Tag: consumatori

  • Confort made in Ro: Olanda, cel mai mare producător de gaze din UE, are 85% din case încălzite cu gaz, Ungaria, ţară lipsită de resurse, are 58%, dar România a rămas cu o treime

    Media la nivelul UE privind ponderea gazelor naturale în încălzirea locuinţelor este de 38%, dar România, al doilea mare producător de gaz al blocului, „reuşită“ să fie sub acest standard de confort, cu doar o treime dintre locuinţele contectate la reţeaua de gaze naturale.

    Potrivit celor mai recente date privind modul în care se încălzesc locuinţele la nivel european, statistic pentru 2019 arată că 38% dintre consumatorii utilizează gazul natural.

    Liderul de necontestat în ceea ce priveşte conectarea consumatorilor la reţeaua de gaze este Olanda, acolo unde 85% dintre locuinţe se încălzesc cu această resursă. Olanda este de atfel şi cel mai mare producător de gaze la nivelul UE, ţara făcând deja paşi semnificativi pentru tranzitarea sistemului de gaze spre zona de hidrogen, mai ales în contextul obiectivelor de mediu asumate de UE pe termen lung.

    Italia este o altă economie dezvoltată unde gazul ocupă cel mai important loc în ceea ce priveşte încălzirea locuinţelor, 60% dintre consumatorii casnici fiind conectaţi la reţeaua de distribuţie. Ungaria, ţară complet lipseşte de rezervă de gaze, dependentă de importuri, a reuşit şi ea conectează mai bine de jumătate din consumatorii săi la reţeaua de gaze, astfel că la nivelul anului 2019 ponderea celor care-şi asigură confortul termic astfel era de 58 % din total.

    România, al doilea mare producător de gaze de la nivelul UE, este însă dependent de lemne pentru căldură, numai o treime dintre locuinţe fiind racordate la sistemul de distribuţie a gazului natural.

    Cifrele din statisticile europene sunt oglindite şi în strategiile ener­getice naţionale. Potrivit statisticilor disponibile, aşa cum sunt ele incluse în proiectul de Strategie Energetică 2020-2030, cu persectiva anului 2050, România are un total de 8,5 milioane de locuinţe, din care sunt locuite efectiv 7,5 milioane.

    „O treime din locuinţele României (aproape 2,5 mil.) Se încălzesc direct cu gaz natural, folosind central de apartament, dar şi sobe cu randament extrem de scăzut (cel puţin 250.000 de locuinţe). Aproximativ 3,5 mil. locuinţe (marea majoritate în mediul rural) folosesc combustibil solid – majoritate lemne, dar şi cărbune -, as în sobe cu randament foarte scăzut. Restul locuinţelor sunt încălzite cu combustibili lichizi (păcură, motorină sau GPL) sau energie electrică. Peste jumătate dintre locuinţe din România sunt încălzite parţial în timpul iernii “, mai arată Strategia Energetică a României.

  • Despre vin şi alte ispite

    Sezonul strugurilor este aici, să ne îmbete cu arome fel de fel şi să pregătească terenul pentru vinurile care vor face deliciul meselor din anii următori. Despre delicii vorbeşte şi Grapes – cuvântul englezesc pentru „struguri” – un wine bar din Bucureşti care face din băuturile fine centrul universului.

    Artizanii localului situat pe Bulevardul Mărăşeşti din Capitală sunt Adrian Jipa şi Andreea Sorescu. El este somelier, iar ea – creator de artă şi dezvoltator imobiliar. Au văzut o artă în vin, aşa că au decis s-o concretizeze în Grapes, un proiect pornit în septembrie 2019, care aduce la un loc pasiunea comună pentru rafinament.

    „Când între profesionalism şi artă vinul devine un element de legătură, lucrurile evoluează cu succes. Wine barul, aşa cum îl vedem noi, este un loc de întâlnire al pasionaţilor, fie ei de vin sau rom, whisky, gin, trabucuri, un loc unde socializarea este un «must». De aici şi ideea de a crea o mică comunitate în jurul locaţiei, iar pentru asta în fiecare săptămână organizăm un eveniment”, spune Adrian Jipa.

    În meniul Grapes – The wine bar există 400 de etichete de vinuri româneşti şi internaţionale, 50 de etichete de băuturi distilate, 45 de etichete de trabucuri şi 60 de etichete disponibile la pahar, în locaţie.

    „În acest moment lucrăm cu 24 de producători, furnizori, importatori şi ne dorim ca în cel mai scurt timp să putem importa direct anumite produse.”

    Vinului şi celorlalte băuturi le stă însă bine alături de răsfăţuri gastronomice, astfel că partea culinară a wine barului cuprinde două selecţii – una de brânzeturi şi una de mezeluri, atât internaţionale, cât şi locale. Pentru că spaţiul din Bucureşti şi-a găsit deja publicul şi a format o comunitate în jurul său, cei doi antreprenori vor să replice modelul.

    „Investiţia se ridică la aproximativ 110.000 euro până în acest moment şi ne gândim să mai deschidem încă o locaţie în zona de vest a ţării, în Timişoara sau Arad.”

    Proiectul Andreei Sorescu şi al lui Adrian Jipa vine într-un context favorabil localurilor ca al lor. Numărul locaţiilor de tip wine bar a crescut constant în ultimii cinci ani, remarcă chiar cei doi fondatori ai Grapes, iar asta este o consecinţă a interesului manifestat pentru vin din partea consumatorilor. Acesta vine să completeze interesul de necontestat pentru aceeaşi băutură al lui Adrian Jipa.

    „Recomandările noastre pentru sezonul de toamnă-iarnă se îndreaptă către vinurile româneşti, a căror degustare o încurajăm. Calitatea vinurilor româneşti este în continuă creştere şi asta se vede şi în numărul medaliilor pe care vinurile noastre le obţin la concursurile internaţionale. Recent, două vinuri roşii au obţinut 94, respectiv 95 de puncte la renumitul concurs Decanter World Wine Awards (una dintre cele mai mari competiţii de vin din lume – n. red.).”

    Dar, dincolo de recunoaşteri oficiale, Adrian Jipa spune că localul Grapes l-a condus către o altă concluzie: „cele mai bune vinuri sunt cele pe care le savurăm împreună cu prietenii”.

    În meniul Grapes – The wine bar există 400 de etichete de vinuri româneşti şi internaţionale, 50 de etichete de băuturi distilate, 45 de etichete de trabucuri şi 60 de etichete disponibile la pahar, în locaţie.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Katrafus – brand de haine pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Sînziana Fotache

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Prezenţă: naţională


    Ioana Dumitrache – brand de haine pentru femei (Bucureşti)

    Fondatoare: Ioana Dumitrache

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în primul an de activitate: 200.000 de lei (circa 40.000 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională


    Ograda – obiecte vestimentare cu printuri (Bucureşti)

    Fondatoare: Andreea Pârvu, Nadejda Ghilca şi Irina Szellelki

    Investiţie iniţială: 1.500 de lei (circa 300 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională


    Learnity – comunitate de învăţare pentru elevii de liceu (Bucureşti)

    Fondatoare: Silvia Floarea

    Investiţie iniţială: 2.500 de euro

    Cifră de afaceri anuală: 50.000 de euro


    Zuriell – agende personalizate din piele (Arad)

    Fondatoare: Sandra Hallal

    Investiţie iniţială: peste 6.000 de euro

    Cifră de afaceri anuală înainte de pandemie: 100.000 de euro

    Prezenţă: online, magazine din Bucureşti şi Sibiu, librăriile Cărtureşti



    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Unu din doi consumatori casnici de energie a trecut în piaţa concurenţială, iar cererea este tot mai mare pe fondul pandemiei. Facturile record sunt problema

    Jumătate dintre consumatorii casnici de energie au ales o ofertă din piaţa concurenţială a vânzătorilor de electricitate, dar deşi liberalizarea nu este factorul care a dus la creşterea preţurilor, toţi sunt puşi acum în faţa unor facturi mai mari. ♦ În unele cazuri facturile deja au bifat un salt de 30% faţă de anul trecut, evoluţie care va fi şi mai accentuată în 2022.

    Datele de la Autoritatea Naţională de Reglemen­tare în domeniul Energiei (ANRE) arată că după primul semestru al anului jumătate din consumul casnic de energie electrică a fost realizat pe segmentul concurenţial al pieţei, adică de consu­matorii care au ales o ofertă din piaţa de profil. Spre comparaţie, anul trecut pro­centul era de 37%, arată datele Autorităţii.

    Astfel, dintr-un consum total de 7,2 TWh, care reprezintă circa un sfert din consumul total de energie al României, 3,6 TWh au fost realizaţi pe segmentul casnic concurenţial. Cantitatea de energie consu­mată de casnici în primul semestru al anului a fost cu circa 7% mai mare decât cea în perioada similară a anului trecut, creşterea consumului fiind impactul direct al pandemiei şi al mutării biroului acasă, în cazul multor consumatori casnici.

    Practic, în ultimul an, liberalizarea pieţei de energie s-a transformat din tendinţă în certitudine. Deşi procesul s-a accelerat într-o perioadă caracterizată prin preţuri mici, care au stimulat tranziţia spre zona de energie concurenţială, anul acesta facturile sunt într-o creştere galopantă pe fondul evoluţiei preţului energiei atât la nivel local, cât şi internaţional.

    Astfel, în unele cazuri facturile deja au bifat un salt de 30% faţă de anul trecut, evoluţie care va fi şi mai accentuată în 2022.

    Încă din primele luni ale anului spe­cialiştii din domeniu au avertizat că scum­pirile se vor accentua pe fondul galopului făcut de preţul certificatelor de emisii de carbon în contextul planului de decarboni­zare al UE şi pe revenirea cererii de energie ca urmare a redresării econo­mice. Situaţia se regăseşte în toate statele europene.

    Problema locală este că deficitul din zona de producţie, ca urmare a lipsei cronice de investiţii, a obligat România să aducă energie de peste graniţe la un preţ pe măsură.

    Paradoxal însă, în timp ce toată lumea vorbeşte despre impactul carbonului în scumpirile fără precedent, statisticile arată că România este una dintre cele mai verzi ţări în materie de producţie de energie.

    Cu acest portofoliu de generare de energie electrică, în care unităţile strategice sunt deja amortizate, blamarea carbonului şi a certificatelor de emisii pentru scumpirea fără precedent a energiei este mai degrabă un discurs politic menit să mascheze 30 de ani de lipsă de investiţii şi o decizie unică la nivel european, spargerea sistemului de producţie în funcţie de sursă.  

     

    Compensaţii financiare?

    Ca măsură pentru limitarea impactului scumpirii energiei în facturile finale, guvernul ar putea compensa o parte din efortul financiar. Astfel, consumatorii casnici cu un consum lunar între 30 şi 200 kWh vor primi o subvenţie de 18 bani pe kWh, lucru care ar trebui să-i încurajeze să aleagă cea mai bună ofertă din piaţă şi să ducă la creşterea concurenţei. Cei 18 bani reprezintă diferenţa dintre cel mai mic preţ din piaţă la energie, 64 de bani pe kWh, cu toate taxele incluse, şi cel mediu de 82 de bani pe kWh. Dacă respectivul consumator deja are contractul de furnizare semnat pe cel mai mic preţ, 64 de bani pe kWh, va primi şi în acest caz discountul de 18 bani.

  • O statistică la care este bine că suntem la coadă: 3% dintre români beau zilnic sucuri îndulcite precum Coca Cola sau Mirinda, faţă de 9% media UE

    Peste 10% din belgieni, germani sau polonezi consumă zilnic sucuri îndulcite.

    România este între ţările din UE un exemplu al contrastelor când vine vorba de sucuri îndulcite, ceea ce înseamnă că puţini beau zilnic astfel de produse, dar puţini sunt şi cei care nu consumă deloc sau o fac doar ocazional.

    Astfel, piaţa locală se află pe locul şase pe continent când vine vorba de numărul de români care beau zilnic astfel de produse, cu 3,3% din total, devansată doar de ţările baltice (toate trei) şi Finlanda (ponderea variază de la 2,4% la 3,2%). România are însă şi una dintre cele mai mici cote ale celor care beau ocazional sau chiar deloc. Şi după acest indicator, piaţa locală se află tot pe şase (doar că de la coadă), cu doar 60% din total populaţie, faţă de aproape 80% în aceleaşi state baltice şi Finlanda, potrivit biroului european de statistică Eurostat.

    Datele arată astfel că dacă în aceste ţări sucurile îndulcite nu sunt foarte populare, în România există mulţi care con­sumă frecvent, chiar dacă nu zilnic. Mai exact, 11,4% beau de 4-6 ori pe săptămână, în timp ce un sfert dintre consumatori apelează la astfel de bunuri de 1-3 ori pe săptămână.

    Cei mai fervenţi consumatori sunt nemţii – 12% beau zil­nic -, maltezii – cu o pondere similară – şi belgienii. În cazul aces­tora din urmă unu din cinci oameni consumă sucuri zi de zi.

    Piaţa de sucuri – cu bule sau fără – e dominată de giganţi români sau străini în frunte cu Coca-Cola, Pepsico, Maspex (Tymbark), Romaqua (Giusto) sau Granini. Ziarul Financiar a identificat de-a lungul anilor mai multe afaceri mici care au lansat produse precum socată, bragă şi limonadă (cu sau fără bule). Toate aceste produse sunt marchetate ca fiind mai sănătoase decât cele realizate de marii jucători. Totuşi, e vorba de afaceri mici, la început de drum. Ele încă nu cântăresc greu în total piaţă.

  • Cum l-a transformat Fornetti pe român în patiser. Soluţia găsită de companie pentru a trece mai uşor peste criza adusă de pandemie

    Patiseriile, majoritatea cu servirea la geam, se numără printre afacerile grav afectate de pandemie, mai ales în urma lockdownului impus anul trecut în România, pe măsură ce criza sanitară sa acutizat. Fornetti, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa locală de pofil, nu a făcut excepţie. Care a fost colacul de salvare de care sa agăţat pentru a supravieţui?

    Am fost nevoiţi să ne adaptăm unei situaţii total diferite mai repede decât o făcând de obicei. Atunci când în două săptămâni rămâne fără clienţi în proporţie de 90%, provocare devine o adevărată problemă ”, spune Gabriel Voin, director comercial, Fornetti România, adăugând că soluţii şi strategie care i-au ajutat să depăşească pandemia au venit după zeci de încercări nereuşite. Doar aşa că înţeleg că dinamica pieţei era alta şi că trebuia să se adapteze, să regândească totul.

    „Tendinţa de consum a clienţilor sa schimbat, procesul de cumpărare este diferit, fluxurile pietonale sunt uşor schimbate, iar procesele operaţionale s-au modificat substanţial. Toate acestea au reprezentat date noi ale unei ecuaţii pe care a trebuit să o rezolve într-un timp record şi sunt mândri că am reuşit acest lucru în mai puţin de 6 luni de la apariţia pandemiei. ”

    Dacă 2019, un an fără pandemie, „a mers excepţional de bine, a fost un an foarte bun pentru Fornetti”, în 2020, datele publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice arată că cifra de afaceri înregistrată de Fornetti România a scăzut la 156 de milioane de lei, de la 205 milioane de lei în anul precedent, iar profitul net s-a diminuat la sub 1 milion de lei, de la 15 milioane în urmă cu doi ani. Pentru 2021, Voin estimează o creştere de două cifre faţă de anul trecut. „Suntem foarte optimişti, deoarece graficul de vânzări nu s-a restrâns şi suntem siguri că vor fi rezultate bune şi pentru ce a mai rămas din acest an. Vânzările merg bine, avem un număr constant de magazine şi parteneri de franciză, suntem pe drumul cel bun.”

    Una dintre deciziile importante luate de reprezentaţii businessului în 2020 a fost să păstreze echipa intactă.  „Nu am disponibilizat pe nimeni şi suntem bucuroşi că ne-am păstrat numărul de angajaţi şi în anul greu care a trecut. A existat şomaj tehnic pentru muncitorii din producţie în primăvara anului trecut, iar restul angajaţilor au muncit remote, acolo unde s-a putut.” Compania are în jur de 450-480 de angajaţi, la sediul central din Timişoara şi la cele două puncte de lucru din Judeţul Harghita şi Bucureşti.

    O altă strategie adoptată de companie anul trecut, după declinul vânzărilor clasice în urma scăderii  traficului şi a direcţionării consumului cu preponderenţă către comenzile online a fost lansarea, în luna aprilie, a unei game noi de produse congelate, reambalate în cantităţi mai mici, de 1 kilogram, pe care clienţii le puteau achiziţiona inclusiv din retail – mai exact din magazinele Penny, sau online, prin platformele de food delivery, şi prepara în propria locuinţă. Reambalarea şi dezvoltarea produselor pentru a fi coapte acasă a reprezentat o premieră în istoria de aproape 20 de ani a companiei Fornetti, spuneau reprezentanţii businessului într-un material anterior publicat în ediţia specială „Cele mai inovatoare companii din România” din 2020, realizată de Business MAGAZIN. „Hai să coacem acasă (numele noii game – n. red.) a fost un real succes în perioada lockdownului, în special în retail. Penny a fost singurul retailer care a înţeles şi care a fost de acord să pornim acest tip de proiect de a comercializa produsele din gama specială, gândite pentru a fi pregătite în cuptorul propriu de acasă. Şi acum produsele sunt disponibile, ele bucurându-se în continuare de succes în rândul consumatorilor”, notează Voin.

    În prezent, portofoliul businessului numără în jur de 50 de sortimente pe piaţa de franciză din România, unele permanente, altele, produse speciale, de sezon. „Mini cu telemea este vedeta noastră, de peste 15 ani de zile fiind în topul vânzărilor. Se bucură de succes şi produsele cu telemea şi caşcaval, sărăţelele cu caşcaval sau cele cu fructe ca vişine, caise sau ciocolată şi brânză dulce.” În legătură cu interesul tot mai mare al românilor pentru alimentele bio şi vegane, Voin spune că, din fericire, piaţa s-a dezvoltat foarte mult în plan local în ultimii ani, românii fiind destul de apropiaţi de gusturile şi tendinţele venite din Vest, însă compania nu a inclus încă în portofoliu acest tip de produse. „E o piaţă mare şi bogată în România şi fiecare consumator are ocazia să încerce exact ceea ce caută. Momentan, Fornetti nu dispune de astfel de produse, însă analizăm acest aspect şi este unul dintre subiectele abordate în şedinţele de realizare a strategiei pe termen lung.”

    Media clienţilor companiei este puţin peste 1 milion pe săptămână la nivel naţional, iar Voin spune că graficul care indică numărul consumatorilor a fost tip fierăstrău de-a lungul anului 2020 şi începutul anului 2021, în funcţie de restricţiile de circulaţie impuse de autorităţi. „Spre surprinderea noastră, migrarea clienţilor spre online nu a influenţat atât de mult cifra totală, procentul de atragere a clienţilor crescând chiar cu 2%.” În ceea ce priveşte profilul clientului Fornetti şi modul în care s-a schimbat în ultimii ani, Voin spune că acesta este un aspect foarte complex deoarece studiile de piaţă desfăşurate constant le oferă cifre privind toate categoriile de vârstă. „Principalii noştri consumatori sunt femeile şi copiii. În ultimii ani, datorită campaniilor de marketing desfăşurate, am reuşit să îmbunătăţim cifrele privind categoria de clienţi cu vârstă cuprinsă între 18 şi 30 de ani, categorie pe care o consideram deficitară acum 4 ani.”

    Despre evoluţia pieţei locale de francize, pentru care Fornetti este un jucător reprezentativ, Voin spune că, în ciuda problemelor aduse de criza sanitară, aceasta a fost stabilă şi pe perioada pandemiei. „Nu s-au închis în mod definitiv magazine, ci doar au avut activitatea oprită temporar, în special cele aflate în apropierea şcolilor şi clădirilor de birouri. Munca de acasă şi şcoală online s-au simţit în încasările magazinelor Fornetti.” El adaugă însă că, în mod surprinzător, anul 2020, un an sub semnul lockdownului, nu a încetinit ritmul de dezvoltare al reţelei Fornetti. „Ne mândrim că am inaugurat punctul de lucru numărul 800 în România.” Compania are şi o flotă proprie de peste 150 de maşini, de la autovehicule pentru angajaţi până la maşini utilitare, bus transport persoane sau TIR-uri.

    Potrivit lui, costurile deschiderii unei unităţi Fornetti sunt diferite în funcţie de fiecare spaţiu, există totuşi de taxă de intrare în sistem de 1.000 de euro, urmează de necesitate dotării spaţiului cu mobilier şi utilizare specific francizei, cost care variază între 3.500 şi 8.000 de euro .

    Pentru anul financiar 2020-2021, compania are un buget de investigaţii de circa 5 milioane de lei. „Investiţiile vizită în principal utilaje necesare în producţie, echipament pentru revista, precum şi alte echipamente de natură tehnică şi IT.” Pe termen lung, Gabriel Voin spune că nu sunt încă stabilite cifre exacte pentru investigaţii, precizând că acestea sunt împărţite, la nivel de grup, între cele trei fabrici, în funcţie de necesităţi.

  • EY: 68% dintre consumatori aşteaptă de la companii să-şi rezolve problemele de sustenabilitate; 56% dintre ei adoptă comportamente sustenabile doar dacă acest lucru îi ajută să economisească bani

    Nivelul de îngrijorare al consumatorilor în privinţa efectelor pandemiei este pe un uşor trend descendent la nivel global, cu o medie de 39% a celor care cred că vieţilor lor vor fi afectate de criza sanitară timp de cel puţin încă 12 luni, procent în scădere faţă de 40% în februarie 2021, arată un studiu EY.

    Tema sustenabilităţii devine prioritară şi se impune ca principală tendinţă, în contextul în care tot mai mulţi consumatori reevaluează diverse aspecte ale traiului cotidian, printre care accesibilitatea preţurilor. Majoritatea consumatorilor (64%) îşi propune să acorde mai multă atenţie impactului pe care îl are asupra mediului ceea ce consumă, iar 60% intenţionează să se concentreze mai mult asupra raportului calitate-preţ. Această situaţie creează o tensiune în legătură cu cine trebuie să suporte costul sustenabilităţii.  

    „Pe fondul unui trend în creştere al încrederii în gestionarea crizei medicale COVID-19, consumatorii pun un accent mărit pe administrarea finanţelor familiei, dar şi pe sustenabilitate şi revenirea la modul de viaţă de  dinainte de pandemie. Ca urmare a unei dorinţe crescute de a trăi sustenabil, consumatorii preferă companiile care investesc în sustenabilitate. Aceste investiţii sunt, însă, recuperate printr-un preţ mărit al produselor, iar consumatorii devin reticenţi în a plăti mai mult pentru aceeaşi valoare percepută. Totodată, sustenabilitatea este înţeleasă diferit, în funcţie de zona geografică, iar companiile ar trebui să îşi concentreze eforturile în transparentizarea invesţiilor în sustenabilitate, dar şi într-o comunicare clară asupra valorilor şi acţiunilor întreprinse în acest sens.”, spune Cristian Cârstoiu, Partener, Consultanţă, EY România.

    Per total, 64% dintre consumatori petrec în continuare mai mult timp acasă decât înainte de pandemie. Locuinţele au devenit nişte hub-uri unde oamenii muncesc, comandă diverse bunuri, se menţin în formă şi se distrează, ceea ce reprezintă un moment extrem de favorabil pentru a face tranziţia către opţiuni sustenabile, cu un impact pozitiv asupra mediului şi societăţii.

    În prezent, 31% dintre respondenţi spun că cheltuiesc mai mult pe produse care sunt sustenabile şi benefice pentru mediu, iar 64% sunt pregătiţi să îşi schimbe comportamentul, dacă acest lucru este în beneficiul societăţii.

    Cu toate acestea, 78% dintre consumatori îşi fac griji în privinţa impactului pandemiei asupra propriilor finanţe.

    Mai mult de jumătate (53%) dintre ei spun că preţul a devenit un criteriu mai important pentru o achiziţie decât era înainte de pandemie, ceea ce reprezintă o ameninţare la adresa duratei în timp a atitudinii pozitive faţă de comportamentele sustenabile.

    Prin urmare, în loc să se angajeze financiar pentru atingerea unor obiective de sustenabilitate importante pentru societate, mulţi consumatori aleg să se implice în acţiuni care au un impact redus şi nu presupun costuri, care să îi ajute să economisească bani.

     Astfel că, peste jumătate dintre respondenţi (56%) au declarat că adoptă comportamente sustenabile doar dacă acest lucru îi ajută să economisească bani, în special în zona activităţilor casnice de bază, cum ar fi: diminuarea consumului de energie (85%), reciclarea sau reutilizarea ambalajelor (83%) şi refolosirea pungilor de cumpărături (83%).

    Lipsa acestui angajament financiar al consumatorilor în direcţia sustenabilităţii arată că majoritatea (68%) aşteaptă de la companii să acţioneze ca lideri pentru schimbări pozitive sociale şi de mediu. Consumatorii consideră că organizaţiile sunt mult mai în măsură să determine transformarea pieţelor în direcţia sustenabilităţii prin procese şi inovaţii. 28% sunt de părere că marile corporaţii multinaţionale trebuie să diminueze cantitatea de deşeuri generate prin procesele de producţie, iar 25% spun că acestea trebuie să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră.

    Conform studiului EY Future Consumer Index, în rândul consumatorilor există un nivel scăzut de informare cu privire la ce înseamnă sustenabilitatea. 61% dintre respondenţi recunosc că au nevoie de mai multe informaţii pentru a face alegeri mai bune la cumpărături. Această situaţie indică necesitatea unei transparenţe mai mari din partea comercianţilor şi a companiilor producătoare de bunuri de larg consum pentru a-i ajuta şi ghida pe consumatori în a face  alegeri sustenabile. Drept urmare, produsele şi serviciile sustenabile se confruntă cu probleme de percepţie, mulţi consumatori sunt descurajaţi de preocupările legate de calitatea slabă (67%) şi de preţurile ridicate (66%), precum şi de lipsa de încredere generată în urma unor antecedente de tip „greenwashing” şi a unor presupuse practici de marketing înşelător (60%).

  • Schimbări uriaşe: Consumatorii vor putea primi 300 de lei de la firmele de electricitate. Cum puteţi obţine banii

    Consumatorii afectaţi de pene de electricitate vor primi compensaţii financiare de până la 300 de lei, conform unui ordin recent al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) publicat în Monitorul Oficial.

    Mai exact, este vorba despre Ordinul nr. 46/2021 privind aprobarea Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, publicat în Monitorul Oficial nr. 649 din data de 01 iulie 2021.

    Prin acest ordin, ANRE impune operatorilor de distribuţie a energiei electrice să plătească compensaţii financiare clienţilor afectaţi de întreruperile electrice.

    Principalele schimbări şi măsuri, conform unui comunicat de presă al ANRE, se referă la:

    Includerea întreruperilor scurte, între 3 secunde şi 3 minute, în categoria întreruperilor care se monitorizează şi pentru care operatorii de distribuţie sunt obligaţi să acorde compensaţii la depăşirea numărului maxim stabilit prin standard. Pentru fiecare astfel de depăşire operatorii de distribuţie vor acorda compensaţii tuturor utilizatorilor afectaţi, astfel:

    • înaltă tensiune: 300 RON peste 10 întreruperi pe an,
    • medie tensiune: 10 RON peste 10 întreruperi pe săptămână,
    • joasă tensiune: 5 RON peste 10 întreruperi pe săptămâna.

    Acordarea posibilităţii utilizatorilor de a-şi monta pe cheltuială proprie analizoare de calitate care pot fi folosite în relaţiile contractuale dintre aceştia şi operatorii de distribuţie.

     Reducerea, începând cu data de 01.01.2022, a abaterii pozitive permise a tensiunii de alimentare la joasă tensiune de la Ă10% la Ă5% din valoarea tensiunii nominale, monitorizată săptămânal. Această modificare asigură corelarea cu valoarea tensiunii maxime admisibile pentru echipamentele electrice şi electronice care se alimentează la joasă tensiune, deţinute de utilizatorii reţelei.

    Pentru nerespectarea indicatorilor de performanţă privind calitatea curbei de tensiune, operatorul de distribuţie are obligaţia de a acorda utilizatorilor următoarele compensaţii:

    • pentru persoane juridice: 270 RON la 110kV, respectiv 130 RON la JT şi MT pentru fiecare perioadă de monitorizare;
    • pentru persoane fizice: 270 RON la 110kV, respectiv 70 RON la JT şi MT pentru fiecare perioadă de monitorizare.

    Adăugarea la indicatorii de calitate comercială a serviciului de distribuţie a termenului de 90 de zile de realizare a racordării, inclusiv recepţia şi punerea în funcţiune a instalaţiei de racordare pentru utilizatorii clienţi casnici şi clienţi finali noncasnici ale căror locuri de consum sunt alimentate prin instalaţii de racordare cu lungimi de până la 2500 metri. Pentru nerespectarea acestui indicator s-a prevăzut un cuantum al compensaţiei de 100 RON, indiferent de nivelul de tensiune sau de categoria utilizatorului (persoana fizică/juridică). Se urmăreşte astfel, îmbunătăţirea activităţii de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie.

    Adiţional, pentru nerespectarea prevederilor standardului de performanţă, operatorul de distribuţie este sancţionat conform prevederilor Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, cu amendă de la 10.000 RON până la 200.000 RON.

    Stabilirea unor intervale privind preluarea apelurilor telefonice efectuate de utilizatorii reţelei prin centrele de telefonie gestionate de operatorii de distribuţie, şi anume:

    – maximum 30 de secunde de la iniţierea apelului de către utilizator  până la preluarea acestuia, fără intervenţia operatorului uman;

    – maximum 180 de secunde de la preluarea apelului pentru posibilitatea utilizatorului de a selecta opţiunea de a transfera apelul la un operator uman;

    – maximum 20 de minute de la preluarea apelului pentru începerea convorbirii utilizatorului cu un operator uman.

    Prin această măsură se urmăreşte îmbunătăţirea comunicării între utilizator şi operatorul de distribuţie astfel încât evenimentele semnalate de utilizatori să poată fi preluate cât mai rapid în scopul remedierii, precum şi reducerea timpilor de aşteptare în beneficiul utilizatorilor.

    Deşi numărul de apeluri telefonice pentru care nu sunt respectate intervalele de timp menţionate anterior este doar monitorizat, nerespectarea acestor valori poate fi sancţionată conform prevederilor Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, aplicabile în situaţia nerespectării de către operatorul de distribuţie a prevederilor standardului de performanţă cu amendă de la 10.000 RON până la 200.000 RON .

    “Impactul acestei măsuri este unul pozitiv pentru utilizatori, deoarece includerea monitorizării întreruperilor scurte şi prevederea acordării de compensaţii utilizatorilor la depăşirea numărului maxim stabilit de standard contribuie la obligarea operatorului de a lua măsuri rapide şi eficiente pentru remedierea disfuncţionalităţilor, care, în prezent, se manifestă în diferite zone de reţea de joasă tensiune şi care pot provoca deprecierea echipamentelor electrocasnice, precum şi generarea de disconfort clienţilor”, potrivit comunicatului ANRE.

     

  • Clienţii industriali din România au avut o creştere a facturilor de 5,9% în 2020

    România este singura dintre pieţele majore pe care sunt activi italienii de la Enel care anul trecut a trecut printr-o creştere a facturilor, arată datele din raportul integrat pe anul 2020 lansat de grupul de utilităţi italian, care citează Eurostat.

    Astfel, pe segmentul consumatorilor casnici din România facturile au crescut cu 4,1%, timp în care cei din Spania au beneficat de o reducere de 11% iar cei din Italia de o scădere de 3,4% în 2020 faţă de 2019. În ciuda creşterilor, preţurile au rămas mai mici totuşi în România faţă de cele două pieţe majore ale italienilor.

    Pa partea de consumatori industriali însă, lucrurile stau diferit. Astfel, companiile din România s-au confruntat cu o creştere a preţului de 5,9%, timp în care fimele din Italia au beneficiat de o reducere de 22,4%, iar cele din Spania de 20,3%. Practic, o firmă din România a ajuns să aibă costuri mai mari cu energia decât una din Italia sau Spania.

    Potrivit datelor din raportul Autorităţii Naţionale de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE), consumul intern de energie s-a redus anul trecut cu circa 3%, dar cauza a fost industria, puternic lovită de criza sanitară. Consumul casnic a crescut cu 5%.

    Anul acesta, cererea de energie a intrat deja pe un trend ascendent lucru care s-a văzut imediat în preţuri.

    Mai mult, lucrurile vor continua în această direcţie pe fondul revenirii cererii şi a scumpirii fără precedent a certificatelor de emisii de CO2.

    Enel a înregistrat anul trecut venituri de 1,39 miliarde de euro din operaţiunile din România, în creştere faţă de nivelul de 1,37 de miliarde de euro din 2019. Cel mai mare salt a fost făcut de EBITDA-ul grupului (profitul operaţional), activităţile locale generând 309 milioane de euro, cu 50% mai mult faţă de 2019.

    Compania alimentează cu energie 3 milioane de clienţi, din care 0,9 mi­lioane de clienţi sunt deja monitorizaţi de la distanţă prin intermediul contoa­re­lor inteligente. Până în 2028 planul Enel este de a ajunge la 1,7 mi­lioa­ne de contoare inteligente în reţeaua sa.

    Mai departe, Enel este unul dintre cei mai puternici investitori în energia verde locală, cu un portofoliu de 534 MW, din care 498 MW sunt montaţi în proiecte eoliene. Recent, Enel Green Power, braţul verde al Enel, a semnat un acord cu grupul Monsson, cel mai mare dezvoltator local de proiecte regenerabile, pentru preluarea unui portofoliu de proiecte de 1.000 MW, împărţiţ în mod egal între eoliene şi solare.


     

     

  • Adevărul ascuns din facturi: Românii sunt puşi să plătească bani degeaba de 10 ani

    ♦ Din 2011, consumatorii de energie din România plătesc prin facturile lunare o taxă pentru susţinerea cogenerării de înaltă eficienţă, adică a producţiei de energie termică şi electrică cu randamente foarte bune ♦ Până anul trecut, s-au strâns aproape 1,7 miliarde de euro în total, bani cu care se puteau ridica de la zero trei centrale de tipul celei realizate de OMV Petrom la Brazi ♦ În realitate, nu s-a construit nimic, România ajungând să importe cantităţi record de energie pentru a ţine becurile aprinse În plus, multe oraşe, inclusiv Bucureştiul, au mai trecut printr-o iarnă fără apă caldă şi cu caloriferele reci Subvenţiile vor continua totuşi până în 2023.

    Potrivit datelor centralizate de ZF pornind de la rapoartele publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), din 2011 şi până anul trecut din această taxă de cogenerare s-au strâns fonduri de 7,6 miliarde de lei (circa 1,7 miliarde de euro), bani care se duc spre 37 de producători de energie. Printre aceş­tia se numără Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara, două dintre companiile cu cele mai mari pierderi din economia locală, ambele pro­ducătoare de energie pe bază de cărbuni.

    „Schema de sprijin de tip bonus este destinată în acest fel susţinerii şi promovării sistemelor de producere de energie electrică şi termică în cogenerare de înaltă eficienţă, astfel încurajându-se noi investiţii în tehnologia de cogenerare, precum şi realizarea de lucrări de înlo­cuire/ reabilitare a instalaţiilor existente. Bonusul este suma de bani pe care un producător de energie electrică şi termică în cogenerare o primeşte pentru fiecare unitate de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în reţelele electrice ale SEN (Sistemul Energetic Naţional)“, se arată în rapoartele ANRE.

    Primul an de aplicare a schemei a fost 2011, durata acesteia fiind până în 2023. Gestionarul acestei scheme de sprijin este Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport.

    „Această schemă are o durată de aplicare cuprinsă între 2011 şi 2023, producătorii de energie putând beneficia de bonusuri pe o durată de 11 ani consecutivi din cei 13 ai schemei“, se arată pe site-ul Transelectrica.

     

    Bani s-au dat, dar pe ce?

    Din 2011 însă, consumatorii de energie au plătit 1,7 miliarde de euro prin această schemă de încurajare a producţiei eficiente de energie. Chiar dacă banii au fost daţi, puţine lucruri s-au concretizat. Spre exemplu, de banii aceştia s-ar fi putut ridica de la zero trei centrale pe gaze după modelul celei realizate de OMV Petrom la Brazi. Centrala pe gaze de la Brazi a presupus o investiţie de 530 de milioane de euro, are o capacitate de 860 MW şi a intrat în funcţiune în 2012, devenind unul dintre cei mai mari producători de enrgie din România.

    Banii din această schemă de sprijin s-au dus către o listă de 37 de beneficiari, printre care se numără Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara, două dintre companiile energetice cu grave probleme financiare, despre care se spune de ani de zile că-şi vor diversifica portofoliile de producţie.

    Complexul Energetic Hunedoara (CEH), producător de energie pe bază de cărbune aflat în insolvenţă, a avut în 2019 pierderi de 1,1 mld. lei, la o cifră de afaceri de 250 mil. lei. Compania, care are 4.000 de angajaţi, are datorii de circa 6 mld.  lei, dintre care peste 1,6 mld. lei către ANAF.

    Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, a înregistrat pierderi de 863 mil. lei în 2019, la o cifră de afaceri de 3,1 mld. lei. Compania are 12.900 de angajaţi.

    Importuri record în loc de producţie

    În locul celor trei centrale care ar fi putut fi construite de aceşti bani, România a ajuns la începutul acestei săptămâni să importe peste 1.500 MW de energie în anumite intervale orare, fiind incapabilă să-şi asigure de una singură necesarul de energie.

    Din peste 17.650 de MW instalaţi în unităţi de producţie a energiei, doar 5.500 MW funcţionau, de exemplu, la începutul zilei de luni. Restul fie erau oprite din diferite motive tehnice, fie ar fi generat energie mai scumpă decât cea importată.

    Mai departe, escladarea preţului la energie s-a accentuat luna aceasta după oprirea planificată a Unităţii 2 a centralei nucleare de la Cernavodă, dar urmăreşte o tendinţă de scumpire vizibilă încă de la începutul anului. Astfel, datele din rapoartele lunare ale OPCOM arată că media preţului spot a lunii aprilie, cea mai mare platformă de tranziţionare de energie, a fost de 63 de euro pe MWh faţă de un nivel de 26 de euro în aprilie anul trecut.

    Printre factorii care au generat această scumpire se numără evoluţia preţului certificatelor de emisii de CO2, dar şi accentuarea profilului de importator net de energie al României, pe fondul unei uşoare redresări a consumului.

    Şi taxa pentru cogenerare nu este singura subvenţie suportată de consumatorul român de energie, certificatele verzi fiind un alt sprijin plătit de populaţie şi companii. Calculelele ZF pe baza datelor publicate de Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al energiei, şi OPCOM, bursa de energie, arată că din 2009, de când a început practic primul val de investiţii verde, şi până anul trecut valoarea subvenţiilor acordate acestei industrii a fost de circa 4,5-5 miliarde de euro, bani plătiţi de toţi consumatorii de energie prin facturi.

    Spre comparaţie de taxa de cogenerare însă, unde destinaţia banilor este neclară, România a atras pe baza schemei de sprijin cu certificate verzi investiţii în 3.000 MW în sectorul eolian şi circa 1.300 MW în proiecte solare.

  • Planurile pentru România ale omului care conduce o companie de jumătate de miliard de dolari

    Agenda lui Zbynek Kocian, CEO-ul grupului ceh Notino, nu a fost modificată foarte mult de pandemie: continuă să călătorească în pieţe de interes pentru grupul retailerului, în vederea dezvoltării parteneriatelor cu diverse branduri, dar şi în pieţe cheie pentru strategia de creştere a companiei. De altfel, Bucureştiul este unul dintre oraşele unde ajunge deseori. Care sunt planurile pentru piaţa locală ale grupului de jumătate de miliard de euro, axat pe înfrumuseţarea europenilor?

    Zbynek Kocian povesteşte că ultima sa vizită în Bucureşti a fost în urmă cu câteva luni – România fiind una dintre pieţele pe care o vizitează frecvent, de trei-patru ori pe an. Notino, per ansamblu, a avut în 2020 un business de aproximativ 560 de milioane de euro, iar în România a avut un business de în jur de 45 de milioane euro; rata de creştere a fost anul trecut de 48%. Ţara noastră nu reprezintă însă doar una dintre cele mai mari pieţe de vânzări ale grupului ceh, fiind a treia după Republica Cehă şi Polonia, dar şi centrul unui hub regional.

    Compania a deschis aici în luna septembrie primul depozit din afara Republicii Cehe – „un pas mare pentru companie”, după cum punctează Kocian în interviul cu Business MAGAZIN, realizat, cum altfel, decât online.

    „Alegerea evidentă a fost România datorită cotei de piaţă pe care o avem aici, precum şi ca urmare a faptului că clienţii din România sunt destul de pretenţioşi în materie de nivel al serviciilor. Prin deschiderea acestui depozit în România vom reuşi să livrăm produsele clienţilor de aici mult mai rapid”, descrie CEO-ul Notino raţiunea depozitului de aici, o investiţie de circa 3 milioane de euro. Compania vindea anterior direct către 24 de ţări şi era o organizaţie centralizată, în prezent însă şi-au propus să se concentreze mai mult pe anumite pieţe externe, să fie aproape de clienţi, să le înţeleagă comportamentul de consum. „Depozitul din Republica Cehă este de 10 ori mai mare decât cel din România şi aici lucrează în jur de 1.000 de oameni. În România avem 150 de oameni şi un depozit mai mic, dar acest număr va creşte în viitor.”

    Ţara noastră este centrală în strategia de dezvoltare a Notino nu doar pentru clienţii de aici, ci şi pentru cei din Bulgaria, Grecia şi din alte  ţări dintre cele 24 pe care grupul este prezent – şi-au propus să transforme depozitul de aici într-un hub regional. De asemenea, vor să se dezvolte şi în alte direcţii – cum ar fi IT-ul – colaborează cu oamenii de aici pentru transformarea într-un hub de servicii. „Am deschis depozitul în septembrie, în Bucureşti, în doar trei luni  – şi au fost mai multe motive pentru care am luat această decizie: închiderea graniţelor, posibilitatea de a nu mai putea livra şi importanţa de a rămâne aproape de clienţi, atenţi la nivelul serviciilor. Un alt motiv pentru descentralizare este că ne lipseşte forţă de muncă în Republica Cehă – trebuie să creştem în locurile unde putem găsi oameni.”

    CEO-ul Notino precizează că cele mai mari investiţii pe care le fac în cadrul companiei sunt în tehnologie: „Motivele pentru care investim mult în tehnologie este că vrem să facem accesul la frumuseţe mult mai rapid şi nu poţi face aceasta fără tehnologii noi”.

    Au circa 200 de oameni în echipa de IT deja şi şi-au propus să se dezvolte în continuare în această direcţie. „Vrem să dezvoltăm noi tehnologii, atât în online, dar şi în aplicaţiile noastre, care conectează lumile offline şi online. Spre exemplu, vrem să oferim oamenilor posibilitatea să testeze produse de machiaj printr-o oglindă magică, fără să se  deplaseze neapărat în magazin – sau chiar şi în magazin, fără să atingă produsele  – aspect care a în pandemie a devenit şi mai important să putem testa machiajul astfel – suntem una din puţinele companii din Europa care a lansat genul acesta de proiect.”

    O altă investiţie pe care şi-au propus să o facă este în magazine: „Putem spune că încercăm să creăm o experienţă omnichannel, dar ne propunem să comunicăm cu clienţii de pe toate canalele în acelaşi fel – preţul produselor din magazinele fizice ar trebui să fie actualizat simultan cu cele din platforma online – conexiunea între diferitele platforme trebuie să fie rapidă.”

    Şi-au propus astfel să creeze o experienţă de tip 360. În România deţin două unităţi fizice şi şi-au propus să mărească reţeaua în perioada următoare – însă nu cu un număr foarte mare de unităţi: „Nu vrem să avem 100 de unităţi pe ţară, suntem mai concentraţi pe câteva magazine, pe experienţe mai bune, servicii mai bune”.

    Faptul că românii sunt preocupaţi de aspectul fizic, poate mai mult decât consumatorii din alte pieţe, se vede şi în rezultatele Notino înregistrate pe piaţa locală. „Vedem în cifrele noastre că românii sunt foarte pretenţioşi când vine vorba despre nivelul serviciilor, sunt pasionaţi de frumuseţe – clienţii din România, prin comparaţie cu cei din alte ţări, sunt principalii consumatori de produse de machiaj. Produsele de machiaj din coşul de cumpărături, în România reprezintă 26%, în alte ţări din Europa, procentul este de circa 15%. Clientul din România caută calitatea – îi plac brandurile cunoscute, dar şi calitatea, este mai orientat, din ce vedem în cifrele noastre, înspre branduri care sunt considerate de lux.  Notino vinde în prezent în România mai mult de 56% din produsele cosmetice – healthcare, skincare şi produse de machiaj.”

    O altă caracteristică importantă a consumatorilor români este deschiderea lor spre tehnologie. „Apoi, ce văd prin comparaţie cu alte ţări din Europa este că sunteţi  avansaţi când vine vorba despre cumpărăturile făcute online – dacă vă compar cu alte pieţe – sunteţi în topul clasamentului UE referitor la achiziţiile online. Spre comparaţie, Italia este mai puţin dezvoltată decât România din acest punct de vedere – de aceea sunteţi şi destul de pretenţioşi când vine vorba despre servicii – dar chiar dacă nivelul este ridicat – şi există companii multe pe această piaţă care cresc acest nivel – nu este uşor să concurezi aici.”

    Compania Notino a fost înfiinţată în 2004 în Republica Cehă şi a fost orientată la început pe comercializarea de parfumuri. „Iniţial, oamenii ne spuneau că este imposibil să vinzi un astfel de produs online,  nu poţi să realizezi dacă îţi place sau nu un anumit parfum – nu era imaginabil la acea vreme. Nu a fost uşor, dar totuşi, în trecut, oamenii foloseau online-ul în special pentru a cumpăra produsele de care erau interesaţi la preţuri mai bune – acela a fost începutul nostru. În continuare în ADN-ul nostru avem o politică a preţurilor mici.”

    Ulterior, au început să adauge noi categorii: prima a fost a produselor pentru păr, o categorie care este în continuare a doua cea mai importantă, apoi, au adăugat produse de mass market, de cosmetice şi machiaj, la care s-au adăugat produsele de lux.

    În prezent, compania nu vinde doar produse mai ieftine – ci caută cele mai bune modalităţi prin care clienţii să aibă acces la cele mai noi produse: „Credem în cel mai rapid acces la frumuseţe, schimbăm modelul clasic de business făcând frumuseţea şi sănătatea accesibile în fiecare moment al vieţii clientului. De aceea dezvoltăm şi multe unelte noi, precum oglinda virtuală, prin care poţi încerca produsele din sufrageria ta.”

    Pe piaţa din România au intrat în 2009, cinci ani mai târziu de la înfiinţare, iar Zbynek Kocian spune că încă de la început au avut succes aici.

    În ceea ce priveşte felul în care pandemia a influenţat businessul, CEO-ul Notino spune că după primul val de îmbolnăviri, în care nimeni nu ştia ce va urma, clienţii s-au reorientat înspre produsele clasice de înfrumuseţare, de bază, de igienă, antibacteriene etc. „Apoi, după primul val, oamenii au început din nou să îşi permită mici bucurii, mici plăceri, prin care să se simtă bine – fiindcă, din punctul meu de vedere frumuseţea este o mică plăcere – te face fericit,  te simţi mult mai confortabil folosind produse de înfrumuseţare – după primul val, oamenii au încercat să intre în noul normal, în noua lume.” Lipsa călătoriilor a avut un impact mare asupra pieţei produselor de machiaj, asupra parfumurilor, per ansamblu, dar a existat o influenţă bună asupra produselor de îngrijire a pielii, precum şi a produselor de „house spa, de wellness pentru casă”.

    La Notino lucrurile au stat diferit datorită prezenţei puternice în mediul online, astfel că în 2020 au crescut mai rapid decât anterior crizei. „Nu a fost uşor de gestionat nici această creştere – dacă creşti cu 100%, nu ai oamenii pentru asta, nu ai produsele etc. nu e uşor de gestionat o astfel de efervescenţă, dar totuşi am fost norocoşi fiindcă noi creştem mereu în anumite perioade ale anului în mod istoric, datorită creşterii numărului de clienţi.” Provocările, adaugă el, se leagă tocmai de aceste creşteri, precum şi de livrarea serviciilor pentru consumatorii din ce în ce mai pretenţioşi: „Vrem să scalăm compania, dar şi să menţinem nivelul de calitate a serviciilor. Să ai o creştere a businessului, dar să ai în continuare şi o creştere a satisfacţiei clienţilor reprezintă o mare provocare, trebuie să angajezi oameni noi, cu experienţă, să ne educăm angajaţii proprii, dar şi să atragem noi oameni şi talente în cadrul companiei, astfel încât să livrăm clienţilor serviciile pe care ni le-am dori.”

    În viitor vor mări gamele de produse listate pe platformele lor, dar vor intra şi pe noi categorii: „Vrem să vedem cum să facem viaţa oamenilor mai frumoasă, mai sănătoasă – ne uităm la categoria sănătăţii în viitor fiindcă sănătatea şi frumuseţea sunt interconectate”.

    Iar când vine vorba despre viitorul pieţei cosmeticelor, spune că un aspect important pentru client va ţine de sustenabilitate – „Este un trend important în stilul de viaţă al oamenilor din Europa – este un trend mai puternic pe pieţele vestice, dar va câştiga din ce în ce mai mult teren – oamenii, ca să fie frumoşi, să se simtă bine, trebuie să fie şi în formă bună, în condiţie bună şi acesta este unul dintre lucrurile pe care le vom vedea. Vorbim mai mult despre ingrediente, despre organice, despre frumuseţe verde – este o mişcare importantă”.

    Zbynek Kocian a preluat rolul de CEO al Notino în octombrie 2019, după ce s-a alăturat companiei în rolul de CFO, în septembrie 2015, potrivit informaţiilor publicate pe platforma LinkedIn. De profesie specialist în finanţe, şi-a început cariera în compania de consultanţă fiscală şi audit Deloitte, ca auditor; apoi a fost specialist în creditare la Unicredit, iar în 2011 a preluat primul rol de CFO (al companiei cehe de distribuţie IT eD system). La Notino a trecut spre o funcţie de commercial director anterior preluării rolului actual. „Nu pot să spun că am un anume stil de management – nici nu ştiu care sunt stilurile de management – pentru mine este important să le arăt oamenilor calea, să le explic care sunt motivele pentru a merge în anumite direcţii, să îi inspir. De asemenea, îmi place să schimb rutina clasică dintr-o companie, cred că inovaţia este importantă.” Iar dacă ar fi să transmită un mesaj candidaţilor pentru un job în companie, acela ar fi: „Dacă vrei să fii parte a companiei care schimbă status quo-ul în lumea frumuseţii şi să fii aproape de consumatori prin fiecare detaliu, să ai sentimentul inovaţiei, să faci viaţa clienţilor mai bună – alătură-te nouă. Căutăm oameni care vor să crească, care sunt dispuşi să lucreze la ei înşişi”.