BusinessMagazin

Tag: creier

  • Creierul global, tehnicile avansate de producţie şi internetul industrial – principalele coordonate ale industriei viitorului

    Ritmul inovaţiei accelerează mergând spre o transformare uriaşă a industriei care se va reflecta atât în  procesele de design şi producţie, în lanţurile de aprovizionare şi reţelele de distribuţie, cât şi asupra modului în care producţia funcţionează şi este organizată. Transformarea este numită de reprezentanţii conglomeratului american General Electric Viitorul Muncii – „The Future of Work” şi este condusă de trei forţe fundamentale: internetul industrial, tehnicile avansate de producţie şi creierul global.

    „În ultimii 15 ani am  avut parte de o dezvoltare amplă a internetului consumatorilor, pe care toată lumea îl foloseşte şi care a revoluţionat multe industrii, mai ales în zona de entertainment sau media, domenii care nu afectează lumea industrială. Majoritatea activelor industriale arată la fel ca acum 50 de ani, o locomotivă poate fi diferită ca aspect, spre exemplu, dar structura, modul în care i se asigură service-ul este acelaşi de multe decenii. Marele trend şi marea schimbare pentru următorii zece ani va fi că în acelaşi mod în care acum avem miliarde de oameni conectaţi la internet, până la sfârşitul deceniului, vom avea  miliarde de echipamente conectate la internet”, a declarat Danielle Merfeld, global technology director, electrical technologies & systems în cadrul General Electric, într-un interviu acordat în exclusivitate Business Magazin.

    Internetul industrial reprezintă fuziunea dintre software şi hardware, dintre big data şi computere, cu integrarea cloud-ului în echipamentele industriale.  Declinul rapid al preţului senzorilor electronici face eficientă din punct de vedere al costurilor echiparea echipamentelor industriale cu un număr mare de senzori astfel încât să fie posibilă analiza mediului,  posibilitatea de a reacţiona şi interacţiona între aceştia şi între aceştia şi oameni, arată o analiză a companiei americane General Electric. „Dacă ai toate aceste date şi ele pot fi găzduite undeva departe, în cloud, poţi face lucruri extraordinare, chiar şi mici schimbări în productivitate sau în eficienţa modului de utilizare a combustibilului, pot aduce miliarde de dolari în plus, este foarte interesant că aceste mici îmbunătăţiri în diverse locuri pot aduce, însumate, avantaje imense. Este vorba despre puterea procentului de 1%, iar acest lucru înseamnă de fapt internetul industrial, toate aceste mici detalii care să îmbunătăţească imaginea de ansamblu”, potrivit lui Merfeld. 

    În acelaşi timp, preţurile mai scăzute de depozitare şi procesare  permit recoltarea unor cantităţi uriaşe de date ale echipamentului industrial şi prelucrarea lor prin intermediul unor sisteme de analiză avansate, generând insight-uri care permit funcţionarea echipamentului mult mai eficient. Internetul industrial permite trecerea de la întreţinerea reactivă, la cea preventivă a echipamentelor, posibilitatea reparării utilajelor înainte ca acestea să se strice, reducând dramatic încetinirile neplanificate şi crescând eficienţa atât a maşinilor individuale, cât şi a întregului sistem: reducerea întârzierilor din spitale sau în traficul aerian, creşterea eficienţei în distribuţia de energie, spre exemplu.

    „Internetul industrial este diferit de datele pe care le avem pe telefon, datele industriale sunt mai sensibile la timp, pentru acestea este mai importantă securitatea, fiecare milisecundă contează – dacă durează câteva secunde în plus ca să îţi cumperi pantofi, nu te deranjează, dar dacă îţi ia o milisecundă să extragi informaţii dintr-un motor de avion, ar putea fi o problemă. Aşa că această natură a echipamentului industrial trebuie luată în considerare când vine vorba de construirea infrastructurii internetului industrial”, a mai declarat Merfeld.

    La baza tehnicilor avansate de producţie stă răspândirea digitalului care uneşte designul, ingineria de produs, producţia, lanţul de distribuţie şi service-ul într-un sistem coeziv şi inteligent. Astfel, se vor populariza noi procese de producţie printre care printarea 3D, ce permite crearea de noi părţi şi de produse cu proprietăţi noi, dar şi accelerarea ciclului de design, prototipare şi producţie. Astfel, vor creşte viteza şi flexibilitatea producţiei, la costuri reduse.

    Creierul global este văzut drept inteligenţa colectivă a oamenilor de pe glob prin comunitatea integrată dintre reţele, potrivit analizei General Electric. Astăzi, platformele tip open source şi croud sourcing devin cele mai eficiente modalităţi de sporire a creativităţii şi potenţialului antreprenorial al creierului global. Companiile individuale încep să câştige experienţă care să se extindă cu mult în afara limitelor anterioare, accesând o mai mare bază de talente. Companiile câştigă astfel flexibilitate, iar angajaţii câştigă control antreprenorial asupra abilităţilor şi talentelor lor. Creierul global va redefini relaţia dintre angajatori şi angajaţi, în beneficiul ambelor părţi. Acest proces va creşte pe măsură ce creşterea economiei globale va aduce pentru milioane de oameni atât conecttivitate la internet, cât şi timpul pentru a profita de acesta. Utilajele fizice sunt în continuare subiectul legilor fizice care impun constrângeri mai mari decât în lumea software-ului – dar pe măsură ce acestea devin puternic digitalizate, ritmul cu care performanţa lor creşte va avea o accelerare semnificativă. Creierul global va aduce noi descoperiri prin intermediul a cel puţin două canale. Primul, printr-o creştere a numărului de oameni capabili să participe la procesul de inovaţie şi al doilea, prin creşterea scopului colaborării, care va face creierul global echivalentul uman al performanţei sistemelor de calcul avansate.

    „General Electric, la fel ca toate companiile, a fost afectată de criză, totul a încetinit, totuşi, ritmul activităţii noastre de cercetare nu a încetinit. CEO-ul nostru a devenit cunoscut pe seama angajamentului său susţinut în ce priveşte tehnologia, iar tehnologia noastră a fost componenta centrală de dezvoltare a afacerilor, în toate domeniile în care activăm. Din fericire pentru noi, cercetarea şi dezvoltarea nu au fost afectate. Putem să prevenim crizele, fiind şi mai inovativi. Aceasta este reţeta noastră pentru a fi vindecaţi, nu facem tăieri de costuri, ci facem investiţii pentru a ne menţine cercetarea”, a conchis Merfeld, referindu-se la capacitatea de a face inovaţii pe timp de criză.

    Cea mai recentă investiţie a conglomeratului american General Electric este într-o fabrică de echipamente pentru distribuirea energiei din oraşul polonez Bielsko-Biala, potrivit The Warsaw Voice. Valoare investiţiei în fabrica poloneză se ridică la 54 de milioane de dolar. Unitatea va include activităţi de producţie, de cercetare şi dezvoltare, un centru de pregătire profesională şi servicii cu clienţii şi va avea  1.200 de angajaţi. În România, General Electric a devenit anul trecut proprietarul fabricii Lufkin din Ploieşti, după ce a cumpărat cu 3,3 miliarde de dolari compania americană destinată producţiei de instalaţii şi echipamente de foraj petrolier Lufkin Industries, unul dintre cei mai mari producători de echipamente pentru industria de petrol şi gaze naturale. 

  • Cumpărăturile stimulează capacităţile cerebrale ale persoanelor de vârsta a treia

    Cercetătorii americani au descoperit că persoanele de vârsta a treia par să aibă nevoie de capacităţi cerebrale suplimentare pentru a lua anumite decizii atunci când se află la cumpărături, în special acele hotărâri care se bazează pe memorie, informează dailymail.co.uk.

    Pentru a face acest lucru, vârstnicii folosesc o regiune cerebrală adiţională pentru a-şi aminti acele produse care concurează între ele şi pentru a-l alege pe cel mai bun – fapt care favorizează goana după chilipiruri şi reduceri de preţ.

    “Studiul ne oferă o imagine foarte clară”, spune Nichole Lighthall, coordonatoarea cercetării, publicată recent în Journal of Neuroscience.

    “Persoanele de vârsta a treia sănătoase, chiar dacă memoria lor nu mai este la fel de bună în trecut, «recrutează» pe cale naturală alte regiuni ale creierului care nu sunt asociate în mod tradiţional cu aceste sarcini. Se pare că acest fapt le permite să performeze la un nivel înalt”, a adăugat aceeaşi sursă.

    Cercetătorii americani au folosit imagistica prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI) – o tehnică noninvazivă care măsoară indirect schimbările din activitatea cerebrală – şi au scanat creierele unui număr de 25 de adulţi tineri (cu vârsta medie de 25 de ani) şi cele ale unui număr de 22 de persoane de vârsta a treia (cu vârsta medie de 70 de ani), în timp ce participanţii la experiment priveau fotografii ale unor produse de consum, notate cu ajutorul unui sistem de apreciere care indica valoarea acestora, similar celor de pe site-urile de comerţ online precum Amazon.com.

    Participanţii au fost rugaţi să “continue să cumpere”, navigând de la un ecran la altul, în timp ce încercau să îşi amintească valoarea fiecărui produs pe care îl analizau.

    Apoi, ei au trebuit să aleagă cel mai bun dintre două produse concurente, precum două pulovere diferite, pe baza valorii mai ridicate a unuia dintre ele.

    Unele versiuni ale experimentului au fost foarte uşoare.

    De exemplu, participanţii au văzut primul produs, apoi l-au văzut pe al doilea şi apoi au fost rugaţi să îl selecteze pe cel mai bun.

    În testele mai dificile, participanţii au văzut primul produs, apoi au fost nevoiţi să afle anumite lucruri despre acesta sau să “cumpere” alte obiecte care nu aveau o legătură cu produsul, înainte de a vedea al doilea produs concurent şi să ia o decizie.

    Voluntarii tineri şi cei de vârsta a treia au luat decizii cu aceeaşi viteză şi acurateţe.

    Pe lângă tiparele obişnuite ale activităţii cerebrale, voluntarii de vârsta a treia şi-au folosit o anumită regiune a creierului, denumită cortex prefrontal ventromedial (vmPFC), în momentul în care nevoia de memorare a crescut în intensitate.

    Regiunea vmPFC este cunoscută deja pentru implicarea ei în calcularea riscurilor şi îi ajută pe oameni să atribuie valoare unor recompense şi emoţii.

    În cadrul acestui studiu, cu cât activitatea era mai mare în vmPFC, cu atât participanţii s-au descurcat mai bine în sarcinile trasate.

    Potrivit autorilor săi, studiul ar putea duce la dezvoltarea unor strategii de ameliorare a deficitului decizional în rândul persoanelor de vârsta a treia.

  • Cercetătorii au descoperit un virus care îi face pe oameni mai proşti

    Un virus care infectează de obicei algele verzi şi care nu a mai fost detectat până în prezent în organismul oamenilor sănătoşi afectează funcţiile cognitive ale creierului uman, inclusiv procesarea vizuală şi conştientizarea spaţiului din jur.

    Cercetătorii de la Johns Hopkins Medical School, de la Universitatea din Nebraska, au făcut această descoperire în timp ce efectuau un studiu privind microbii care infectează gâtul uman.

    În mod surprinzător, cercetătorii au descoperit un ADN în ţesutul din gâtul unor voluntari sănătoşi care era similar cu ADN-ul unui virus despre care se ştie că infectează algele verzi.

    “Aceasta este o dovadă uluitoare că organismele «inofensive» care trăiesc în corpul uman pot afecta comportamentul şi funcţiile congnitive”, a declarat Robert Yolken, virusologul care a condus studiul.

    “Multe diferenţe fiziologice dintre persoana A şi persoana B sunt codificate în setul de gene moştenite de fiecare de la părinţii săi, dar unele diferenţe sunt alimentate de diferite microorganisme pe care le găzduim şi care interacţionează cu genele noastre”, a mai spus virusologul.

    Dintre cei 90 de participanţi la studiu, 40 erau purtători ai virusului care infectează de obicei algele. Purtătorii virusului au avut rezultate mai proaste la teste menite să măsoare viteza şi acurateţea procesării vizuale. De asemenea, aceşti indivizi au obţinut scoruri mai proaste la sarcini făcute să măsoare atenţia.

    Organismul uman conţine mii de miliarde de bacterii, virusuri şi ciuperci. Cele mai multe dintre acestea sunt inofensive, dar descoperirile realizate cu ajutorul acestui studiu arată că unii microbi pot avea un impact negativ asupra funcţiilor cognitive, fără să afecteze, însă, starea de sănătate a individului.

    Studiul a fost publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

  • STUDIU: Creierul uman este capabil să clasifice cuvinte în timpul somnului

    Cercetători din Cambridge şi Paris au supus mai mulţi voluntari unui test lingvistic şi au constatat că aceştia au continuat să răspundă corect şi în timp ce dormeau. Creierul uman este capabil să execute sarcini şi în timpul somnului, mai ales dacă sarcina este automată, arată studiul, potrivit bbc.co.uk.

    Cercetările ulterioare se vor concentra pe modalităţile de a profita de timpul petrecut dormind.

    Studiul a fost publicat în revista Current Biology, iar scopul său a fost de a cerceta comportamentul creierului în starea de veghe şi în timpul somnului.

    Folosind electroencefalograme, experţii au înregistrat activitatea cerebrală a participanţilor la studiu în timp ce aceştia erau rugaţi să clasifice un cuvânt rostit drept definind un animal sau un obiect, prin apăsarea unui buton. Butonul din mâna dreaptă era pentru animale, cel din stânga pentru obiecte.

    Metoda a permis cercetătorilor să urmărească răspunsurile şi să cartografieze fiecare categorie lingvistică în raport cu o anumită activitate a creierului.

    Voluntarii au fost aşezaţi pe un pat, întinşi, într-o cameră întunecată şi cu ochii închişi şi au continuat procesul de clasificare a cuvintelor auzite, în timp ce aţipeau.

    În momentul în care adormeau, o nouă listă de cuvinte a fost folosită în cadrul testului, pentru a ca experţii să se asigure că creierul trebuia să determine înţelesul fiecărui cuvânt, înainte de a-l clasifica folosind butoanele.

    Activitatea cerebrală a voluntarilor a arătat că aceştia au continuat să răspundă corect, deşi procesul avea loc mult mai lent, spun cercetătorii. Voluntarii erau inconştienţi şi nemişcaţi.

    “Am arătat că în timpul somnului creierul este mult mai activ decât am putea crede. Acest lucru explică situaţii din viaţa de zi cu zi, cum ar fi sensibilitatea la auzirea propriului nume în timp ce dormim sau la sunetul specific ceasului sau alarmei noastre de trezire, în comparaţie cu alte sunete la fel de puternice, dar mai puţin relevante”, a declarat Sid Kouider de la Ecole Normale Superieure din Paris.

    Cercetătorul a explicat că este posibil ca oamenii să efectueze calcule sau să rezolve ecuaţii matematice simple în timp ce adorm şi să continue să clasifice acele calcule drept corecte sau incorecte în timpul unui somn de scurtă durată.

    Orice sarcină care poate deveni automată poate fi menţinută în timpul somnului, iar orice acţiune care nu poate fi executată automat va înceta în momentul în care oamenii adorm.

    Studiul poate duce la alte cercetări legate de capacitatea de procesare a creierului în timpul somnului. “Studiile despre cum am putea beneficia de timpul petrecut dormind trebuie să ia în calcul care ar fi costurile asociate, dacă acestea există, şi dacă merită să încercăm să profităm de activitatea cerebrală şi în timpul somnului”, a declarat Sid Kouider.

  • De ce ne plictisim la locul de muncă

    Expresia “te plictiseşti doar dacă eşti plictisitor” este cât se poate de falsă, starea de plictiseală este normală şi este rezultatul unor procese complexe ale creierului nostru.

    Plictiseala este condiţionată de opioide, substanţe din creier ce oferă plăcere, potrivit doctorului Irving Biederman, citat de Psychology Today. O nouă experienţă stimulează eliberarea opioidelor, iar creierul este setat să caute mai multe astfel de experienţe. După ce aţi avut o experienţă, o parte dintre neuroni răspund automat la informaţiile oferite de acelaşi tip de eveniment, eliberând astfel neuronii din vecinătate pentru alte activităţi. O experienţă care a provocat iniţial plăcere, nu va mai oferi aceeaşi cantitate de opiodide. Din ce în ce mai puţini neuroni vor fi implicaţi, iar astfel va apărea plictiseala, aspect care explică şi plictiseala ce intervine în cazul activităţilor repetitive de la birou.

    Sistemul face creierul eficient şi ne face să tânjim după lucruri pe care nu le-am mai făcut. Oamenii plictisiţi de aspectele repetitive ale vieţii îşi distrug uneori vieţile renunţând la şcoală, schimbându-şi locurile de muncă sau renunţând la căsnicii.

    Există însă o categorie de persoane cărora le place să facă lucruri în mod repetitiv. Explicaţia lui Biederman este că aceasta este o modalitate de reducere a anxietăţii la care sunt predispuşi unii dintre noi. Pentru a stimula eliberarea opioidelor, încercaţi lucruri noi sau aprofundaţi zone pe care deja le ştiţi şi vă plac, abordându-le diferit. “Cea mai bună modalitate pentru a nu vă plictisi este să faceţi ceea ce vă place să faceţi, lucruri la care de obicei vă pricepeţi” concluzionează psihologul.

  • Leo Iorga a fost externat, după operaţia de extirpare a unei tumori cerebrale

     Leo Iorga a fost operat vineri, timp de aproximativ trei ore, pentru extirparea unei tumori cerebrale de trei centimetri, ce a fost înlăturată complet.

    Sâmbătă, medicii anunţau că solistul era în stare bună, a fost mutat de la terapie intensivă şi că, în aproximativ două săptămâni, va putea să îşi reia activitatea.

    În funcţie de analizele anatomo-patologice, oncologii vor stabili dacă şi pentru ce perioadă este necesară radioterapia. Ulterior, la aproximativ o lună, se va reface un RMN de control. Pe lângă tratamentul medicamentos pentru edemul cerebral, parte din recuperare va fi gimnastica medicală şi kinetoterapia, mai spuneau medicii.

    Echipa de la Brain Institute din Spitalul Monza care l-a operat pe Leo Iorga a fost formată din: dr. Sergiu Stoica (neurochirurg), dr. Mihai Crăciun (neurochirurg) şi dr. Anca Vişan (neuro-anestezist).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O ceaşcă de cafea sau o halbă de bere – cum devii mai creativ?

    Cofeina blochează neurotransmiţătorul adenozină, păcălind creierul să creadă că energia este la maxim şi să nu resimtă nevoia de odihnă. La cinci minute după consumarea unei ceşti de cafea, receptorii de adenozină se blochează, iar substanţele care cresc performanţa creierului lucrează mai mult decât ar trebui. Cu alte cuvinte, cafeaua nu dă mai multă energie, ci doar transmite informaţia falsă că rezervele de energie sunt suficiente, relatează Gridding.com.

    Efectul maxim al cofeinei se resimte la 15 minute după consum şi durează circa două ore. Producţia crescută de hormoni (adrenalină şi cortizol) provoacă o mai mare atenţie la lucrurile care se petrec în jur.

    Consumul de cafea poate însă să ducă la dependenţă, şi odată cu ea toleranţa la cofeină creşte. Astfel, efectul resimţit de la o ceaşcă de cafea pe zi poate să fie de intensitate şi durată reduse. Urmează consumul mai multor cafele zilnic, iar cantitatea de cofeină necesară va creşte tot mai mult.

    Alcoolul are un cu totul alt mod de a influenţa creierul, şi acesta nu este întotdeauna negativ. O serie de studii au demonstrat că o cantitate rezonabilă de alcool ajută la rezolvarea unor probleme de creativitate. Prin reducerea puterii de concentrare, alcoolul eliberează o zonă a creierului care poate fi folosită pentru segmentul de creaţie.

    Consumul în exces, fie de cofeină sau de alcool, nu va ajuta în cazul în care este necesară o muncă minuţioasă şi de lungă durată.

  • Capacitatea de a vedea viitorul şi de a simţi fenomene ciudate este doar un mecanism cerebral – studiu

    Cercetătorii australieni de la Şcoala de ştiinţe ale psihologiei din Melbourne au afirmat că abilitatea de a observa schimbări subtile nu este datorată percepţiei extrasenzoriale (ESP) – altfel spus, presupusa abilitate de a detecta la nivel inconştient lucruri şi fapte situate dincolo de cele cinci simţuri ale văzului, auzului, gustului, mirosului şi pipăitului.

    De fapt, creierul nu a avut timp să proceseze informaţiile care i-au fost puse la dispoziţie, rămânând în schimb cu impresia vagă a unei schimbări pe care nu şi-o poate explica pe deplin.

    În timpul experimentului efectuat de cercetătorii australieni, subiecţii au primit seturi de câte două fotografii color, în care apărea aceeaşi femeie. În anumite cazuri, unele trăsături ale femeii, de exemplu, coafura, apăreau diferit în cele două fotografii.

    Subiecţii vedeau fiecare fotografie timp de 1,5 secunde, cu o pauză de o secundă între fiecare vizualizare.

    După ce vedea a doua fotografie, subiectul era întrebat dacă detectase vreo schimbare şi rugat să aleagă dintr-o listă de nouă schimbări posibile ale înfăţişării femeii, de la cercei, ochelari şi culoarea fardului până la îmbrăcăminte şi coafură.

    Rezultatele au arătat că, în general, participanţii la experiment detectau momentul când apărea o schimbare, chiar dacă nu puteau preciza ce anume se schimbase, ca şi cum ar fi “simţit” că se petrecuse o modificare în fotografie.

    Când acelaşi experiment a fost efectuat folosindu-se alt test de genul “identificaţi diferenţele”, dar care nu era bazat pe chipuri, rezultatele au fost aceleaşi.

    “Există convingerea larg răspândită că observatorii pot avea experienţa unei schimbări direct cu ajutorul minţii, fără a trebui să se bazeze pe simţurile văzului, auzului, gustului, mirosului şi pipăitului pentru identificarea acesteia. Această aşa-zis abilitate este uneori denumită al şaselea simţ sau percepţie extrasenzorială (ESP). Am reuşit să demonstrăm că, în timp ce observatorii puteau simţi fără greşeală schimbări pe care nu le puteau identifica la nivel vizual, această abilitate nu se datora unei percepţii extrasenzoriale sau celui de-al şaselea simţ (…). Este posibil ca scopul detectării să alerteze observatorul în legătură cu prezenţa posibilă a unei schimbări, astfel încât observatorul să poată identifica schimbarea cu ajutorul atenţiei focale”, a declarat doctorul Piers Howe, de la Şcoala de ştiinţe ale psihologiei din Melbourne.

  • Spionajul economic al Chinei devine insuportabil pentru SUA. Ce e “Unitatea 61398” din armata chineză

    Marea majoritate a atacurilor cibernetice lansate împotriva Statelor Unite ale Americii a fost descoperită ca având punctul de origine în apropierea unei clădiri de 12 etaje de la periferia metropolei chineze Shanghai, o clădire care găzduieşte unitatea militară 61398. Această unitate este considerată creierul din spatele celor mai importante atacuri şi jafuri cibernetice organizate la nivel gobal, potrivit presei internaţionale.Un articol publicat recent în cotidianul american New York Times explică faptul că atacurile grupului denumit “Comment Crew”, deoarece membrii organizaţiei lasă de obicei comentarii sau linii de cod în infrastructura site-urilor pe care le atacă, nu sunt o problemă nouă pentru comunitatea de informaţii din SUA. De-a lungul timpului, grupul a extras terabiţi întregi de date de pe serverele unor companii precum Coca Cola şi Halliburton, dar şi de pe servere ale Uniunii Europene. Autorităţile chineze şi reprezentanţii lor diplomatici neagă vehement implicarea în activităţi cibernetice ilegale, iar problema spionajului industrial este trecută, în mod tradiţional, pe plan secund în relaţiile dintre SUA şi China.

  • Hillary Clinton are un cheag între creier şi cutia craniană. Medicii, optimişti privind refacerea ei

    “Un examen IRM (imagistică prin rezonanţă magnetică) de control, efectuat duminică, a dezvăluit prezenţa unei tromboze venoase la nivelul sinusului transvers drept. Este vorba despre un tromb situat într-o venă dintre creier şi craniu, în spatele urechii drepte”, a precizat doctorul Lisa Bardack. Clinton, în vârstă de 65 de ani, figură centrală a administraţiei Obama, a fost internată la spitalul prezbiterian din New York, după descoperirea de duminică. Medicii i-au administrat anticoagulante pentru dizolvarea cheagului. Clinton, fost senator de New York, se deplasează frecvent între acest oraş şi Washington.

    Mai multe pe mediafax.ro