BusinessMagazin

Tag: costuri

  • Pâinea, cel mai banal aliment, dar cu o valoare culturală, economică şi socială majoră, se scumpeşte dramatic în Europa, cu continentul prins în ghearele inflaţiei

    Costurile ridicate ale făinii, ouălor şi electricităţii forţează brută­riile din Europa să-şi crească preţuri­le şi să-şi reducă producţia, potrivit The New York Times.

    De la începutul războiului din Ucraina, preţul grâului pe care Julien Bourgeois îl foloseşte la moara sa de făină din centrul Franţei a crescut cu peste 30%. Acesta a îndemnat cele 1.000 de brutării pe care compania sa le aprovizionează să scumpească ba­gheta franţuzească cu 10 cenţi pentru a compensa costurile în creştere pe care trebuie să le treacă mai departe. 

    „Consumatorii îşi permit deo­cam­dată să plătească mai mult, dar preţurile vor continua să crească. Este îngrijorător“. În Franţa, unde baghetele costă deja cu peste 8% mai mult decât în urmă cu un an, spune acesta, „ne amintim că revoluţia a în­ce­put de la preţul pâinii“.

    Există semne că inflaţia din Europa îşi accelerează creşterea. Costul alimentelor a urcat deja cu 16% în UE. În acest context, puţine lucruri creează mai multă îngrijorare ca preţul pâinii. Preţurile acesteia nu au fost niciodată mai mari, pâinea fi­ind acum cu aproape 19% mai scum­pă decât cu un an în urmă, cea mai rapidă creştere consemnată vreoda­tă, potrivit Eurostat.

    Când preţul pâinii creşte, oame­nii resimt efectul imediat. Presiunile sunt la cel mai ridicat nivel în ţările mai a­pro­piate de zona de conflict, în special Ungaria, unde costul pâinii a urcat în septembrie cu 77% în ter­meni anuali. În Croaţia, Estonia, Le­tonia, Lituania, Polonia şi Slovacia, pâinea s-a scumpit cu peste 30%. Scumpirea pâinii a venit ca un şoc în Germania, preţurile urcând aici cu peste 18% într-un an.

    Furnizorii de făină se confruntă cu costuri în creştere la gaze şi elec­tricitate. Facturile cresc de asemenea pentru companiile dependente de e­nergie, incluzând mii de brutării in­dus­triale şi artizanale care folosesc cup­toare în cea mai mare parte a zilei.

    În Olanda, o mulţime de brutării au falimentat de la sfârşitul verii. Bru­tăriile din Belgia cresc preţurile, însă una din 10 au fost obligate să se în­chidă, cele mai multe închideri fiind aşteptate înainte de finalul anului.

    Inflaţia creşte în acelaşi timp costurile gestionării unui business în Europa prin faptul că determină an­gajaţii să ceară salarii mai mari.

    Attila Pecsi, proprietar al brută­riei Aran din Budapesta, spune că a majorat salariile celor 30 de angajaţi ai săi de două ori în acest an. Cheltu­ielile cu salariile reprezintă jumătate din costul unei pâini, iar materiile prime şi energia o altă treime.

    Cu cheltuielile în creştere, Pecsi a scumpit pâinea cu 12% din ianuarie şi plănuieşte o nouă scumpire înainte de sfârşitul anului. Iar consumatorii se aşteaptă la noi scumpiri, spune acesta.

     

     

  • Inflaţia împinge firmele globale spre estul Europei, în căutare de economii

    De la Praga şi Varşovia la Budapesta, companiile occidentale caută să profite de un bazin de forţă de muncă educată pentru servicii de afaceri externalizate, cum ar fi dezvoltarea de software, administrare, gestionarea salariilor şi cercetare pentru marii clienţi europeni şi americani, scrie Reuters.

    Acum, în ciuda reducerii diferenţelor salariale şi a creşterii costurilor mai rapid decât în Europa de Vest, centrele de servicii pentru afaceri din Europa Centrală care au înflorit în timpul pandemiei angajează mai mulţi oameni, în timp ce alte sectoare, cum ar fi producătorii, se retrag din cauza războiului din Ucraina şi a creşterii costurilor energiei.

    Un exemplu este Pure Storage, cu sediul în Silicon Valley. Dezvoltatorul de hardware şi software de date a declarat în septembrie că îşi dublează numărul de ingineri de la centrul său din Praga şi intenţionează să îl dubleze din nou în 2023 şi din nou în 2024, a declarat pentru Reuters Paul Melmon, şeful centrului din Cehia.

    “Este mai rentabil să angajezi un inginer la Praga decât la Mountain View, chiar şi cu inflaţia”, a spus Melmon, care a precizat că forţa de muncă diversificată reprezintă una dintre atracţiile oraşului Praga, unde Pure Storage are câteva sute de angajaţi.

    Sectorul serviciilor pentru întreprinderi a crescut de la aproape zero în urmă cu 25 de ani la o industrie care angajează aproape 800.000 de lucrători în Europa Centrală şi de Est, un motor din ce în ce mai important pentru economiile locale.

    Un studiu al Asociaţiei cehe a liderilor din domeniul serviciilor pentru întreprinderi, grupul industrial care reprezintă acest sector, estimează o creştere a ocupării forţei de muncă de 11% în 2022 şi de 13% în 2023.

    “Odată cu creşterea inflaţiei în Occident, această regiune vede mai mulţi investitori care vin să înfiinţeze centre şi noi tipuri de servicii”, a declarat Jonathan Appleton, director general al ABSL Cehia.

    Decalajul salarial s-a redus în ultimii ani, deoarece creşterea economică în ţări precum Polonia şi Cehia a depăşit-o pe cea a naţiunilor occidentale. Dar costurile de angajare în regiune sunt încă cu aproximativ 30% până la 50% mai mici, în funcţie de rol, spun companiile şi experţii.

    Capacitatea de a oferi locuri de muncă la distanţă a alimentat sectorul în timpul pandemiei, iar în prezent, inflaţia în creştere pe pieţe mari precum Marea Britanie, Germania şi Franţa joacă din nou în favoarea regiunii.

    În Polonia – care are peste 400.000 de angajaţi în domeniul serviciilor de afaceri – se aşteaptă ca sectorul să atingă o rată de creştere anuală de aproape 8% până la sfârşitul primului trimestru din 2023, în pofida unei creşteri salariale de două cifre din februarie, a unei inflaţii de 17,2% şi a războiului din Ucraina vecină.

    Inflaţia din Cehia se situează la 18%, de asemenea peste media zonei euro, de 10,0% în septembrie.

    “Presiunea puternică asupra salariilor, cu creşteri salariale pe pieţe precum Germania şi Franţa, ridică costul forţei de muncă la astfel de niveluri la care este dificil să fii eficient”, a declarat pentru Reuters Lukasz Gebski, directorul executiv al operatorului de call center Teleperformance Polska. “În Polonia, avem mulţi tineri care învaţă, studiază şi cunosc limbi străine, prin urmare potenţialul de creştere este mare şi este impulsionat şi de inflaţia ridicată din Occident…”

    Alte regiuni globale de externalizare au început să se lupte. În India, exportatorii de IT, precum TCS, Wipro şi Infosys – care formează cea mai mare parte a sectorului serviciilor de afaceri din ţară – s-au confruntat cu marje reduse în ultimele trimestre, în timp ce încercau să păstreze angajaţii pe fondul unei fluctuaţii mai mari a talentelor la nivelul întregului sector.

    Dar în Europa Centrală, unde PIB-ul ceh este prognozat la 2,3% în 2022, înainte de a încetini la 1,1% în 2023, iar economia poloneză este aşteptată să încetinească de la 4,7% în 2022 la 1,4% în 2023, furnizorii de servicii de afaceri partajate oferă speranţe.

    La Comdata, ai cărei 1.500 de lucrători din Cehia şi Ungaria operează linii de servicii telefonice, creşterea inflaţiei şi a costurilor din partea companiilor occidentale au menţinut afacerea în creştere. Compania intenţionează să îşi mărească numărul de angajaţi cu aproximativ 300 în 2022 şi 2023, a declarat şeful regional al grupului, Jan Nedelnik.

    “Pe măsură ce din ce în ce mai multe companii încearcă să taie şi să reducă costurile cu forţa de muncă, acestea vor muta serviciile din Europa de Vest”, a declarat Nedelnik pentru Reuters. “Văd că în ultimele două sau trei luni licitaţiile cresc rapid pentru roluri în limba germană, franceză, spaniolă şi engleză. Această tendinţă va continua”.

  • Două state se retrag de la Eurovision 2023. Motivul invocat

    Două state se retrag de la Eurovision 2023. Motivul invocat

    Radiodifuzorii plătesc o taxă pentru a participa la concurs, dar suma diferă în funcţie de mărimea ţării. Unele ţări au fost rugate să plătească mai mult după ce Rusia a fost exclusă din concurs, scrie BBC News.

    “Pe lângă costurile semnificative ale taxelor de înscriere, precum şi costurile de şedere în Marea Britanie – ne-am confruntat şi cu o lipsă de interes din partea sponsorilor, aşa că am decis să direcţionăm resursele existente către finanţarea proiectelor naţionale actuale şi planificate”, a declarat RTCG, serviciul public de radiodifuziune din Muntenegru.

    Costul total al participării tuturor radiodifuzorilor implicaţi se ridică în mod normal la aproximativ 5 milioane de lire sterline, dar suma exactă pe care o plăteşte fiecare participant nu este făcută publică.

    De asemenea, se pare că alte ţări au luat în considerare posibilitatea de a se retrage din cauza costurilor suplimentare.
    BBC urmează să plătească între 8 şi 17 milioane de lire sterline pentru a organiza evenimentul, în numele Ucrainei, la Liverpool, în mai 2023.
    Cele două televiziuni care s-au retras, RTCG şi MRT, nu au reuşit să treacă de semifinalele concursului din acest an de la Torino, Italia.
    MRT a precizat într-un comunicat că “taxa de înscriere majorată pentru participare”, precum şi criza energetică din Macedonia de Nord, i-au forţat să ia această decizie.

    Organizatorii concursului, European Broadcast Union, au declarat că “se angajează să menţină costurile de participare cât mai accesibile posibil”, iar taxele sale sunt “calculate în funcţie de numărul de ţări care concurează”, luând în acelaşi timp în considerare “dimensiunea relativă şi statutul financiar al membrului”.

    O listă completă a ţărilor care vor participa este aşteptată să fie confirmată în cursul acestei săptămâni.


     

  • Două state se retrag de la Eurovision 2023. Motivul invocat

    Două state se retrag de la Eurovision 2023. Motivul invocat

    Radiodifuzorii plătesc o taxă pentru a participa la concurs, dar suma diferă în funcţie de mărimea ţării. Unele ţări au fost rugate să plătească mai mult după ce Rusia a fost exclusă din concurs, scrie BBC News.

    “Pe lângă costurile semnificative ale taxelor de înscriere, precum şi costurile de şedere în Marea Britanie – ne-am confruntat şi cu o lipsă de interes din partea sponsorilor, aşa că am decis să direcţionăm resursele existente către finanţarea proiectelor naţionale actuale şi planificate”, a declarat RTCG, serviciul public de radiodifuziune din Muntenegru.

    Costul total al participării tuturor radiodifuzorilor implicaţi se ridică în mod normal la aproximativ 5 milioane de lire sterline, dar suma exactă pe care o plăteşte fiecare participant nu este făcută publică.

    De asemenea, se pare că alte ţări au luat în considerare posibilitatea de a se retrage din cauza costurilor suplimentare.
    BBC urmează să plătească între 8 şi 17 milioane de lire sterline pentru a organiza evenimentul, în numele Ucrainei, la Liverpool, în mai 2023.
    Cele două televiziuni care s-au retras, RTCG şi MRT, nu au reuşit să treacă de semifinalele concursului din acest an de la Torino, Italia.
    MRT a precizat într-un comunicat că “taxa de înscriere majorată pentru participare”, precum şi criza energetică din Macedonia de Nord, i-au forţat să ia această decizie.

    Organizatorii concursului, European Broadcast Union, au declarat că “se angajează să menţină costurile de participare cât mai accesibile posibil”, iar taxele sale sunt “calculate în funcţie de numărul de ţări care concurează”, luând în acelaşi timp în considerare “dimensiunea relativă şi statutul financiar al membrului”.

    O listă completă a ţărilor care vor participa este aşteptată să fie confirmată în cursul acestei săptămâni.


     

  • Alimentul al cărui preţ s-a triplat în 2022, în România! Costă 100 lei/kg în Mega Image

    Preţurile la alimente, dar nu numai, au fost în creştere în 2022, faţă de anul trecut, aşa arată datele oficiale privind inflaţia. Fiecare client al marilor reţele de supermarketuri, dar şi al magazinelor de la colţul străzii, poate simţi asta în propriul portofel la fiecare tură de cumpărături.

    Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2022, comparativ cu luna septembrie 2021, a ajuns la 15,9%, în creştere faţă de valoare din lunile precedente, conform datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică.

    În ceea ce priveşte mărfurile alimentare, acest indicator a ajuns la 19,12% în acest interval, iar la categoria generală peşte şi produse din peşte, creşterea este de 18,55% de la an la an, scrie gandul.ro

    Cea mai mare scumpire din România, aşa cum o resimte mare parte din populaţie, este la gaze, unde majorarea este de 70,64% în luna septembrie 2022 comparativ cu luna septembrie 2021. Unica ieftinire este la serviciile de telefonie, cu 1,16%, potrivit datelor INS.

    Clienţii care au poftă de file de somon şi merg să-l cumpere din Carrefour sau Mega Image pot vedea că preţul s-a triplat în 2022.

    În Carrefour, un kilogram de file de somon costă 80 de lei, iar la Mega Image, 100 de lei

  • (P) Izolează-ţi locuinţa cu soluţii complete de la Brico Dépôt, pentru economii semnificative de energie şi costuri mai mici de întreţinere

    Pentru reducerea consumului de energie şi a cheltuielilor cu încălzirea, izolaţia locuinţei cu soluţii adecvate este esenţială. Într-o casă neizolată, o cantitate mare de căldură se pierde adesea prin acoperiş (25%); pereţi (35%); pardoseală (15%) sau ferestre (10%) − Prin urmare, oricât de performant ar fi sistemul de încălzire ales, acesta nu va fi eficient într-o astfel de locuinţă.

    O casă izolată corespunzător va fi mai uşor de încălzit, iar costurile aferente vor fi mai mici, consumul de energie fiind redus cu până la 50%. Brico Dépôt îţi pune la dispoziţie soluţii complete de izolare, eficiente şi accesibile, prin programe de finanţare în rate, fără dobândă. În plus, pentru comenzi online de peste 300 de lei, până pe 22 octombrie beneficiezi de livrare gratuită.

    Încălzeşti fără să risipeşti

    Pentru o bună izolaţie termică a pereţilor, la Brico găseşti o mulţime de materiale din care poţi alege:

    Polistirenul expandat lasă pereţii să respire, fără a permite, însă, pătrunderea aerului rece în casă. Este un produs ignifug şi ecologic (poate fi reciclat în proporţie de 100% şi nu are emisii dăunătoare mediului), fiind în acelaşi timp, foarte rezistent.

    Polistirenul extrudat oferă, la rândul său, protecţie termică şi împotriva umezelii şi diminuează zgomotul. Acesta poate fi folosit cu succes pentru a izola acoperişuri, pereţi, planşe, fundaţii, pardoseli, faţade sau pereţi interiori.

    Un alt izolator foarte des utilizat, cu eficienţă ridicată şi dublu rol, atât termic, cât şi fonic, este vata de sticlă. Este un material cu o rezistenţă sporită la incendii, deoarece nu arde şi nu întreţine focul, împiedicând, totodată, formarea mucegaiului.

    Compatibilă cu toate tipurile de locuinţe, fie că este vorba despre un apartament la bloc sau de o casă la curte, vata bazaltică poate fi, de asemenea, o opţiune eficientă. În funcţie de nevoile tale, poţi opta pentru plăci din vată bazaltică simplă sau cu finisaj din aluminiu, potrivite pentru izolaţia mansardelor sau a pereţilor exteriori. Montat corespunzător, acest material împiedică şi pătrunderea vaporilor de apă sau a umezelii în casă.

    Nu în ultimul rând, aplicarea benzilor de etanşare pentru tâmplărie este o soluţie simplă, dar care poate face diferenţa pe timpul iernii. Dacă dispunem de un buget mai redus, putem apela la astfel de produse special concepute pentru ferestre şi uşi − se montează rapid, fiind autoadezive, şi sunt uşor de şters şi de curăţat.

    Alegerea unei metode eficiente de izolare înseamnă, aşadar, menţinerea îndelungată a căldurii din casă şi un efort financiar mai mic pentru tine. Ţine frigul departe de casa ta şi comandă online produsele şi materialele potrivite pentru planurile tale de construcţii şi izolare a locuinţei, pe www.bricodepot.ro!

  • Pepsi testează piaţa printr-o serie de scumpiri: Compania a mărit preţurile produselor pentru a compensa creşterile costurilor

    PepsiCo inc. a crescut preţurile gustărilor şi băuturilor sale cu o medie de 17% de la an la an. Producătorii de bunuri de larg consum urmăresc să vadă dacă pot face acelaşi lucru fără ca oamenii să cumpere mai puţine produse, scrie Dinara Land.

    PepsiCo, compania din spatele unor mărci precum chipsurile Doritos, fulgii de ovăz Quaker Oats sau Mountain Dew, a declarat că preţurile mai mari vor ajuta la compensarea creşterii costurilor.

    Miercuri, compania a declarat veniturile pentru trimestrul încheiat pe 3 septembrie, care exclud efectele valutare, achiziţiile şi cesionările, au crescut cu 16% de la an la an. Toate câştigurile au provenit din creşterea medie a preţului de 17%. În trimestrul încheiat în iunie, preţurile PepsiCo au crescut în medie cu 12% de la an la an.

    Cheltuielile consumatorilor s-au menţinut relativ bine până acum, în ciuda inflaţiei, dar experţii spun că „ne apropiem de un punct critic”.

    De asemenea, preţurile mai mari nu au fost un semn sigur că firmele îşi pot creşte marjele de profit. PepsiCo a declarat că preţurile materiilor prime şi transporturilor vor creşte pentru restul anului.

    Compania de băuturi Purchase, cu sediul în New York, a declarat că reduce costurile pentru a compensa presiunea asupra marjelor de profit şi pentru a rezista la ceea ce părea să deterioreze condiţiile macroeconomice, au spus directorii.

    „Poate veni un moment în care creşterea veniturilor încetineşte”, a spus un oficial al companiei. El a adăugat: „Trebuie doar să fim pregătiţi pentru asta”.

    În general, PepsiCo a raportat câştiguri de 2,7 miliarde dolari, sau 1,95 dolari pe acţiune, comparativ cu 2,22 miliarde dolari sau 1,60 dolari pe acţiune, cu un an mai devreme. Excluzând anumite articole, cum ar fi vânzarea Tropicana şi alte mărci de sucuri, potrivit Pepsi, câştigurile pe acţiune au fost de 1,97 USD. Analiştii intervievaţi de FactSet se aşteptau la un câştig pe acţiune de 1,84 USD.

  • Un alt gigant mondial anunţă noi concedieri în încercarea de a amortiza costurile companiei.

    Intel Corp. plănuieşte o reducere majoră a numărului de angajaţi pentru a minimiza costurile şi pentru a face faţă pieţei de computere, a raportat Bloomberg.

    Concedierile vor fi anunţate încă din această lună, compania intenţionând să facă această mişcare aproximativ în aceeaşi perioadă cu raportul privind veniturile din al treilea trimestru, pe 27 octombrie. Producătorul de cipuri avea 113.700 de angajaţi în iulie.

    Intel se confruntă cu o scădere abruptă a cererii de procesoare pentru PC, principala sa afacere, şi s-a chinuit să recâştige cota de piaţă pierdută în faţa unor rivali precum Advanced Micro Devices Inc. În iulie, compania a avertizat că vânzările din 2022 vor fi cu aproximativ 11 miliarde de dolari mai mici decât se aştepta anterior. Analiştii prevăd o scădere a veniturilor în trimestrul al treilea de aproximativ 15%. Şi marjele cândva de invidiat ale Intel s-au micşorat: sunt cu aproximativ 15 puncte procentuale mai înguste decât cifrele istorice de aproximativ 60%.

    Intel, cu sediul în Santa Clara, California, a refuzat să comenteze cu privire la planul de concedieri.

    Ultimul val mare de concedieri al Intel a avut loc în 2016, când compania a redus aproximativ 12.000 de locuri de muncă, sau 11% din totalul său. Intel a făcut reduceri mai mici de atunci şi a închis mai multe divizii, inclusiv unităţile sale de modem celular şi drone. La fel ca multe companii din industria tehnologiei, Intel a îngheţat angajările la începutul acestui an, când condiţiile de piaţă s-au înrăutăţit şi temerile de recesiune au crescut.

    Cele mai recente reduceri sunt probabil menite să amortizeze costurile fixe ale Intel, posibil cu aproximativ 10% până la 15%, a declarat analistul Bloomberg Intelligence Mandeep Singh într-o notă de cercetare. El estimează că aceste costuri variază de la cel puţin 25 de miliarde de dolari până la 30 de miliarde de dolari.

    Gelsinger a preluat conducerea Intel anul trecut şi a lucrat pentru a restabili reputaţia companiei din Silicon Valley. Dar chiar înainte de prăbuşirea vânzărilor de PC-uri, lupta a tot dificilă. Intel şi-a pierdut avantajul tehnologic de lungă durată, iar proprii directori recunosc că reputaţia companiei de inovare s-a ofilit în ultimii ani.

    Vânzările de PC-uri au scăzut cu 15% în al treilea trimestru faţă de anul trecut, potrivit IDC. HP Inc., Dell Technologies Inc şi Lenovo Group Ltd., care utilizează procesoare Intel în laptopurile şi computerele desktop, au suferit toate scăderi abrupte.

    În condiţiile în care preţurile PC-urilor stagnează şi cererea slăbeşte, Intel ar putea fi nevoit să urmărească o reducere a dividendelor pentru a compensa vânturile contra fluxului de numerar, a spus Singh. 

    În acelaşi timp, compania este supusă unei presiuni intense din partea investitorilor pentru a-şi consolida profiturile. Acţiunile companiei au scăzut cu peste 50% în 2022, cu o scădere de 20% doar în ultima lună.

    Acţiunile au scăzut cu aproximativ 1% la 24,80 dolari la New York miercuri dimineaţă.

    Tensiunile SUA cu China au întunecat şi viitorul industriei de cipuri. Administraţia Biden a anunţat vineri noi restricţii la export, limitând ceea ce companiile americane de tehnologii pot vinde naţiunii asiatice. Ştirea a făcut ca acţiunile producătorilor de cipuri să scadă din nou, Intel scăzând cu 5,4% în acea zi.

  • Europa: criza energiei iscă planuri de relocare, de majorări salariale şi bonusuri în sectorul corporate, provocând teamă investitorilor

    Pachetul de susţinere de 200 de miliarde de euro lansat de Germania în criza energiei va asigura susţinere limitată companiilor şi nu le va descuraja probabil pe cele care au deja planuri de relocare către baze de producţie mai ieftine de peste graniţe, scrie Reuters.

    „Pachetul propus nu va schimba nimic de pe agendă deocamdată. Trebuie în continuare să găsim alternative“, arată Mads Ryder, CEO al producătorului german de porţelan Rosenthal.

    Costurile ridicate cu forţa de muncă şi alte costuri din Germania determină multe companii să-şi mute părţi din business sau întregul busi­ness către locaţii mai ieftine din economiile emergente europene sau alte regiuni sau să creioneze astfel de planuri.

    Marile companii industriale ger­ma­ne îşi pot muta producţia în alte părţi în funcţie de costuri şi clienţi, însă pentru firmele mici şi mijlocii, baza industriei germane, criza va lovi mai dur. Aceeaşi criză a energiei deter­mi­nă companiile europene să-şi facă planuri de majorare a salariilor şi de oferire de bonusuri excep­ţionale pentru a-şi ajuta angajaţii să facă faţă unei ierni aspre, iar astfel de planuri stârnesc îngrijorare în rândul investi­torilor, aceştia temându-se că aceste costuri suplimentare vor ero­da profi­tu­rile şi submina economia regiunii.

    Stellantis şi LVMH se numără printre companiile care oferă bonu­suri excepţionale majorităţii angajaţi­lor pentru a-i ajuta să facă faţă factu­rilor uriaşe în iarnă. Deşi astfel de plăţi sunt relativ uşor de digerat de către marile companii multinaţiona­le, o temere mai mare este că multe programează mai devreme negocie­rile pentru revizuirea plăţilor anuale sau au convenit majorări salariale neprogramate.

    În interviuri, investitori, analişti şi strategi creionează o perspectivă sumbră pentru restul acestui an şi sugerează provocări chiar mai mari pentru 2023.

    Hani Radha, de la PineBridge Investments, se aşteaptă ca Europa să se cufunde în recesiune în T4, ceea ce ar putea duce la o prăbuşire a marjelor de profit.

    Stephane Ekolo, de la Tradition, susţine că majorările salariale nu vor face decât să alimenteze în continuare inflaţia şi vor afecta marjele companiilor din moment ce acestea se confruntă în continuare şi cu costuri în creştere.

    Creşterea profiturilor este aşteptată să încetinească dramatic la 19,5% în T4 şi la doar 1,7% în T1, 2023, indică datele Refinitiv.

  • OLX: Cât a costat anul acesta să îţi trimiţi copilul la şcoală

    Românii au căutat metode de a economisi, chiar şi în privinţa rechizitelor necesare pentru începutul de an şcolar 2022-2023, potrivit unui studiu al grupului OLX. Datele OLX arată că interesul pentru articole şcolare a fost cu 39% mai mare în august 2022 faţă de aceeaşi lună din 2021. În topul celor mai căutate articole şcolare sunt rucsacul/ghiozdanul, urmate de pixuri/stilou şi hârtie, iar cererea cea mai mare s-a înregistrat în Bucureşti, Ilfov (22151), Argeş (2856), Iaşi (2682), Cluj (2457) şi Constanţa (2050).

    Pe fondul creşterii indicelui preţului de consum, care măsoară inflaţia în România, puterea de cumpărare pentru anumite categorii de produse a scăzut, inclusiv pentru rechizitele şcolare, conform OLX, liderul pieţei locale de anunţuri generaliste. Drept urmare, cererea pentru ghiozdane a înregistrat o creştere cu 85% în august 2022, comparativ cu august 2021, cererea de pixuri a crescut cu 83%, iar cea mai mare creştere a fost înregistrată pentru hârtie, cu 284%. În ceea ce priveşte preţul mediu, 2021 versus 2022, per produs, la rucsacuri a crescut cu 8,33% până la 96 lei, al pixurilor cu 19,67%, iar pe de altă parte preţul mediu pentru hârtie a înregistrat o scădere cu 1.144%.

    „Inflaţia îi împinge pe români să cumpere tot mai des produse la preţuri mai avantajoase de pe OLX şi observăm acest tip de comportament, chiar şi atunci când vine vorba despre rechizitele şcolare. OLX încurajează alegerile sustenabile, care prelungesc durata medie de viaţă a unui produs, prin simpla menţinere în uz, ajutând în felul acesta şi planeta. Factorul financiar este cel care îi impinge pe români să găsească soluţii şi observăm asta prin cererea mare, de la ghiozdane şi până la hârtie, avută la începutul anului şcolar 2022-2023.”, declară Dragoş Matei, Product Manager OLX.