Tag: contracte

  • Cum arată piaţa muncii în ultima săptămână a stării de urgenţă: Cum evoluează numărul de contracte de muncă suspendate şi încetate

    Până la data de 12 mai, apoximativ 900.000 de contracte de muncă au fost suspendate, în timp ce peste 340.000 de contracte de muncă au fost încetate, conform celui mai recent comunicat de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a prezentat datele cu privire la situaţia contractelor de muncă suspendate (şomaj tehnic)/încetate, înregistrate la Inspecţia Muncii pentru data de 12 mai.

    Contracte individuale de muncă suspendate 899.328 din care:

    ·        260.201 – Industria prelucătoare

    ·        160.784 – Comert cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

    ·        113.219 – Hoteluri şi restaurante

    Contracte individuale de muncă încetate 344.355 din care:

    ·         61.830 – Comerţ cu ridicata şi amănutul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

    ·         60.428 – Industria prelucrătoare

    ·         49.659 – Construcţii

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) face acest demers pentru informarea corectă şi completă a opiniei publice, scrie în comuicatul de presă de pe site-ul insituţiei.

    Guvernul României a decis să sprijine salariaţii angajatorilor aflaţi în şomaj tehnic prin acoperirea integrală a fondurilor aferente.

    Astfel, angajatorii care au salariaţi prin Contracte Individuale de Muncă (CIM) şi pe care i-au înregistrat în REVISAL ca intrând în şomaj tehnic, se vor adresa Agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din judeţul în care angajatorul are sediul social.

    Celelalte persoane, care au alte forme de angajare (PFA, drepturi de autor etc.), se vor adresa Agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială din judeţul în care au înregistrat activitatea.

    Întreaga comunicare între solicitanţi şi instituţiile vizate, respectiv solicitările şi depunerea documentelor, se face prin poşta electronică.

     

     

  • Piaţa muncii continuă declinul: Numărul de contracte de muncă suspendate şi încetate continuă să crească

    Până la data de 7 mai, peste 900.000 de contracte de muncă au fost suspendate, în timp ce peste 320.000 de contracte de muncă au fost încetate, conform celui mai recent comunicat de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a prezentat datele cu privire la situaţia contractelor de muncă suspendate (şomaj tehnic)/încetate, înregistrate la Inspecţia Muncii pentru data de  7 mai.

    Contracte individuale de muncă suspendate 925.075 din care:

    ·        278.472 – Industria prelucătoare

    ·        166.060 – Comert cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

    ·        112.873 – Hoteluri şi restaurante

    Contracte individuale de muncă încetate 325.526 din care:

    ·         58.837 – Comerţ cu ridicata şi amănutul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

    ·         57.073 – Industria prelucrătoare

    ·         46.264 – Construcţii

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) face acest demers pentru informarea corectă şi completă a opiniei publice, scrie în comuicatul de presă de pe site-ul insituţiei.

    Guvernul României a decis să sprijine salariaţii angajatorilor aflaţi în şomaj tehnic prin acoperirea integrală a fondurilor aferente.

    Astfel, angajatorii care au salariaţi prin Contracte Individuale de Muncă (CIM) şi pe care i-au înregistrat în REVISAL ca intrând în şomaj tehnic, se vor adresa Agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din judeţul în care angajatorul are sediul social.

    Celelalte persoane, care au alte forme de angajare (PFA, drepturi de autor etc.), se vor adresa Agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială din judeţul în care au înregistrat activitatea.

    Întreaga comunicare între solicitanţi şi instituţiile vizate, respectiv solicitările şi depunerea documentelor, se face prin poşta electronică.

     

     

  • Locul lăsat liber de Uber Eats în piaţă este ocupat de Bolt cu aplicaţia Bolt Food

    Piaţa de livrări la domiciliu, singura activă în această perioadă marcată de pandemia de Covid-19, va avea un nou jucător, Bolt Food, divizia de livrări de mâncare a aplicaţiei de transport Bolt.

    Platforma estoniană de ride-hailing Bolt, activă şi pe piaţa din România, a început deja să negocieze cu restaurantele din piaţă, ba chiar a şi semnat unele contracte, arată datele ZF.

    Compania intră pe piaţa de livrări la domiciliu din România într-o perioadă în care Uber Eats abia a anunţat că va ieşi.

    “Bolt Food va intra pe piaţa cu cele mai mici comisioane de listă de până acum, de 22%. Aceste comisioane pot fi negociate însă”, spune un jucător din piaţă.

    Acum, pe acest segment – al livrării de mâncare – cei mai mari jucători sunt glovo şi foodpanda. Din datele ZF, livrările sunt undeva la 5-7% din toată piaţa de mâncare, adică la 70-100 mil. lei, conform estimărilor ZF. În contextul în care comisioanele sunt de 20-30% la aceste platforme, încasările lor sunt de 10-20 mil. lei dacă se ia în calcul faptul că nu toate livrările se fac prin platforme, unele fiind şi independente. În România există, conform celor mai recente date, 35.000-40.000 de restaurante, cafenele şi baruri.

     

  • Mai mult de 300.000 de oameni s-ar putea întoarce la lucru din 4 mai. Aproape jumătate dintre ei lucrează în industria prelucrătoare

    Numărul contractelor suspendate, adică angajaţii care au fost trimişi în şomaj tehnic, a scăzut cu aproape 302.000 pe 30 aprilie comparativ cu ziua precedentă, un indicator că aceşti angajaţi îşi vor relua activitatea şi se vor întoarce la locurile de muncă de dinainte de decretarea stării de urgenţă.

    Numărul contractelor suspendate din industria prelucrătoare a scăzut cu 145.567 pe 30 aprilie comparativ cu ziua precedentă, un semn că industria auto îşi redeschide fabricile. 

    Industria auto se aşteaptă la peste 120.000 de angajaţi care să revină în fabrici de luni, 4 mai, odată cu reluarea producţiei la Dacia şi Ford. Repornirea producţiei de maşini de către Automobile Dacia şi Ford România va însemna şi dezgheţarea industriei producătorilor de componente, în condiţiile în care şi aceştia vor relua producţia.

    Luând în calcul circa 240.000 de angajaţi la nivelul industriei auto locale, în prezent la posturi sunt circa 60.000, iar de luni sunt aşteptaţi cel puţin 120.000. Producţia a fost deja reluată de cei de la Continental, Michelin, Bosch, iar repornirea continuă, în condiţiile în care toate companiile au anunţat implementarea unor măsuri suplimentare.

    O altă industrie unde numărul contractelor suspendate a scăzut mult de pe o zi pe alta este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde pe 30 aprilie erau cu aproape 45.000 mai puţine contracte suspendate decât în ziua precedentă.

    Angajaţii revin la muncă şi în industria hotelurilor şi a restaurantelor. Numărul contractelor suspendate din această industrie a scăzut cu mai mult de 14.200 pe 30 aprilie faţă de ziua precedentă.

  • Subiectul corupţiei din România, din nou în titlurile internaţionale: Contracte dubioase de peste 12 mil. dolari pentru măşti medicinale acordate unei firme care vinde tutun şi alcool

    Publicaţia americană Washington Post a realizat o analiză a contractelor încheiate în pandemie în mai multe ţări şi remarcă în România o „pandemie de corupţie”, precum şi în alte state precum Bangladesh şi Columbia.

    După ce procedurile normale care se impun licitaţiilor publice au fost suspendate pentru a accelera viteza de răspuns în faţa crizei medicale, contractele care au început să apară au strârnit multe critici.

    Spre exemplu, firma Romwine and Cofee SRL din Giurgiu vinde în mod normal tutun şi alcool, însă a reuşit să obţină două contracte în valoare de 12,6 milioane dolari pentru a furniza măşti de protecţie – la un preţ dublu faţă de piaţă.

    Afacerea s-a concretizat în contextul în care furnizorul de echipamente medicale Sanimed International nu a putut participa la atribuirea directă pentru că are restanţe la plata taxelor, preferând să participe printr-un parteneriat cu firma care vinde tutun şi alcool, a explicat Cătălin Hideg, proprietarul Sanimend, care a insistat că metoda nu este una ieşită din comun.

    „Peste tot în lume, toate marile companii folosesc alte companii pentru licitaţii. Folosesc asociaţii, consorţii, parteneriate. Sunt companii cu trei angajaţi şi trei laptopuri care au câştigat licitaţii de sute de milioane de euro pentru străzi, autostrăzi, poduri şi aşa mai departe”, a spus Hideg pentru un post de televiziune din România.

    Sorin Ioniţă, expert român în reforma administraţiei publice, a numit concurenţa pentru contractele legate de criza medicală „o zonă gri”.

    „Este o zonă gri, fie că vorbim de corupţie sau nu. Fiecare obţine ce poate”, a spus el.

    Ce s-a întâmplat în Columbia

    Când guvernul columbian a început să împartă pachete cu alimente familiilor grav afectate de măsurile de carantină impuse, parlamentarul Ricardo Quintero a fost şocat de preţurile exorbitante plătite de stat către furnizori. El a decis să meargă la magazin şi să cumpere exact ce se afla în cutiile cu alimente.

    În urma acestei acţiuni el a determinat că statul plăteşte mai bine de jumătate faţă de preţurile din magazine, ceea ce a dat naştere unuia dintre cel 14 anchete care se desfăşoară astăzi în Columbia în legătură cu oamenii care au încercat să profite de pe urma crizei.  

    „Mereu poţi găsi corupţie. Însă ce doare cel mai mult este că se manifestă acum, în astfel de momente”, a spus parlamentarul Ricardo Quintero.

    De la ţările mici şi până la cele mari, guvernele cheltuie mii de miliarde de dolari pentru a combate atât criza medicală, cât şi pe cea economică – pe care analiştii o numesc cea mai gravă din ultimul secol.

    În contextul în care guvernele încearcă să identifice cât mai repede furnizori de produse medicale şi producători de alimente, autorităţile pun accent mai mult pe viteză decât pe transparenţă, renunţând la multe dintre regulile de concurenţă pentru a ţine pasul cu răspândirea virusului.

    Pentru multe guverne nu este o alegere, întrucât dacă nu se mişcă destul de repede, ar putea muri milioane de oameni. Însă această goană ridică temeri din ce în ce mai mari legate de birocraţii corupţi care îşi umplu buzunarele şi de contractorii care profită de criză.

    Unde a dispărut orezul

    Una dintre ţintele principale într-o ţară ca Bangladesh s-a dovedit a fi ajutorul alimentar acordat oamenilor care au rămas şomeri.

    Când guvernul din Bangladesh a lansat o acţiune organizată prin care a distribuit orez celor mai defavorizaţi dintre cetăţeni, peste 272 de tone de orez au dispărut.

    Un număr de aproape 50 de persoane, incluzând birocraţi şi oficiali locali, au fost acuzaţi că au încercat să vândă mai departe orezul la preţuri mai mari.

    „O astfel de criză naţională ar trebui să scoată la iveală o serie de virtuţi umane – empatie şi solidaritate – aşa cum vedem în alte părţi. Însă în cel mai ruşinos mod, au ieşit la iveală cele mai rele vicii umane”, a spus Iftekhar Zaman, directorul executiv al Biroului Internaţional pentru Transparenţă din Bangladesh.

  • Vremuri negre pentru aurul negru

    Zdruncinată de criza coronavirusului, industria petrolieră a ajuns astfel în scenariul în care pentru prima dată în istorie vânzătorul – rafinării, companii petroliere – plăteşte cumpărătorul pentru a achiziţiona petrol.
    Preţul petrolului Brent, referinţa europeană, a scăzut la 15,98 dolari barilul (22 aprilie), acesta fiind cel mai mic nivel din 1999, după ce cantitatea de petrol disponibilă în piaţă a depăşit cu mult oferta, pe fondul scăderii economice cauzate de pandemia de COVID-19 care a redus cererea de combustibili. Piaţa a fost practic inundată cu petrol de când
    OPEC +, condus de Arabia Saudită şi Rusia, nu a reuşit să reînnoiască reducerile de producţie, luna trecută. OPEC + a convenit noi scăderi de livrări în această lună, dar blocajele guvernamentale pentru a limita pandemia au redus şi mai mult cererea de combustibil.

  • Piaţa muncii reintră în picaj: După ce numărul contractelor de muncă suspendate a scăzut săptămâna trecură, astăzi începe din nou să crească şi trece de 1 milion de contracte de muncă suspendate

    Până la data de 21 aprilie, peste 1.000.000 de contracte de muncă au fost suspendate, în timp ce peste 200.000 de contracte de muncă au fost încetate, conform celui mai recent comunicat de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a prezentat datele cu privire la situaţia contractelor de muncă suspendate (şomaj tehnic)/încetate, înregistrate la Inspecţia Muncii până la data de 21 aprilie.

    Contracte individuale de muncă suspendate 1.005.508 din care:

    ·        314.496 – Industria prelucătoare

    ·         188.183 – Comert cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

    ·         109.861 – Hoteluri şi restaurante

    Contracte individuale de muncă încetate 240.151 din care:

    ·         45.313 – Comerţ cu ridicata şi amănutul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

    ·         41.891 – Industria prelucrătoare

    ·         32.402 – Construcţii

    Numărul contractelor sus­pen­date, adică angajaţii pe care companiile i-au tri­mis în şomaj tehnic, a scăzut cu aproape 130.000 de la vârful înregistrat pe 9 aprilie, ajungând la circa 902.000 pe 16 aprilie, conform datelor de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

    Din data de 16 aprilie, ultima raportare de săptămâna trecută, pâna în data de 21 aprilie, numărul de contracte suspendate a crescut du peste 100.000. După această creştere, numărul de contracte de muncă suspendate a trecut din nou pragul de 1 milion.

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) face acest demers pentru informarea corectă şi completă a opiniei publice, scrie în comuicatul de presă de pe site-ul insituţiei.

    Guvernul României a decis să sprijine salariaţii angajatorilor aflaţi în şomaj tehnic prin acoperirea integrală a fondurilor aferente.

    Astfel, angajatorii care au salariaţi prin Contracte Individuale de Muncă (CIM) şi pe care i-au înregistrat în REVISAL ca intrând în şomaj tehnic, se vor adresa Agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din judeţul în care angajatorul are sediul social.

    Celelalte persoane, care au alte forme de angajare (PFA, drepturi de autor etc.), se vor adresa Agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială din judeţul în care au înregistrat activitatea.

    Întreaga comunicare între solicitanţi şi instituţiile vizate, respectiv solicitările şi depunerea documentelor, se face prin poşta electronică.

     

     

  • Numărul contractelor de muncă suspendate continuă să scadă şi se apropie de 900.000

    Până la data de 16 aprilie, peste 900.000 de contracte de muncă au fost suspendate, în timp ce peste 200.000 de contracte de muncă au fost încetate, conform celui mai recent comunicat de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).
     
    Număul de contracte de muncă înregistrat o scădere de aproximativ 68.000 de la 970.005, câte erau raportate în data de 15 aprilie, la 901.623, câte erau raportate în data de 16 aprilie. 
     
    În acelaşi timp, numărul de conctracte de muncă suspendate a crescut cu peste 6.000 de la 226.962,câte erau raportate în data de 15 aprilie, la  233.798 în data de 16 aprilie.
    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a prezentat datele cu privire la situaţia contractelor de muncă suspendate (şomaj tehnic)încetate, înregistrate la Inspecţia Muncii până la data de 15 aprilie.
     
    Contracte individuale de muncă suspendate 901.623 din care:
     
    ·        263.929 – Industria prelucătoare
     
    ·         170.426 – Comert cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor
     
    ·         101.968 – Hoteluri şi restaurante
     
    Contracte individuale de muncă încetate 233.798 din care:
     
    ·         44.280 – Comerţ cu ridicata şi amănutul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor
     
    ·         40.640 – Industria prelucrătoare
     
    ·         31.667 – Construcţii
     
    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) face acest demers pentru informarea corectă şi completă a opiniei publice, scrie în comuicatul de presă de pe site-ul insituţiei.
     
    Guvernul României a decis să sprijine salariaţii angajatorilor aflaţi în şomaj tehnic prin acoperirea integrală a fondurilor aferente.
     
    Astfel, angajatorii care au salariaţi prin Contracte Individuale de Muncă (CIM) şi pe care i-au înregistrat în REVISAL ca intrând în şomaj tehnic, se vor adresa Agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din judeţul în care angajatorul are sediul social.
     
    Celelalte persoane, care au alte forme de angajare (PFA, drepturi de autor etc.), se vor adresa Agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială din judeţul în care au înregistrat activitatea.
     
    Întreaga comunicare între solicitanţi şi instituţiile vizate, respectiv solicitările şi depunerea documentelor, se face prin poşta electronică.
     
     
     

     

  • Cum văd fermierii interzicerea exportului de cereale: Este o măsură subiectivă. Nu ştim care e starea actuală a suprafeţelor cultivate cu cereale, în ce stadiu se află contractele de export sau ce stocuri avem

    La ceas de seară, în 9 aprilie, autorităţile române au anunţat că interzic exportul de cereale către destinaţiile din afara Uniunii Europene în timpul stării de urgenţă, până la jumătatea lunii mai, printr-o ordonanţă militară, intrată de astăzi în vigoare.

    Grâul, orzul, ovăzul, porumbul, orezul, făina de grâu, seminţele oleaginoase şi zahărul vor rămâne în România, însă fermierii spun că i-a surprins această măsură, mai ales că unii dintre ei aveau deja semnate şi achitate contracte pentru exportul cerealelor, ce vor fi reziliate şi nu se ştie cine va achita nota de plată.

    „E o măsură surprinzătoare, luată dintr-un motiv subiectiv. Nu ştim care e starea actuală a suprafeţelor cultivate cu cereale, în ce stadiu se află contractele de export sau ce stocuri au fermierii. Nu ne aşteptam să trebuiască să reziliem contractele aflate în derulare. Cine plăteşte clauzele? Dacă cerealele se întorc de la trader la producător, cine plăteşte transportul? E o situaţie care nu a fost gândită până la capăt”, consideră Mircea Băluţă, preşedinte al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV). El exploatează 3.500 de hectare cu cereale în judeţul Argeş.

    Fermierul crede că decizia a fost luată rapid, fără ca autorităţile să se consulte cu mediul de business şi fără să ştie care e situaţia exacta în teren. În teren, e secetă prelungită în majoritatea regiunilor din ţară, iar producţia de grâu, orz şi secare e afectată în proporţie de 40-45%, dar autorităţile în loc să găsească soluţii să satisfacă nevoia de apă, au considerat că este mai bine să interzică exporturile de cereale şi să ne bazăm pe stocurile de anul trecut.

    El crede că unui dintre argumentele pentru care s-a luat această decizie ar fi seceta prelungită, „dar sigur sunt mai multe argumente, pe care noi încă nu le cunoaştem, dar poate autorităţile le ştiu. Efectele acestei stopări se vor simţi de la producători la procesatori şi exportatori”.

    Dintr-o producţie de 30 de milioane de tone de cereale, numai în primele nouă luni din 2019 au fost exportate 10 milioane de tone de cereale, adică o treime din producţia locală, potrivit INS. Ieri, 9 aprilie, reprezentanţii statului au spus că în România mai există doar de 700.000 de grâu. „În est, grâul deja se întoarce.”

    „Decizia a fost luată din motive emoţionale, iar piaţa cerealelelor va fi în mod certat afectată. Bursele au început să se dea peste cap, preţurile probabil o să scadă, iar România care era printre principalii exportatori de cereale, acum face stocuri. O să încercăm să facem contracte cu procesatorii interni”, apreciază Băluţă.

     

     
  • Piaţa muncii în picaj: Peste 1,2 milioane de contracte individuale de muncă au fost suspendate sau încetate până acum

    Până la data de 9 aprilie, peste 1.000.000 de contracte de muncă au fost suspendate, în timp ce peste 200.000 de contracte de muncă au fost încetate, conform celui mai recent comunicat de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a prezentat datele cu privire la situaţia contractelor de muncă suspendate (şomaj tehnic)/încetate, înregistrate la Inspecţia Muncii până la data de 9 aprilie.

    Contracte individuale de muncă suspendate 1.030.973 din care:

    ·         321.014 – Industria prelucătoare

    ·         195.438 – Comert cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

    ·         119.983-Hoteluri şi restaurante     

    Contracte individuale de muncă încetate 205.318 din care:

    ·         39.532 – Comerţ cu ridicata şi amănutul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

    ·         35.342 – Industria prelucrătoare

    ·         26.967 – Construcţii

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) face acest demers pentru informarea corectă şi completă a opiniei publice, scrie în comuicatul de presă de pe site-ul insituţiei.

    Guvernul României a decis să sprijine salariaţii angajatorilor aflaţi în şomaj tehnic prin acoperirea integrală a fondurilor aferente.

    Astfel, angajatorii care au salariaţi prin Contracte Individuale de Muncă (CIM) şi pe care i-au înregistrat în REVISAL ca intrând în şomaj tehnic, se vor adresa Agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din judeţul în care angajatorul are sediul social.

    Celelalte persoane, care au alte forme de angajare (PFA, drepturi de autor etc.), se vor adresa Agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială din judeţul în care au înregistrat activitatea.

    Întreaga comunicare între solicitanţi şi instituţiile vizate, respectiv solicitările şi depunerea documentelor, se face prin poşta electronică.