exemplu de bună convieţuire care să cultive demnitatea fiecărui cetăţean, indiferent de minoritatea etnică sau religioasă căreia îi aparţine. Avem o tradiţie care poate să ne ofere premisele reale ale unui dialog constructiv, dincolo de momentele care ne-au dovedit slăbiciunea în faţa extremismului şi a ideologiilor totalitare”, se mai menţionează în mesajul preşedintelui Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ion Ficior, al doilea torţionar pentru care este cerută urmărirea penală pentru genocid

     “Instititul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începerea urmăririi penale împotriva lui Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, pentru genocid”, a declarat, miercuri, preşedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru.

    Acesta a precizat că în urma investigaţiilor făcute de reprezentanţii institutului au fost identificate mai multe probe ce indică faptul că, în perioada în care colonelul Ion Ficior (85 de ani) a îndeplinit funcţia de comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, respectiv în perioada 1958-1963, deţinuţii politici au fost supuşi unui regim de detenţie extrem de dur, fiind înfometaţi şi bătuţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ONU denunţă crime împotriva umanităţii şi crime de război comise în Siria

    “Forţele guvernamentale au continuat atacuri de mare amploare împotriva populaţiei civile, comiţând crime, aplicând tortura, comiţând violuri şi impunând dispariţii cu forţa, considerate crimeîmpotriva umanităţii”, se subliniază în acest raport dat publicităţii miercuri la Geneva.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alexandru Vişinescu, pus sub acuzare pentru GENOCID. Torţionarul a fost audiat timp de o oră la Parchetul instanţei supreme

     Alexandru Vişinescu a ajuns la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în jurul orei 10.00, fiind însoţit de două persoane. Aceştia i-au îmbrâncit pe jurnalişti şi au spus că presa l-a hărţuit pe Vişinescu în ultima perioadă.

    Cele două persoane le-au dat jurnaliştilor o hărtie care ar fi o copie a cuponului de pensie a lui Vişinescu, din care rezultă că în iulie a primit 3.296 de lei.

    Procurorii Parchetului instanţei supreme au început în 30 august audierile în dosarul torţionarului Alexandru Vişinescu. Anchetatorii i-au luat atunci o declaraţie lui Valentin Cristea, singurul deţinut politic de la Penitenciarul Râmnicu Sărat care mai este în viaţă.

    Alexandru Vişinescu s-a născut la Buzău, în 1925, şi a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 şi până la desfiinţarea închisorii, în 1963, fiind şi ultimul comandant al închisorii, unde a murit, în urma torturilor, Ion Mihalache.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Niţu, despre ancheta în cazul torţionarilor: Suntem în faza în care studiem toate materialele

     “Suntem în faza în care analizăm, studiem toate materialele depuse de cei care ne-au sesizat şi urmează ca, în curând, materialul este destul de voluminos, să ne stabilim şi direcţiile de acţiune”, a spus Tiberiu Niţu, care a venit la CSM pentru a participa la şedinţa Plenului Consiliului.

    Întrebat dacă Alexandru Vişinescu va fi chemat în această săptămână la audieri, procurorul general al României a spus că nu poate să facă aprecieri “asupra distanţei în timp când se va proceda la audieri”.

    Premierul Victor Ponta declara, pe 14 august, că este dispus să-şi asume răspunderea pentru suspendarea plăţii pensiilor torţionarilor comunişti, dacă Parchetul începe o acţiune penală împotriva acestora, şi i-a cerut atunci ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, să găsească o soluţie juridică pentru rezolvarea problemei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro