BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Cu cât vor creşte salariile angajaţilor o treime din companiile locale. Randstad: „Intenţiile de angajare în departamentele de IT au scăzut de la 46%, în 2023, la 27%, în 2024″

    În acest an, o treime din angajatori vor creşte salariile cu 6-10%, arată cercetarea Randstad Romania HR Trends 2024, realizată de compania de servicii de resurse umane Randstad România. În acelaşi timp, potrivit unui sondaj al companiei pe LinkedIn, această creştere nu corespunde aşteptărilor angajaţilor şi nu este considerată realistă în situaţia actuală de pe piaţa muncii. Cea mai mare discrepanţă între ceea ce oferă organizaţiile şi ce îşi doresc angajaţii este în intervalul de creştere a salariului de peste 20%, preferat de 19% dintre angajaţi, dar care reprezintă o opţiune doar pentru 1% dintre angajatorii români. Conform cercetării, beneficiul financiar acordat cel mai frecvent este telefonul mobil (81%), urmat de bonusurile bazate pe performanţă individuală (80%). Interesant este faptul că 17% din companiile respondente le oferă angajaţilor participare la profit.

    „Randstad Romania HR Trends 2024 este instrumentul care îi susţine şi în acest an pe angajatori să fie cu un pas înainte pe piaţa resurselor umane. Cercetarea oferă răspunsuri la multe preocupări legate de atragerea şi retenţia talentelor. Aflăm, de exemplu, că soluţia care predomină în rândul companiilor pentru a răspunde provocărilor legate de forţa de muncă este cea de a oferi programe de training (68%), lucru confirmat şi de cercetarea Workmonitor 2024, care arată că angajaţii români sunt interesaţi de acest aspect. Puţin peste jumătate din angajatori se gândesc la majorarea salariului ca soluţie la provocările de HR, în vreme ce acesta este cel mai important factor pentru angajaţi (96%), la egalitate cu echilibrul viaţă personală-viaţă profesională. Alinierea aşteptărilor angajator – angajat este o cheie pentru succesul organizaţional pe termen lung, la nivelul resurselor umane”, spune Mihaela Maranca, Country Manager, Randstad România.

    Motivul principal ce determină companiile să facă angajări în 2024 este creşterea afacerii, într-o proporţie care transmite un semnal economic optimist pentru acest an, de la 82% în 2023, la 89%. Această tendinţă ar putea reflecta un mediu economic în expansiune, respectiv încrederea în perspectivele de creştere a afacerii, în rândul angajatorilor. 66% din liderii de afaceri care au răspuns studiului Randstad Romania HR Trends 2024 se confruntă cu provocarea de a menţine interesul candidaţilor pe parcursul întregului proces de recrutare. “Resimţim şi noi în piaţă acest aşa-numit fenomen de ghosting, care s-a extins din zona de gulere albastre (angajaţi din producţie), la specialişti din zona de gulere albe (angajaţi care au muncă de birou)”, arată Mihaela Maranca.

    Cele mai multe angajări se fac în client service şi pentru funcţii administrative

    Intenţiile de angajare au crescut de la 23% anul trecut la 29% în 2024, în ceea ce priveşte serviciile pentru clienţi/serviciile post-vânzare, indicând o creştere a preocupării pentru îmbunătăţirea experienţei clienţilor. Se remarcă totodată o tendinţă în creştere a cererii de angajare în departamentele administrative/de back office, pentru care intenţiile de angajare au crescut de la 21% la 29%.

    Intenţiile de angajare pentru departamentele de IT/tehnologie şi vânzări înregistrează scăderi semnificative în acest an. Pentru IT/tehnologie, acestea au ajuns, de la 46% în 2023, la 27%. În cazul vânzărilor, diferenţa este similară, de la 46% la 22%, ceea ce poate indica schimbări în strategiile de vânzări ale companiilor. Cercetarea identifică o tendinţă în scădere şi în inginerie, un alt domeniu vedetă în ultimii ani, unde intenţiile de angajare au scăzut de la 38% la 22%. Remarcăm o diminuare importantă faţă de 2023 în departamentele de HR/training/dezvoltare, de la 26% la 9%, şi în cele de marketing tradiţional/comunicare, de la 15% la 2%.

    Top 10 provocări ale angajatorilor legate de forţa de muncă

    Menţinerea talentelor implicate (engaged) pe durata procesului de recrutare – 66%;
    Retenţia performerilor şi dezvoltarea liderilor talentaţi – 61%;
    Atragerea de talente – 59%;
    Gestionarea aşteptărilor privind compensaţiile şi beneficiile – 52%;
    Gestionarea fluctuaţiei ridicate a personalului – 28%;
    Gestionarea deficitului de competenţe – 27%;
    Construirea brandului de angajator – 26%;
    Deficitul de talente locale – 25%;
    Integrarea noilor angajaţi – 24%;
    Asigurarea sănătăţii mintale a angajaţilor – 22%;
    *Totalul este mai mare de 100% deoarece respondenţii au putut selecta mai multe variante de răspuns

    Factorii care determină atractivitatea unei companii, din perspectiva angajatorilor

    Factorii care, conform respondenţilor, fac o companie atrăgătoare, sunt similari cu cei menţionaţi de angajaţi, în studiul Randstad Romania Workmonitor 2024, lansat recent, deşi în cazul unora sunt diferenţe procentuale semnificative. Salariile competitive şi beneficiile pentru angajaţi se situează pe primul loc  (86%), urmate de atmosfera plăcută de lucru (75%). Factorul echilibru între viaţa profesională şi cea personală scade (72% de la 81%), în contratimp cu aşteptările angajaţilor, pentru care acest aspect a ajuns la fel de important ca salariul.

    Majoritatea angajatorilor (70%) consideră că oportunităţile de avansare în carieră contribuie la atractivitatea unei companii, comparativ cu perspectiva angajaţilor, relevată de Randstad Workmonitor, unde 49% au declarat că sunt fericiţi să rămână într-un rol care le place, chiar dacă nu există loc pentru promovare sau dezvoltare. 67% din companii apreciază importanţa programului flexibil de lucru, în uşoară creştere faţă de 2023, totuşi încă la o distanţă de 17% faţă de aşteptările angajaţilor. Perspectiva angajatorilor şi a angajaţilor înregistrează o distanţă destul de mare în ce priveşte importanţa siguranţei locului de muncă pe termen lung (62% – angajatori, 93% – angajaţi).

    Cercetarea Randstad Romania HR Trends 2024 a fost realizată pe baza unui chestionar derulat în perioada decembrie 2023 – februarie 2024, respondenţi fiind 238 de lideri de afaceri din principalele industrii din România.

  • Ce rezultate financiare a înregistrat OTP Bank România în anul precedent

    OTP Group a anunţat rezultatele financiare pentru anul 2023. Potrivit raportului publicat la Budapesta, în care rezultatele băncii sunt prezentate consolidat, ajustate în conformitate cu standardele Grupului, OTP Bank România a înregistrat în 2023 un profit net consolidat de 262 milioane RON, de şapte ori mai mare decât cel din 2022. 

    Profitul operaţional înregistrat în 2023 a ajuns la valoarea de 270 milioane RON, în creştere cu 25% faţă de anul precedent, ca urmare a creşterii cu 13% a veniturilor totale, în timp ce veniturile nete din dobânzi au crescut cu 4% y-o-y, iar comisioanele nete au crescut cu 8%, influenţate de comisioane mai mari din operaţiunile cu carduri. Cheltuielile operaţionale au crescut cu 8% y-o-y, determinate în principal de creşterile salariale şi de alte cheltuieli impactate de inflaţia ridicată, care s-a situat peste două cifre până în august. Raportul costuri/venituri s-a îmbunătăţit la 69,4% în 2023 (-2,8 puncte procentuale faţă de anul trecut). De asemenea, baza de clienţi activi a crescut cu 15% y-o-y, ceea ce reflectă încrederea şi loialitatea clienţilor.

    „Sunt mândru să spun că OTP Bank România nu numai ca a abordat provocările cu rezilienţă, dar pe parcursul procesului de vânzare şi-a respectat angajamentul ferm pentru excelenţă, asigurând cu succes continuitatea operaţiunilor locale. 2023 este un an important pentru noi, în care am obţinut un profit record, un rezultat al dedicării şi al competenţei echipei noastre. Mai mult, am avut o creştere remarcabilă, de 15%, a bazei de clienţi activi, ceea ce reflectă încrederea şi mulţumirea pe care le avem din partea lor. Aceste rezultate subliniază orientarea noastră permanentă pentru furnizarea de servicii financiare de calitate şi consolidarea relaţiilor cu clienţii.”, a declarat Gyula Fatér, CEO OTP Bank România.

    Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 4%, la un total de 698 milioane RON, cu o dinamică anuală care a beneficiat de volume stabile de credite şi repreţuirea volumelor de credite aflate în stoc,  într-un context cu rate de dobânzi mai mari. Cu toate acestea, indicatorii venituri nete din dobânzi şi alte venituri au avut o dinamică influenţată de modificarea contabilizării rezultatului tranzacţiilor  swap, deşi această reclasificare nu a afectat profitul.

    Costul total al riscului a fost de +38 milioane lei, fiind influenţat pozitiv de costul de risc de credit din al doilea trimestru al anului rezultat din vânzarea portofoliului de credite neperformante al companiei locale de factoring.

    Volumul creditelor performante a scăzut cu 3% y-o-y la finalul anului 2023, în timp ce volumele q-o-q au fost stabile. Acest lucru s-a datorat unei scăderi de 12% în zona creditelor ipotecare, cauzată de creşterea generală a ratelor de dobandă, şi unei scăderi de 4% a creditelor de consum, care au fost doar parţial compensate de creşterea cu 3% pentru creditele corporative şi de o creştere de 9% a volumelor de leasing. Ca urmare a scăderii ratelor dobânzilor spre sfârşitul anului, vânzările de credite ipotecare s-au triplat q-o-q în trimestrul patru.

    Volumul depozitelor a crescut cu 16% în 2023. Cea mai mare contribuţie a provenit din depozitele atrase de la persoane fizice, care au crescut cu 17%, în timp ce depozitele atrase de la persoane juridice au crescut cu 13%. Îmbunătăţirile şi optimizările din anii precedenţi au direcţionat raportul credite nete/depozite sub 100% până la sfârşitul anului (-19 puncte procentuale faţă de anul trecut); ca urmare, volumul datoriilor faţă de instituţiile de credit a scăzut cu 41% comparativ cu anul trecut.

    Ȋn conformitate cu standardele locale de raportare, activele băncii au atins 19,8 miliarde RON, un nivel stabil faţă de anul precedent.  

    Rata de adecvare a capitalului băncii a atins nivelul de 23.88% (+138 bps de la an la an),  influenţată de creşterea fondurilor proprii.

    În 2023, OTP Group a înregistrat un profit consolidat ajustat de  1,009 miliarde HUF (13,044 milioane RON) în timp ce profitul consolidat a fost de  991 miliarde HUF (12,810 milioane RON).

    Subsidiarele care au contribuit cel mai mult la acest volum sunt OTP Core din Ungaria (303 miliarde HUF/ 3,918 milioane RON), DSK Bank din Bulgaria (202 miliarde HUF/ 2,612 milioane RON), Slovenia (129 miliarde HUF/ 1,665 milioane RON), Rusia (96 miliarde HUF/ 1,237 milioane RON), Serbia (68 miliarde HUF/ 880 milioane RON), Croaţia (54 miliarde HUF/  698 milioane RON), Ucraina (45 miliarde HUF/ 584 milioane RON), Muntenegru (22 miliarde HUF/  282 milioane RON), Albania (15 miliarde HUF/ 194 milioane RON), subsidiara din Moldova (15 miliarde HUF/  190 milioane RON) şi subsidiara din Uzbekistan (-22 miliarde HUF / -283 milioane RON).

    OTP Group a anunţat rezultatele financiare pentru anul 2023. Potrivit raportului publicat la Budapesta, în care rezultatele băncii sunt prezentate consolidat, ajustate în conformitate cu standardele Grupului, OTP Bank România a înregistrat în 2023 un profit net consolidat de 262 milioane RON, de şapte ori mai mare decât cel din 2022. 

    Profitul operaţional înregistrat în 2023 a ajuns la valoarea de 270 milioane RON, în creştere cu 25% faţă de anul precedent, ca urmare a creşterii cu 13% a veniturilor totale, în timp ce veniturile nete din dobânzi au crescut cu 4% y-o-y, iar comisioanele nete au crescut cu 8%, influenţate de comisioane mai mari din operaţiunile cu carduri. Cheltuielile operaţionale au crescut cu 8% y-o-y, determinate în principal de creşterile salariale şi de alte cheltuieli impactate de inflaţia ridicată, care s-a situat peste două cifre până în august. Raportul costuri/venituri s-a îmbunătăţit la 69,4% în 2023 (-2,8 puncte procentuale faţă de anul trecut). De asemenea, baza de clienţi activi a crescut cu 15% y-o-y, ceea ce reflectă încrederea şi loialitatea clienţilor.

    „Sunt mândru să spun că OTP Bank România nu numai ca a abordat provocările cu rezilienţă, dar pe parcursul procesului de vânzare şi-a respectat angajamentul ferm pentru excelenţă, asigurând cu succes continuitatea operaţiunilor locale. 2023 este un an important pentru noi, în care am obţinut un profit record, un rezultat al dedicării şi al competenţei echipei noastre. Mai mult, am avut o creştere remarcabilă, de 15%, a bazei de clienţi activi, ceea ce reflectă încrederea şi mulţumirea pe care le avem din partea lor. Aceste rezultate subliniază orientarea noastră permanentă pentru furnizarea de servicii financiare de calitate şi consolidarea relaţiilor cu clienţii.”, a declarat Gyula Fatér, CEO OTP Bank România.

    Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 4%, la un total de 698 milioane RON, cu o dinamică anuală care a beneficiat de volume stabile de credite şi repreţuirea volumelor de credite aflate în stoc,  într-un context cu rate de dobânzi mai mari. Cu toate acestea, indicatorii venituri nete din dobânzi şi alte venituri au avut o dinamică influenţată de modificarea contabilizării rezultatului tranzacţiilor  swap, deşi această reclasificare nu a afectat profitul.

    Costul total al riscului a fost de +38 milioane lei, fiind influenţat pozitiv de costul de risc de credit din al doilea trimestru al anului rezultat din vânzarea portofoliului de credite neperformante al companiei locale de factoring.

    Volumul creditelor performante a scăzut cu 3% y-o-y la finalul anului 2023, în timp ce volumele q-o-q au fost stabile. Acest lucru s-a datorat unei scăderi de 12% în zona creditelor ipotecare, cauzată de creşterea generală a ratelor de dobandă, şi unei scăderi de 4% a creditelor de consum, care au fost doar parţial compensate de creşterea cu 3% pentru creditele corporative şi de o creştere de 9% a volumelor de leasing. Ca urmare a scăderii ratelor dobânzilor spre sfârşitul anului, vânzările de credite ipotecare s-au triplat q-o-q în trimestrul patru.

    Volumul depozitelor a crescut cu 16% în 2023. Cea mai mare contribuţie a provenit din depozitele atrase de la persoane fizice, care au crescut cu 17%, în timp ce depozitele atrase de la persoane juridice au crescut cu 13%. Îmbunătăţirile şi optimizările din anii precedenţi au direcţionat raportul credite nete/depozite sub 100% până la sfârşitul anului (-19 puncte procentuale faţă de anul trecut); ca urmare, volumul datoriilor faţă de instituţiile de credit a scăzut cu 41% comparativ cu anul trecut.

    Ȋn conformitate cu standardele locale de raportare, activele băncii au atins 19,8 miliarde RON, un nivel stabil faţă de anul precedent.  

    Rata de adecvare a capitalului băncii a atins nivelul de 23.88% (+138 bps de la an la an),  influenţată de creşterea fondurilor proprii.

    În 2023, OTP Group a înregistrat un profit consolidat ajustat de  1,009 miliarde HUF (13,044 milioane RON) în timp ce profitul consolidat a fost de  991 miliarde HUF (12,810 milioane RON).

    Subsidiarele care au contribuit cel mai mult la acest volum sunt OTP Core din Ungaria (303 miliarde HUF/ 3,918 milioane RON), DSK Bank din Bulgaria (202 miliarde HUF/ 2,612 milioane RON), Slovenia (129 miliarde HUF/ 1,665 milioane RON), Rusia (96 miliarde HUF/ 1,237 milioane RON), Serbia (68 miliarde HUF/ 880 milioane RON), Croaţia (54 miliarde HUF/  698 milioane RON), Ucraina (45 miliarde HUF/ 584 milioane RON), Muntenegru (22 miliarde HUF/  282 milioane RON), Albania (15 miliarde HUF/ 194 milioane RON), subsidiara din Moldova (15 miliarde HUF/  190 milioane RON) şi subsidiara din Uzbekistan (-22 miliarde HUF / -283 milioane RON).

  • ANCPI: Tranzacţiile imobiliare au crescut în februarie cu 13,8% an/an şi cu 44% faţă de ianuarie 2024. În Bucureşti, numărul tranzacţiilor s-a majorat cu 37%

    Numărul tranzacţiilor imobiliare, care includ case, terenuri şi apartamente, a crescut în a doua lună din acest an cu 44% faţă de ianuarie 2024, şi cu 13,8% faţă de perioada similară din 2023, arată datele furnizate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

    Astfel, în luna februarie 2024, la nivel naţional, au fost încheiate 53.793 de tranzacţii, cu 16.552 mai multe faţă de luna ianuarie, şi cu 6.532 mai multe faţă de perioada februarie 2023.

    La nivelul Capitalei, numărul tranzacţiilor s-a majorat cu 37,8%, faţă de ianuarie 2024,  până la 9.130. Trendul ascendent s-a minţinut şi în Ilfov, cu 3.483 de tranzacţii încheiate în februarie faţă de 2.797 în ianuarie 2024, şi Iaşi, 3.231 de tranzacţii parafate.

    La polul opus, judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Teleorman – 237, Covasna – 334 şi Sălaj – 415.

    Raportat la numărul ipotecilor, la nivel naţional, în februarie 2024, a fost de 24.803, cu 5.836 mai mare faţă de februarie 2023. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate în Bucureşti – 4.504, Ilfov – 2.231 şi Timiş – 1.945. La polul opus se află judeţele Sălaj – 61, Gorj – 96 şi Caraş Severin – 103.

    Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a doua lună a anului 2024 sunt Dolj – 892, Botoşani – 623 şi Timiş – 610.

     

  • INS rectifică creşterea economică din 2023 de la 2% la 2,1%. PIB-ul în valoare nominală a fost stabilit la 1.598 miliarde de lei; În T4/2023, PIB-ul s-a redus cu 0,5% faţă de T3

    Produsul intern brut estimat pentru anul 2023 (date provizorii I) a fost de 1.598 miliarde de lei, în creştere, în termeni reali, cu 2,1% faţă de anul 2022, a anunţat vineri Institutul Naţional de Statistică.

    Comparativ cu prima variantă, datele provizorii I arată că Produsul intern brut nominal estimat pentru anul 2023 a crescut cu 0,1%, de la 2%.

    La creşterea PIB, în anul 2023 faţă de anul 2022, au contribuit majoritatea ramurilor economiei, contribuţii pozitive având următoarele ramuri:

    ♦ Agricultura, silvicultura şi pescuitul (plus 0,4%), cu o pondere de 3,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 10,2%;

    ♦ Construcţiile (plus 0,8%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 11,0%;

    ♦ Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (plus 0,2%), cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,8%;

    ♦ Informaţiile şi comunicaţiile (plus 0,4%), cu o pondere de 7,1% la formarea PIB şi al căror volum  de  activitate s-a majorat cu 5,1%;

    ♦ Tranzacţiile imobiliare (plus 0,1%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum  de  activitate s-a majorat cu 1,6%;

    ♦ Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (plus 0,3%),  cu o pondere de 8,2% la formarea PIB şi al căror volum  de  activitate s-a majorat cu 3,6%;

    ♦ Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (plus 0,1%),  cu o pondere de 11,9% la formarea PIB şi al căror volum  de  activitate s-a majorat cu 0,9%;

    ♦ Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (plus 0,1%),  cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi al căror volum  de  activitate s-a majorat cu 5,1%.

    La polul opus, industria a avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (minus 0,5%), ca urmare a scăderii volumului ei de activitate cu 2,3%. În schimb, o contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o şi impozitele nete pe produs (plus 0,2%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 3,0%.

    Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:

    ♦ Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 2,9% contribuind cu plus 1,8% la creşterea PIB;

    ♦ Cheltuielii pentru consum final individual al administraţiilor publice, al cărei volum s-a majorat cu 2,8% contribuind cu plus 0,2 la creşterea PIB;

    ♦ Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a majorat cu 2,9% contribuind cu plus 0,3% la creşterea PIB;

    ♦ Formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 12,0% contribuind cu plus 2,9% la creşterea PIB.

    Atât exporturile de bunuri şi servicii cât şi importurile de bunuri şi servicii au avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (minus 0,9%), ca urmare a scăderii volumului lor cu 2,1%, respectiv 1,8%.

     

    În ceea ce priveşte PIB-ul din T4/2023, acesta a fost în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu T3/ 2023.

    Faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,0% pe seria brută şi de 1,1% pe seria ajustată sezonier;

     

     

  • Primele ”victime” ale campaniei electorale din SUA: super-bogaţii şi corporaţiile. Preşedintele Joe Biden va propune creşteri mari de taxe pentru miliardarii şi corporaţiile americane. Planurile vin în contextul în care preşedintele încearcă să îşi crească popularitatea în faţa americanilor înainte de alegeri

    Administraţia Biden va viza miliardarii şi corporaţiile americane prin creşteri radicale de taxe, ca parte a unui plan de reducere a datoriei naţionale record a SUA şi de creştere a preşedintelui în sondaje înainte de alegerile din noiembrie, scrie FT. 

    Propunerile, care se aşteaptă să fie dezvăluite în discursul de joi privind Starea Uniunii şi în cursul săptămânii următoare, includ o creştere a impozitului minim pe profit de la 15% la 21%, precum şi un impozit minim de 25% pentru miliardari.

    Planurile sunt menite să reducă datoria naţională record a SUA cu 3 miliarde de dolari în următorul deceniu. Potrivit Congressional Budget Office, organismul independent de supraveghere fiscală, acumularea datoriei ţării a ajuns la 26,2 mld. dolari până la sfârşitul anului 2023.

    Propunerile, care este puţin probabil să treacă de Congres, dar sunt menite să distingă agenda progresistă a lui Biden de cea a rivalului său republican Donald Trump, vin în condiţiile în care majoritatea alegătorilor rămân neconvinşi de performanţele preşedintelui în ceea ce priveşte economia.

    Şaizeci la sută dintre ei spun că dezaprobă modul în care Biden a gestionat economia, potrivit unui sondaj FT-Michigan Ross realizat luna trecută, în timp ce 49 la sută spun că se află într-o situaţie financiară mai proastă decât atunci când a preluat mandatul în 2019.

    Discursul anual al lui Biden despre Starea Uniunii marchează o oportunitate critică pentru preşedintele în vârstă de 81 de ani de a-i convinge pe alegătorii sceptici că este capabil să guverneze pentru un al doilea mandat.

    Un megadonator democrat, care a fost co-organizator al unei strângeri de fonduri pentru preşedinte anul trecut, a declarat pentru Financial Times că Biden ar trebui “să se retragă” pentru următoarea generaţie de lideri.

    “Sunt îngrijorat că nu va câştiga”, a spus donatorul. “Democraţia noastră este în joc. Şi sunt prea multe în joc aici pentru democraţi”.

    Propunerea lui Biden de a creşte impozitul minim pe profit vine în contextul în care 58% dintre alegătorii chestionaţi au declarat că marile companii profită de inflaţia ridicată pentru a-şi creşte preţurile, faţă de 36% care dau vina pe politicile democraţilor pentru creşterea bruscă a costului vieţii.

    Economiştii au devenit din ce în ce mai îngrijoraţi de planurile fiscale atât ale democraţilor, cât şi ale republicanilor. CBO a avertizat că datoria publică va creşte de la 99% din produsul intern brut la sfârşitul anului 2024 la 116% din PIB până la sfârşitul anului 2034. Acest lucru ar marca cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată.

    Biden a propus de mai multe ori în ultimii ani introducerea unei taxe pentru miliardari. De asemenea, el a mai spus în trecut că ar creşte rata maximă a impozitului pe profit de la 21% la 28%.


    Ca parte a noilor planuri, administraţia intenţionează, de asemenea, să refuze companiilor deduceri fiscale pentru angajaţii care sunt plătiţi cu mai mult de 1 milion de dolari. Acest lucru ar permite să se strângă peste 250 de miliarde de dolari, potrivit unor înalţi oficiali ai administraţiei.

    Spre deosebire de planurile de venituri ale lui Biden, se aşteaptă ca Trump să propună permanentizarea reducerilor de taxe introduse în timpul primului său mandat, care în prezent expiră în 2025.

  • iBanFirst România, tranzactii de 1 miliard euro în ultimii 2 ani. Alin Latu, Country Manager: Volatilitatea crescută de pe piaţa valutară a determinat o creştere de 97% a cererii de servicii de hedging în 2023

    Volatilitatea crescută de pe piaţa valutară a determinat o creştere de 97% a cererii de servicii de hedging în 2023, evidenţiind o conştientizare tot mai mare în rândul companiilor româneşti privind importanţa gestionării riscurilor financiare, arată o analiză iBan First privind impactul recentelor schimbări geopolitice asupra companiilor româneşti implicate în comerţul internaţional.

    Companiile din industrii diverse, incluzând agricultura, retailul şi sectorul IT, recurg la strategii de hedging în relaţiile comerciale cu partenerii din Uniunea Europeană, Turcia, Statele Unite şi China. Prin prioritizarea stabilităţii în operaţiunile lor financiare, companiile româneşti sunt mai bine echipate pentru a face faţă fluctuaţiilor valutare şi a creşte în mod susţinut,  într-un peisaj economic imprevizibil.

    „În contextul instabil al ultimilor doi ani, întreprinderile româneşti au dat dovadă de rezilienţă, agilitate şi inovaţie, reuşind să transforme obstacolele întâmpinate în oportunităţi de creştere. Adaptabilitatea lor în faţa adversităţii evidenţiază o dinamică pozitivă în cadrul economiei româneşti, în ciuda tensiunilor geopolitice. În această perioadă dificilă, am susţinut companiile româneşti de import-export să îşi realizeze planurile de expansiune, atât pe plan regional, cât şi internaţional. Prin facilitarea accesului la tranzacţii transfrontaliere eficiente, iBanFirst a consolidat capacitatea acestora de a opera pe pieţele globale dinamice şi de a profita de noi oportunităţi de afaceri”, afirmă Alin Latu, Country Manager iBanFirst România.

    După criza pandemică, recentele tensiuni geopolitice au declanşat noi perturbări majore în lanţul de aprovizionare. Companiile româneşti care se bazau pe materii prime sau bunuri intermediare din Ucraina sau Rusia, în special din industrii precum agricultura, industria siderurgică şi construcţiile, s-au confruntat cu probleme logistice, cum ar fi restricţiile de transport şi creşterea costurilor de transport. Aceste companii au fost nevoite să-şi reconfigureze rapid parteneriatele comerciale şi să caute noi furnizori. Turcia şi alte state europene au devenit alternative viabile pentru importuri, în timp ce relaţiile comerciale cu China au înregistrat o creştere considerabilă.

    O schimbare majoră s-a produs în sectorul energetic, unde statele membre ale UE, inclusiv România, au luat măsuri pentru a-şi reduce dependenţa de gazul rusesc. Această schimbare strategică nu numai că subliniază importanţa diversificării surselor de energie pentru a spori securitatea energetică, dar reflectă, de asemenea, o tendinţă mai amplă de reducere a dependenţei de un singur furnizor, atenuând astfel riscurile de aprovizionare asociate cu tensiunile geopolitice.

    În paralel, nevoia de a beneficia de servicii financiare rapide a  determinat tot mai multe companii locale să aleagă soluţiile financiare digitale oferite de fintechuri în detrimentul serviciilor bancare tradiţionale. În ultimii doi ani, iBan First a înregistrat o dublare a numărului de IMM-uri care şi-au deschis cont pe platformă, ajungând în prezent la o bază de 400 de companii. Platforma iBanFirst, care oferă acces la plăţi în peste 30 de valute, a facilitat tranzacţii internaţionale în valoare de peste 1 miliard de euro pentru clienţii săi din România.

    În 2023, serviciile de hedging furnizate de iBanFirst au înregistrat o creştere de 97%, tendinţă care reflectă o conştientizare în creştere în rândul firmelor româneşti a importanţei gestionării riscurilor financiare.

    Cu 13 birouri operaţionale în 10 ţări europene (Franţa, Belgia, Olanda, Germania, România, Bulgaria, Ungaria, Italia, Spania şi Marea Britanie), iBanFirst are un volum lunar de tranzacţii în valoare de 1,5 miliarde de euro.  


     

     

  • Veşti proaste pentru fumători. Anunţul pe care niciun fumător nu-şi dorea să-l audă a fost făcut. Ce se întâmplă de la 1 aprilie 2024

    Nivelul accizei specifice la ţigarete va creşte după publicarea în Monitorul Oficial, Partea I nr. 120 din 12 februarie 2024 a Ordinului nr. 265/2024 pentru aprobarea nivelului accizei specifice la ţigarete.

    Nivelul accizei specifice la ţigarete în perioada 1 aprilie 2024-31 martie 2025 inclusiv este de 543,81 lei/1.000 de ţigarete.

    Anterior apariţiei Ordinului MF anterior menţionat, nivelul accizei specifice la ţigarete în perioada 1 aprilie 2023 – 31 martie 2024 inclusiv este de 493,988 lei/1.000 de ţigarete.

    Prin derogare de la prevederile art. 343 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 – anterior menţionat, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 martie 2024 inclusiv, acciza specifică pentru ţigarete este de 540,938 lei/1.000 ţigarete.”

    Conform art. 343 din Codul Fiscal, calculul accizelor se efectuează potrivit prevederilor din normele metodologice ale acestuia.

    Pentru ţigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem.

    Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum. Acest procent legal se aplică după cum urmează:

    a) 13% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 august 2022 – 31 martie 2023 inclusiv;

    b) 12% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 aprilie 2023 – 31 martie 2024 inclusiv;

    c) 11% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 aprilie 2024 – 31 martie 2025 inclusiv;

    d) 10% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, începând cu 1 aprilie 2025.

    Acciza specifică exprimată în lei/1.000 de ţigarete se determină anual, pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi a accizei totale al cărei nivel este prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul titlu. Această acciză specifică se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 1 martie.

     

     

  • Comerţul exterior al Chinei a crescut mai rapid decât se aştepta în ianuarie şi februarie: exporturile au crescut cu 7,1% faţă de anul precedent

    Comerţul exterior al Chinei a crescut mai rapid decât se aştepta în ianuarie şi februarie, deoarece sectorul electronic global a dat semne de îmbunătăţire, potrivit datelor oficiale.

    În cele două luni, exporturile au crescut cu 7,1% faţă de anul precedent, depăşind un sondaj realizat de Reuters în rândul analiştilor, care au prognozat o creştere de 1,9%.

    Importurile au fost cu 3,5% mai mari, faţă de 1,5% în cazul sondajului analiştilor.

  • Urmează scăderile pe crypto? BTC a picat imediat după ce a depăşit maximul istoric. Ed Tolson, Kbit: Piaţa este poziţionată pentru o corecţie abruptă, probabil de 10-20%

    Bitcoin (BTC) a scăzut imediat marţi după ce a atins pentru scurt timp un nou maxim istoric, pentru prima dată în mai bine de doi ani, potrivit CNBC.

    Preţul criptomonedei a depăşit nivelul de 69.200 de dolari marţi, conform Coin Metrics, pentru ca ulterior să scadă pe parcursul zilei de marţi cu aproximativ 8%.

    Acest efect de scădere imediată a venit în parte din cauza investitorilor care au vrut să-şi lichideze poziţiile şi să încaseze profituri la acest moment.

    Coin Telegraph notează că un investitor de mari dimensiuni care era inactiv în piaţă din 2010 s-a trezit acum pentru a vinde 1.000 BTC la 69.000 de dolari per monedă, încasând profituri de 68 de milioane de dolari.

    Miercuri dimineaţă, BTC a mai crescut faţă de finalul zilei de marţi şi se situa la un nivel de 67.200 de dolari, în creştere cu sub 1% în ultimele 24 de ore.

    BTC are o creştere importantă de la începutul anului, iar investitorii se tem că ar putea veni corecţii în perioada următoare.

    „Piaţa este poziţionată pentru o corecţie abruptă, care ar putea fi cuprinsă între 10 şi 20%. Orice mutare semnificativă în jos va duce la lichidări în cascadă pe pieţele de swap. (…) În următoarele câteva trimestre ne aşteptăm ca Bitcoin să performeze bine, dar vom vedea corecţii bruşte pe parcurs”, a declarat Ed Tolson, CEO şi fondator al Kbit, fond de investiţii de tip hedge fund dedicat pieţei crypto, citat de CNBC.

    Anterior, BTC a atins un maxim istoric de 68.982 de dolari în data de 10 noiembrie 2021, cu un an înainte de prăbuşirea gigantului FTX, atunci unul dintre cele mai mari platforme de exchange de pe piaţa crypto.

    Avântul din ultimele luni al BTC ar fi susţinut în parte de aprobarea primelor ETF-uri (Exchange Traded Funds), bazate pe Bitcoin, pentru a fi listate pe piaţa americană.

    Totodată, evoluţia BTC vine în anticiparea momentului cunoscut drept halving, care se întâmplă odată la aproximativ patru ani şi care se referă la modul în care agloritmul BTC este programat să înjumătăţească recompensa pentru mineri, adică să înjumătăţească ritmul în care este deblocată oferta în piaţă.

    Încă nu este clar care sunt fundamentele formării preţului activelor digitale din piaţa crypto dincolo de cel dat de tranzacţionare. 

  • Cum investim anul acesta? Amundi, cel mai mare administrator european de active: Vedem potenţial de creştere pe titluri de stat şi obligaţiuni corporative din Statele Unite

    ♦ De luat în vizor şi bondurile corporate din Europa, dar cele cu un nivel mai ridicat de siguranţă ♦ „Privind în viitor, situaţia nu este roz. Ne aşteptăm în continuare la o încetinire a economiei americane”

     

    Vorbind despre potenţialele oportunităţi de investiţii din 2024, Mihai Constantinescu, head of sales  în cadrul  Amundi Asset Management, cel mai mare administrator de investiţii din Europa, numeşte instrumentele cu venit fix din Statele Unite şi Europa, altele decât depozitele bancare.

    „Vedem potenţial de creştere în zona de titluri de stat americane şi obligaţiuni corporative americane. Ne aşteptăm ca dobânda de referinţă din SUA să înceapă să scadă din mai-iunie. Până la finalul anului, ne aşteptăm să avem o scădere de 125 de puncte”, explică Mihai Constantinescu.

    Invitat la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi, reprezentantul Amundi – cu active sub gestiune de peste 2.000 de miliarde de euro – a afirmat că administratorul de investiţii adoptă o poziţie neutră spre negativă în ceea ce priveşte acţiunile americane în 2024.

    „Unele dintre ele chiar par foarte scumpe, iar aşteptările de venituri sunt prea optimiste din punctul nostru de vedere. Vedem un potenţial relativ bun de creştere pe acţiuni americane din zona value, care tind să performeze mai bine când lucrurile se precipită”, continuă analistul.

    Anul acesta, indicii americani Dow Jones Industrial Average, S&P 500 şi Nasdaq 100 afişează creşteri de 3%, 8%, respectiv 9%, într-o aparentă continuare a trendului de apreciere de anul trecut. Prin comparaţie, indicele internaţional MSCI All-Country afişează un avans de 5%. În Europa, Stoxx 600 este pe plus cu circa 4%.

    „Mai vedem potenţial pe obligaţiunile corporative europene, dar zona mai safe. Ne aşteptăm ca Banca Centrală Europeană să înceapă să scadă dobânda de politică monetară tot din mai-iunie şi la final de an să fie mai mică tot cu 125 de puncte. Vedem zona de acţiuni şi obligaţiuni din pieţe emergente mari, precum India, Brazilia, Africa de Sud, Vietnam, Indonezia.”

    Amundi se aşteaptă ca 2024 să ofere, în general, dinamici pozitive de-a lungul pieţelor de capital, dar nu la nivelul celor de anul trecut. Interesant este că raportările companiilor listate sunt în continuare bune, în pofida deteriorării peisajului economic, încadrându-se uneori peste estimările participanţilor la piaţă, adaugă Mihai Constantinescu.

    „Rămâne să vedem cât de sustenabilă este această situaţie. În contextul actual de încetinire economică aşteptată în America, Europa şi pieţele emergente, rămâne să vedem cum pot continua aceste raportări”, spune reprezentantul Amundi.

    Într-o analiză de la finele lui ianuarie, managerul de investiţii scria că, deşi pieţele au început deja să se aştepte la reduceri semnificative ale dobânzii monetare din partea băncii centrale americane (Fed), estimările ar fi prea optimiste în acest moment.

    Menţinerea ratelor dobânzilor la nivelurile actuale ar putea, în schimb, să vină în detrimentul acţiunilor şi veniturilor societăţilor. În acest context, unii analişti consideră scumpe acţiunile americane – de unde şi atractivitatea obligaţiunilor.

    „Privind în viitor, situaţia nu este roz. Ne aşteptăm în continuare la o încetinire a economiei americane şi poate chiar de la jumătatea anului la o intrare într-o uşoară recesiune sau un soft landing. În Europa ne aşteptăm să avem o creştere economică anemică, mult mai mică decât în anii precedenţi. Privind China, care creştea în anii de glorie cu 10-12%, ne aşteptăm să aibă o creştere un pic mai mică.”