BusinessMagazin

Tag: Craciun

  • Cine mai taie porcul de Crăciun?

    În aceste zile de decembrie se ascultă  muzică populară în centralele termice de la blocuri, iar în comunele din România se încheie vânzările de porci în viu. Cu toată absorbţia telecomandată a României în Uniunea Europeană, „fibra“ naţională dăinuie. Viaţa de zi cu zi nu se schimbă precum CV-urile politicienilor ca Florin Roman, din pix.

    Impostura probată încă o dată a unuia dintre cei mai vocali lideri ai partidului de la guvernare este „garanţia“ că liderii sunt de carton. Cine să te reprezinte în negocierile internaţionale şi să pună în mod real problemele cu care se confruntă ţara? Fiind nişte impostori, terenul lor de sub picioare este nisip şi niciodată nu vor spune „nu“ celor de deasupra, de stânga, de dreapta cum ori fi ei, de la Bruxelles sau de aiurea. Impostura determină obedienţă.

    În aceste condiţii, România îşi taie porcii pe ascuns, cum se tăiau viţeii clandestin înainte de ‘89 şi erau băgaţi în portbagaje, acoperiţi de ochii miliţiei. România îşi taie porcii clandestin în comunele înnămolite ale ţării pentru că din 2007 până în prezent nimeni nu a ştiut/ nu a vrut/ nu a putut/ nu i-a păsat să imagineze o schemă prin care dimpotrivă să impulsioneze, în mod legal, creşterea de porci în gospodăriile populaţiei. Sau de vaci. Sau de bibilici. Pe care însă ţăranul român, aşa cum este el azi, din Ialomiţa, de exemplu, cu un picior la cules de mere în Anglia, le ţine pentru frumuseţe.

    „Am crescut vreo 10-11 porci anul acesta, că aveam o tonă de porumb pe care o mâncau fluturii“, spune micul fermier, târşâind papucii pe dalele din curte. Îi vinde printr-un anunţ strâmb pus la magazinul din satul aflat la 10 km de Lehliu. Acesta este singurul produs local. Restul, tot, 100%, nu e din comună.

    La 700 m distanţă, treaba este mult mai serioasă. După o poartă grea de metal, un tractor la fel de scump ca un Mercedes, ultimul tip, tronează într-o curte uriaşă. Pe laturi, ţarcuri joase cu zeci de mangaliţa îmbrăcaţi ca nişte oi rânesc în noroi aşteptându-şi clienţii. Niciunul nu are crotaliu în ureche, dar toţi vor avea clienţi. Mangaliţa este noul hit pe piaţa porcilor, unii nutriţionişti numindu-l „somonul“ pe patru picioare, pentru că are o altfel de grăsime, se zice mai „sănătoasă“.

    Descurajat de vânătoarea pestei porcine, ţăranul român îşi creşte şi vinde porcul în clandestinitate. Ca înainte de ‘89, toată lumea ştie, dar merge şi aşa. Şi asta ar mai lipsi, să le ia oamenilor şi acest oxigen financiar de Crăciun.

    În fiecare dintre cele 3.000 de comune din România probabil că la fiecare a treia sau a patra casă există această situaţie. Legile se tot discută în Parlament, însă făcute de impostori, de florini romani, normal că nu au nicio aplicabilitate.

    Iar de la Bruxelles vine acum o nouă directivă: carbon zero până în 2050. Păi mai carbon zero şi lipsă de poluare, ce poate fi decât mărul din grădină, găina şi oul din hambar şi purcelul din coteţ? Ai reciclare, ai tot.

    Însă cele 2-3 miliarde euro pe an care vin în agricultura românească, vin în principal pentru marile exploataţii. Pentru cei cu tractoare precum Mercedes-ul în curte. Omul cu Mangaliţa exploatează vreo 300 de ha. Bibilici nu are de frumuseţe, dar are o iapă pe care a dat vreo 5.000 de euro, spune. De hobby.  Tot fermier, dar altă categorie. Nu se înţelege de ce de la 500-1.000 de hectare în sus mai  sunt necesare subvenţii pentru producţie, de ce nu poate fi de la o masa critică încolo exploatarea terenurilor agricole suficient de profitabilă.

    Din cele 2-3 miliarde euro anual de la UE,  la micul fermier, cu două vaci (dacă le mai are), patru capre, zece porci şi 20 de bibilici (de frumuseţe) nu ajunge mai nimic. Doar plăţile directe pentru suprafeţele deţinute, deseori sub 2-3 hectare.

    În acest ritm s-a creat o inegalitate uriaşă în spaţiul rural din România, cu mari fermieri (noii latifundiari?) care lucrează 2-3-7.000 de hectare şi comune de unde oamenii pleacă pentru că pur şi simplu nu au din ce să se întreţină.

    Dar vine carbon zero acum. Poate fi o şansă. Poţi impulsiona astăzi autoconsumul, profitând de această întoarcere declarată a Uniunii Europene către consum cu cât mai puţină poluare? Poţi, dacă încurajezi autoconsumul şi nu îl blamezi ca până acum. Ai 50 de găini sănătoase? Demonstrezi că deţii 50 de găini, doi porci şi două vaci? Primeşti cupon valoric prin care poţi să achiţi dentistul, un computer sau cursuri de engleză pentru copii.

    Trebuie găsit un mencanism prin care să îi premiezi pe cei care nu consumă produse ambulate şi consumă din propria curte, pentru că ei sunt în prima linie a salvării planetei.

    Cât mai puţin iaurt în păhărele de plastic, ceafă de porc în caserole sau ouă în carton, cu atât cantitatea de gunoi pentru reciclat şi distrus scade.

    Dacă tot suntem încă în faza în care vreun million de gospodării produc propriul porc, viţel şi gaină, de ce să nu încercăm să o facem cât mai profesionist şi de ce să nu fie încurajată această activitate, mai ales că este în linie cu ceea ce vrem astăzi de la economie? Mai mult verde, mai puţin transport, mai puţine ambalaje.

    Creşterea păsărilor şi animalelor pentru autoconsum sau vânzare în vecinătate/târguri ar putea deveni voga următoare după cea a animalelor de companie. Astăzi, reţelele de magazine cu produse pentru animale de companie, câini, pisici, prosperă. Mâine, Dedeman va vinde coteţe digitalizate, unde purceii vor fi crescuţi de pe tabletă.

    Toată lumea care stă la computere şi în trafic în mijlocul Bucureştiului salivează după un purcel şi un viţel crescuţi în mod tradiţional şi mulţi corporatişti sau chiar parlamentarii din comisiile unde vor să pună capăt creşterii animalelor în bătătură îl şi cumpără în această perioadă.

    Realitatea bate legile. Clar, dacă sunt făcute strâmb, de florinei romani.

     

    Din cele 2-3 miliarde de euro anual de la UE,  la micul fermier, cu două vaci (dacă le mai are), patru capre, zece porci şi 20 de bibilici (de frumuseţe) nu ajunge mai nimic. Doar plăţile directe pentru suprafeţele deţinute, deseori sub 2-3 hectare.

  • Eurodeputaţii PSD: Sărbătoarea Crăciunului este o poveste personală şi nu poate fi furată de nimeni

    „Dorinţa de a susţine diversitatea în cadrul Uniunii Europene este susţinută de absolut toate grupurile politice care formează Parlamentul European. Însă, lansarea Ghidului intern privind comunicarea incluzivă (pentru funcţionari, dar nu numai) a pornit cu stângul. Recomandarea evitării unor cuvinte cu trimitere şi la sărbătoarea Crăciunului, nu poate fi decât o gafă a iniţiatorului, care aruncă astfel o pată neagră asupra imaginii construcţiei europene. Delegaţia Română PSD consideră că paşii în spate făcuţi de unii reprezentanţi ai Comisiei Europene trebuie să se concretizeze printr-o poziţie echilibrată în cadrul dezbaterii de astăzi. România şi românii nu vor renunţa niciodată la bucuria Crăciunului sau la folosirea unor nume specifice acestei sărbători, care reprezintă o perioadă specială în viaţa fiecăruia dintre noi. Toate încercările şi eforturile de peste an lasă acum loc liniştii şi speranţei că viitorul va fi încărcat cu prosperitate şi recunoştinţă”, transmit eurodeputaţii PSD, potrivit unui comunicat de presă.

    Social-democraţii atrag atenţia că „pentru fiecare român, Crăciunul este o poveste personală şi nu poate fi furată de nimeni”.

    „Vă dorim un Crăciun fericit şi putere de întoarcere către valorile care încă pot genera lumină, înţelepciune şi responsabilitate!”, au spus, în încheiere, reprezentanţii Delegaţiei Române PSD.

     

  • Brad de artist

    Respectând tradiţia, hotelul londonez Claridge’s lasă selectarea şi decorarea bradului de Crăciun pe mâna artiştilor. După ce a demarat proiectul în 2009, colaborând atunci cu creatorul de modă John Galliano, hotelul a apelat în anii următori la Christian Louboutin sau Karl Lagerfeld ori chiar şi Sir Jony Ive şi Marc Newsom, cunoscuţi, printre altele, prin colaborarea lor cu compania Apple. Creatorul invitat din acest an este Kim Jones, directorul artistic al Dior Men, scrie The Telegraph. Acesta a decis să păstreze doar forma pomului de Crăciun, fără crengi, realizând un brad înalt de 6,5 metri format din panouri pe care este întins voal alb plisat cu grijă şi împodobit cu un număr mic de globuri de sticlă. În vârful bradului se află nu o steluţă sau un îngeraş, ci o figurină din fibră de sticlă care-l reprezintă pe căţelul designerului, Cookie, amintind de Bobby, căţelul lui Christian Dior, care a fost sursă de inspiraţie pentru multe din creaţiile acestuia.

  • Brad de artist

    Respectând tradiţia, hotelul londonez Claridge’s lasă selectarea şi decorarea bradului de Crăciun pe mâna artiştilor. După ce a demarat proiectul în 2009, colaborând atunci cu creatorul de modă John Galliano, hotelul a apelat în anii următori la Christian Louboutin sau Karl Lagerfeld ori chiar şi Sir Jony Ive şi Marc Newsom, cunoscuţi, printre altele, prin colaborarea lor cu compania Apple. Creatorul invitat din acest an este Kim Jones, directorul artistic al Dior Men, scrie The Telegraph. Acesta a decis să păstreze doar forma pomului de Crăciun, fără crengi, realizând un brad înalt de 6,5 metri format din panouri pe care este întins voal alb plisat cu grijă şi împodobit cu un număr mic de globuri de sticlă. În vârful bradului se află nu o steluţă sau un îngeraş, ci o figurină din fibră de sticlă care-l reprezintă pe căţelul designerului, Cookie, amintind de Bobby, căţelul lui Christian Dior, care a fost sursă de inspiraţie pentru multe din creaţiile acestuia.

  • Braşovul a fost inclus în topul oraşelor europene cu cei mai frumoşi brazi de Crăciun din 2021. Bradul de Crăciun din Braşov, amplasat în Piaţa Sfatului, are o înălţime de 23 de metri şi este împodobit cu 600 de globuri şi 30.000 de luminiţe

    Braşovul a fost inclus în topul oraşelor europene cu cei mai frumoşi brazi de Crăciun din 2021, alături de Strasbourg (Franţa), Budapesta (Ungaria) şi Viena (Austria), conform site-ului European Best Destinations. Piaţa Sfatului din Braşov este locul unde în fiecare an se organizează târgul de Cărciun, iar unul dintre atracţiile principale este bradul de Crăciun.

    „Conceptul sărbătorilor de iarnă din acest an este de a aduce magia Crăciunului în cartiere, atât pentru a ne asigura că respectăm condiţiile de siguranţă din punct de vedere epidemiologic, cât şi pentru a ne bucura unii de alţii, de comuniune şi de comunitate. Braşovenii şi turiştii vor putea, între 29 noiembrie şi 9 ianuarie, achiziţiona cadouri, produse specifice sărbătorilor de Crăciun, produse meşteşugăreşti sau produse tradiţionale de la căsuţele amplasate în Piaţa Sfatului, precum şi în alte pieţe reprezentative pentru oraş“, au anunţat săptămâna trecută reprezentanţii Primăriei Braşov.

    Zona centrului istoric şi Poiana Braşov sunt împodobite cu aproape 400 de ornamente luminoase montate pe stâlpii de iluminat, iar în Piaţa Sfatului este bradul de Crăciun, un brad de 23 de metri, împodobit cu 600 de globuri clasice inspirate de decorul brazilor de altădată şi cu 30.000 de luminiţe, însă Primăria Braşov a împodobit brazi de Crăciun şi în alte cartiere braşovene.

    Brazii de Crăciun din cartiere vor fi decoraţi, de asemenea, cu lumini calde, dar şi cu  1.000 de globuri verzi, argintii şi aurii.

    În acest an Braşovul este iluminat cu peste 750.000 de beculeţe în centrul istoric, în Piaţa Unirii şi în cartierele braşovene.

    Târgul de Crăciun din Braşov este deschis în perioada 29 noiembrie 2021 – 9 ianuarie 2022, în Piaţa Sfatului, iar accesul este permis fără a prezenta dovada vaccinării. Târgurile de Crăciun din Sibiu, Bucureşti şi Cluj, organizate de către autorităţile locale, permit accesul doar al persoanelor care prezintă certificatul verde.

    De asemenea, Clujul este inclus în topul celor mai frumoase destinaţii de iarnă din Europa, conform European Best Destinations.

    „Crăciunul este o perioadă atât de magică a anului. De ce să nu-l petreci chiar în inima legendarei Transilvanii: Cluj-Napoca? Urmează să descoperiţi un oraş care combină farmecul medieval al clădirilor vechi, pieţelor pavate cu piatră şi străduţele înguste cu efervescenţa unui centru academic, economic şi de afaceri modern. Vechi şi nou, linişte şi dinamism – se reunesc armonios în Cluj-Napoca, astfel încât toţi cei care îl vizitează în cele din urmă se îndrăgostesc de oraş„, se arată pe site-ul  European Best Destinations.

     

  • Americanii vor avea parte de cel mai scump Crăciun

    Statele Unite s-ar putea confrunta cu cel mai scump Crăciun şi An Nou în acest an de la izbucnirea pandemiei, pe fondul creşterii puternice a inflaţiei şi dificultăţilor de ordin logistic, potrivit Global Times.

    Costurile ridicate ale transportului şi forţei de muncă vor continua să afecteze industriile, menţinând preţurile bunurilor de Crăciun la niveluri ridicate.

     

  • Americanii vor avea parte de cel mai scump Crăciun

    Statele Unite s-ar putea confrunta cu cel mai scump Crăciun şi An Nou în acest an de la izbucnirea pandemiei, pe fondul creşterii puternice a inflaţiei şi dificultăţilor de ordin logistic, potrivit Global Times.

    Costurile ridicate ale transportului şi forţei de muncă vor continua să afecteze industriile, menţinând preţurile bunurilor de Crăciun la niveluri ridicate.

     

  • Crăciun în vremuri de pandemie: Târgurile de Crăciun din Bucureşti şi Sibiu estimează între 200.000 şi 300.000 de vizitatori fiecare, iar intrarea se va face doar pe baza certificatului verde

    ♦ Târgul de Crăciun din Bucureşti va începe pe 26 noiembrie şi o să dureze până pe 26 decembrie, pe când evenimentul din Sibiu va fi deschis până pe 2 ianuarie.

    Târgurile de Crăciun de la Bucureşti şi Sibiu, două dintre cele mai mari evenimente de tipul acesta din ţară, estimează circa 300.000 de vizitatori fiecare anul acesta, însă accesul se va face doar pe baza certificatului verde.

    Târgul de Crăciun din Bucureşti se va ţine anul acesta în Piaţa Universităţii, deşi ultimele ediţii au fost ţinute în Piaţa Constituţiei, în faţa Palatului Parlamentului. Ediţia din 2020 a Târgului de Crăciun nu a avut loc din cauza pandemiei, însă anul acesta organizatorii au decis totuşi să organizeze unul dintre cele mai mari evenimente de tipul acesta din ţară.

    În 2019, la târgul organizat în Bucureşti au luat parte circa 1 milion de persoane, însă organizatorii estimează că anul acesta vor veni în jur de 200.000-300.000 de vizitatori, iar accesul va putea fi posibil doar cu certificatul verde. Numărul de vizitatori aşteptat este mai mic şi din cauza faptului că târgul din acest an se va desfăşura pe o suprafaţa mai mică decât în 2019.

    Pe lângă suprafaţa mai mică şi prezentarea certificatului verde, Târgul de Crăciun din Bucureşti va fi diferit faţă de anii anteriori, având în vedere că organizarea concertelor nu va putea fi posibilă, aşa cum erau obişnuiţi bucureştenii.

    „Anul acesta nu vor exista concerte la Târgul de Crăciun Bucureşti. În schimb, în cadrul evenimentului vor fi: muzică ambientală, DJ set, recitaluri solo instrumentale, scurte momente artistice, colinde, cu un număr restrâns de artişti, în zilele reprezentantive din perioada sărbătorilor de iarnă“, spun organizatorii Târgului de Crăciun din Bucureşti.

    Evenimentul se va desfăşura în perioada 26 noiembrie – 26 decembrie şi vor exista 47 de comercianţi care îşi vor expune produsele în cadrul târgului. În acest an, vizitatorii vor fi nevoiţi să plătească o taxă de intrare în valoare de 5 lei, pentru achiziţia online, şi de 7 lei, dacă biletul este cumpărat de la casa de bilete.

    „Evenimentul se va desfăşura în condiţii speciale, adaptate contextului epidemiologic actual, iar siguranţa vizitatorilor, a expozanţilor şi a personalului rămâne primordială. Diferit de anul acesta, pe lângă obligativitatea prezentării certificatului verde, este faptul că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, accesul participanţilor se realizează în limita a 30% din capacitatea spaţiului de desfăşurare, iar purtarea măştii de protecţie este obligatorie (excepţie: copiii cu vârstă mai mică de 5 ani)“, precizează organizatorii.

    Bucharest Christmas Market (Târgul de Crăciun Bucureşti) este un eveniment organizat de Primăria Municipiului Bucureşti, prin CREART – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie, un serviciu public aflat în subordinea Primăriei Municipiului Bucureşti.

    În ceea ce priveşte Târgul de Crăciun de la Sibiu, care va avea loc în perioada 26 noiembrie – 2 ianuarie, organizatorii acestuia se aşteaptă la un număr de 150.000-200.000 de vizitatori anul acesta. Ultimul târg de Crăciun organizat în Sibiu a fost în 2019, an în care au mers 250.000 de persoane. Cu toate că va fi diferit faţă de 2019, având în vedere noile condiţii în care se va defăşura evenimentul, organizatorii vor ca participanţii să nu se simtă foarte diferit de ediţiile anterioare.

    „Noi ne-am propus să nu fie diferit, în sensul bun, adică să nu fie o ediţie de la care să lipsească ceva. Cu toate că avem parte de restricţii privind accesul, experienţa vizitei va fi aceeaşi, poate doar cu mai puţină aglomeraţie. Spaţiul suplimentar creat a fost prin reducerea numărului de căsuţe, de la aproape 120 în 2019, la aproximativ 80 în 2021, şi prin modul de amplasare, astfel încât spaţiile goale, inaccesibile publicului în trecut, să devină parte a zonelor libere. Expozanţii au fost contractaţi încă din vara şi am reuşit să facem selecţia lor în aceleaşi condiţii bune precum în trecut, astfel încât nici la acest capitol nu a trebuit să facem rabat. Atracţiile pentru copiii cei mai mici vor fi ceva mai puţine, însă pe cele mai îndrăgite, adică caruselul şi roata panoramică, le-am păstrat“, spun organizatorii.

    Evenimentele din anii trecuţi care aveau loc în cadrul Târgului de Crăciun din Sibiu nu vor avea loc din cauza restricţiilor impuse de către autorităţi.

    Târgul de Crăciun din Sibiu este un proiect cultural iniţiat de Biroul Ataşatului Social al Ambasadei Austriei în România, dr. h. c. Barbara Schöfnagel, în parteneriat cu municipalitatea sibiană. Primul eveniment de acest tip a avut loc în 2007.

    Chiar şi în vremuri de pandemie, unde certificatul verde a devenit un soi de carte nouă de identitate, spiritul Crăciunului va începe să se resimtă pe străzile marilor oraşe, chiar şi în afara târgurilor de Crăciun, odată ce luminile instalate de către municipalităţi vor fi aprinse.

     

  • Cumpăraţi-vă alimentele pentru Crăciun de-acum şi congelaţi-le!, sunt îndemnaţi britanicii

    Britanicii ar trebui să-şi cumpere alimentele necesare pregătirii mesei de Crăciun de-acum şi să le conceleze dacă vor să nu fie dezamăgiţi, avertizează experţii, potrivit The Independent.

    Aceştia susţin de asemenea că planurile lui Boris Johnson de la pune capăt haosului din lanţurile de aprovizionare are şanse reduse să funcţioneze.

     

  • Veşti proaste pentru milioane de români care primeau tichete cadou. Schimbarea Codului Fiscal care schimbă tot ce se întâmpla până acum

    Tichetele cadou acordate de firme angajaţilor nu vor mai fi scutite de plata contribuţiilor cu excepţia celor acordate de Paşte, Crăciun, 8 martie şi 1 iunie, conform unei Ordonanţe de Urgenţă publicate vineri în Monitorul oficial.

    Mai exact, este vorba despre OUG pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi al Legii contabilităţii nr. 82/1991, publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 197 din data de 16 februarie 2021.

    Mai exact, tichetele cadou acordate cu alte ocazii decât Paşte, Crăciun, 8 martie şi 1 iunie, nu vor mai fi scutite de contribuţii.

    Acest subiect naşte o întreagă controversă legată de tichetele cadou, care erau folosite ca bonus şi nu erau acordate angajaţilor numai cu ocazia sărbătorilor de Paşte, Crăciun, 8 martie şi 1 iunie.

    În prezent nu se ştie ce se va întâmpla cu tichetele cadou acordate până acum şi care nu au fost acordate cu ocazia sărbătorilor de Paşte, Crăciun, 8 martie şi 1 iunie.