Tag: consolidare

  • PRIMELE CIFRE ale bugetului pe 2018. Pe ce creştere economică se bazează Guvernul anul viitor

    Pirnind de la o estimare de creştere economică de 5,5% pentru 2018, veniturile bugetare vor fi de 125,9 miliarde de lei în 2018, iar cheltuielile vor însuma 161,7 miliarde de lei, rezultând astfel un deficit bugetar de 35,7 miliarde de lei, arată proiectul Legii bugetului pe anul viitor, transmis miercuri, spre avizare, partenerilor sociali.

    „Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 125.955,5 milioane de lei, iar la cheltuieli în sumă de 161.731,9 milioane de lei, cu un deficit de 35.776,4 milioane de lei”, se arată în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018.

    Soldul bugetului general consolidat exprimat ca procent în produsul intern brut este în anul 2018 de – 2,97%, iar în anul 2019 de -2,58% .

    Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, sunt de 8,9% în anul 2018 şi de 8,6% în anul 2019. 

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Ordonanţa de urgenţă privind rectificarea bugetară a fost publicată în Monitorul Oficial

    Totodată, a fost publicată şi ordonanţa de urgenţă prin care este rectificat bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul în curs.

    Membrii Guvernului au aprobat rectificarea bugetară prezentată, la începutul şedinţei de miercuri, de către ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, care a anunţat că a doua rectificare bugetară pe anul în curs este tot una pozitivă.

    Potrivit ministrului Finanţelor, sunt alocate fonduri suplimentare pentru plata drepturilor salariale din educaţie şi sănătate prin această rectificare bugetară. ”A doua rectificare bugetară din acest an, cu încadrarea în deficitul bugetar de 2,96% din PIB, a avut în vedere date ce argumentează posibilitatea unei creşteri economice de 6,1% faţă de 5,6% cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări bugetare şi de 5,2%, estimare avută în vedere la elaborarea bugetului pe anul 2017. Astfel, PIB nominal estimat s-a majorat de la 837,2 miliarde lei la 842,5 miliarde lei. Veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 280,2 milioane lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 503,8 milioane lei”, a spus Mişa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rompetrol Rafinare şi-a triplat profitul în primele 9 luni, ajungând la 56 de milioane de dolari

    Rezultatul operaţional consolidat (EBITDA) a consemnat, de asemenea, o creştere cu 26% în primele 9 luni ale anului 2017 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, ridicându-se la peste 152 de milioane USD. Cifra de afaceri brută a atins valoarea de 2,8 miliarde USD în primele 9 luni ale anului 2017, mai mare cu 12% comparativ cu aceeaşi perioadă a anullui trecut.

    „Rompetrol Rafinare operează două rafinării cu tradiţie pentru industria românească, modernizate şi aduse la cele mai înalte standarde de performanţă. Recordurile operaţionale constante şi rezultatele financiare pozitive, precum şi impactul semnificativ pe care cele două rafinării îl au în economie au fost realizate în urma investiţiilor susţinute de KMG International şi unicul său acţionar, compania naţională de petrol şi gaze din Kazakhstan, KazMunayGas. Investiţiile pentru creşterea capacităţii de prelucrare a rafinăriei Petromidia, a gradului de flexibilitate a acesteia şi modernizarea instalaţiilor industriale s-au ridicat la peste 1,4 miliarde USD începând din anul 2007, momentul preluării”, a declarat directorul general al Rompetrol Rafinare, Yedil Utekov.

    Deşi rafinăriile Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti au parcurs o oprire planificată în luna mai, unităţile de producţie au înregistrat o cantitate de peste 4,2 milioane de tone de materie primă procesată în primele nouă luni ale anului, în creştere cu 2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Rompetrol Rafinare este cel mai mare exportator de produse petroliere din România. Potrivit raportului, în primele 9 luni ale anului 2016, prin diviziile de rafinare şi petrochimie, exporturile s-au ridicat la 855 milioane USD, în creştere cu 15% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2016. Compania exportă în principal către partenerii din regiunea Mării Negre.

    De asemenea, „Rompetrol Rafinare a continuat să fie un contribuabil important la bugetul de stat al României, plătind peste 878 de milioane USD în primele 9 luni din 2017. Grupul KMG International a plătit, începând din anul 2007, peste 13 miliarde USD la bugetul de stat al României”, precizează compania.

  • Traderion previzionează afaceri de jumătate de milion de euro anul acesta

    “Traderion este un simulator de pieţe financiare care funcţionează ca un simulator de zbor, doar că este destinat celor care vor să activeze în domeniul financiar, indiferent că vorbim despre bănci, de industria de asigurări, de fonduri de pensii etc.; oferă un mediu interactiv în care jucătorii pot învăţa, pe parcursul unor scenarii, ce înseamnă pieţele financiare, să deprindă tot ceea ce au nevoie pentru a funcţiona la noul loc de muncă – de aceea îl numim jocul pe care îl poţi pune în CV-ul tău“, descrie Florin Cioacă, cofondatorul platformei Traderion, modul în care funcţionează platforma creată de ei.

    Din noiembrie anul trecut, prin Traderion s-au antrenat peste 1.500 de traderi, care lucrează pentru toate marile bănci de investiţii de pe planetă, precum JPMorgan, Goldman Sachs, Wells Fargo, Bank of America, Deutsche Bank etc. – în Londra, Singapore, Hong Kong. ”Acoperim cam toate fusurile orare în momentul acesta“, povesteşte Florin Grosu. Vor genera astfel venituri de circa jumătate de milion de euro anul acesta, care este primul an complet de funcţionare a businessului, iar valoarea la care este evaluată platforma depăşeşte 5 milioane de euro, potrivit fondatorilor. Cei doi antreprenori previzionează ca anul viitor să ajungă la o cifră de afaceri de 3 milioane de euro şi la o valoare a companiei apropiată de 10 milioane de euro.

    Antreprenorii spun că planurile lor includ concentrarea pe două direcţii de dezvoltare – a produsului şi a vânzării acestuia. ”Pentru zona de produs efectiv lucrăm la platforma de MiFID (o reglementare europeană ce se adresează industriei financiare n.red), la regulamente, reglementări etc.; vom avea clienţi care vor avea diverse nevoi, diverse utilizări şi atunci cumva trebuie să îi ajutăm pe toţi şi să facem diverse modificări la platformă; lucrăm şi la un alt produs, tot în zona de reglementări, o platformă de evaluare a modului în care un angajat dintr-o instituţie financiară percepe cultura organizaţională de acolo – companiile pot afla astfel ce diferenţe sunt între apetitul de risc al angajatului, de pildă, de felul în care priveşte procedurile din companie, felul în care rezolvă disputele cu clienţii versus cum ar vrea compania, ca o cultură organizaţională în sine, să le rezolvi pe acestea“, explică Cioacă.

    Astfel, Traderion va putea ieşi din zona industriei financiare şi adresa nevoi şi în alte domenii; lucrează la realizarea acestui proiect împreună cu PwC. Ulterior, vor dezvolta, spun ei, prima platformă cu adevărat importantă de training în investment banking din lume, în parteneriat cu doi dintre clienţii lor actuali, care s-au arătat dispuşi să le ofere conţinutul necesar.

    Vânzările se vor axa în continuare pe marile centre financiare din lume; şi-au propus să continue parteneriatele cu companiile de consultanţă, în special cu acelea specializate pe nişa de compliance, colaborare prin care vor avea acces la  mai multe bănci mari de investiţii: ”Apreciem ca la finalul anului viitor teoretic să lucrăm cu 40-50% din băncile de investiţii din top 50 mondial“.

    Iau în calcul vânzarea platformei? ”Am avut des discuţii pe tema aceasta şi încă ne certăm asupra sumei la care suntem dispuşi să vindem; în mod cert există o strategie de exit pentru noi, iar aceasta priveşte achiziţia companiei noastre de către o companie foarte mare de consultanţă, ei ar fi partenerul ideal pentru a duce compania la nivelul următor, de creştere accelerată – imaginaţi-vă ce înseamnă să fii parte a unei companii din Big Four, care are birouri în 150 de ţări, şi, dintr-o dată, să ajungi să fii în oferta lor pentru toate băncile din lume care sunt clienţii lor.“

    Planurile mai apropiate însă implică ridicarea unei noi finanţări despre care spun că ”ne-ar fi suficientă ca să ajungem în poziţia în care să putem vorbi apoi de o valoare foarte mare a companiei la care să fim vânduţi“. În prezent, valoarea la care este evaluată Traderion este de circa 5 milioane de euro, potrivit lui Florin Grosu. ”Peste un an o să ne gândim serios la ofertele de achiziţie, până atunci ar fi prea devreme pentru noi, suntem într-o etapă de consolidare acum, avem şi resurse financiare suficiente, ne-am consolidat echipa, începem să lucrăm la produse încât să ajungem acolo unde ne propunem, dar deocamdată nu ne gândim la vânzare.“

  • Rusia a testat o rachetă cu potenţial nuclear ce poate contracara sistemele antibalistice NATO

    Testul balistic a avut loc miercuri, racheta Iskander fiind lansată din Poligonul Kapustin Iar, situat în regiunea Astrahan, în sud-vestul Rusiei, a anunţat comandantul unităţii militare, Oleg Kislov, citat de site-ul agenţiei Tass. Sistemele Iskander au raze de acţiune de 500 de kilometri.

    “Vreau să subliniez că aceste tipuri de rachete nu reprezintă încălcări ale Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), deoarece nu au raze de acţiune mai mari de 500 de kilometri”, a argumentat Viktor Bondarev, membru al Consiliului Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului Rusiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţii de peste 70 de milioane de euro în Electroputere Parc din Craiova

    Totodată, grupul a început construcţia unei clădiri independente care va oferi 12.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale, aproximativ 15.000 de metri pătraţi de birouri de clasa A şi peste 700 de locuri de parcare subterane. Investiţia totală în extinderea centrului comercial şi în construirea clădirii cu spaţiu mixt, de retail şi de birouri, va depăşi 70 de milioane de euro până la finalul anului 2018.

    Lucrările de extindere a spaţiilor comerciale Electroputere Parc cu o suprafaţă închiriabilă brută (GLA – gross leasable area) de 9.200 de metri pătraţi de magazine, cinema şi spaţii de divertisment sunt deja în desfăşurare, iar inaugurarea este planificată pentru primul semestru din 2018. Noua aripă va găzdui branduri de fashion din grupul LLP (Reserved, House, Sinsay şi Cropp), care se vor alătura astfel brandurilor existente precum Zara, H&M, LC Waikiki, Berska, Pull&Bear, C&A, Stradivarius, New Yorker, US Polo, Kenvelo, Orsay sau Tom Tailor, transformând Electroputere în destinaţia cea mai mare de shopping din Craiova şi din Dolj.

    Totodată, Catinvest a început şi construcţia unei clădiri independente cu spaţii mixte. Poziţionată între parcarea principală a centrului comercial Electroputere Parc şi Kaufland, noua clădire va include o suprafaţă închiriabilă brută de 12.000 de metri pătraţi de spaţiu de retail (între care se va regăsi şi magazinul de mobilă Kika), o suprafaţă închiriabilă brută de 15.000 de metri pătraţi de birouri de clasa A pe două etaje superioare şi peste 700 de locuri de parcare subterane. Pe lângă faptul că va oferi mai multe spaţii de parcare şi va găzdui mai multe branduri, clădirea va conecta supermarketul Kaufland de zona existentă de retail. Inaugurarea clădirii cu spaţii mixte este planificată pentru semestrul al doilea din 2018, întreaga zonă comercială a centrului Electroputere Parc urmând să depăşească 110.000 de metri pătraţi.

    Grupul francez de real estate Catinvest, care a achiziţionat Electroputere Parc în septembrie 2016, deţine şi administrează şi alte centre comerciale din Europa de Est (galeriile comerciale Carrefour Orhideea şi Cora Pantelimon din Bucureşti, Carrefour TOM din Constanţa, Auchan Savoya Park din Budapesta şi Tesco Borska Pole din Plzen). Catinvest activează, totodată, pe piaţa rezidenţială şi comercială din Franţa. În total, Catinvest deţine şi administrează peste 500.000 de metri pătraţi de spaţii în Franţa şi în Europa de Est.
     
    Grupul francez este prezent pe piaţa din România din anul 2003, odată cu achiziţia galeriei comerciale Orhideea şi, la scurt timp, a galeriei comerciale Esplanada. În prezent, Catinvest deţine şi administrează patru centre comerciale pe plan local – galeriile Orhideea şi Esplanada din Bucureşti, Carrefour Tom din Constanţa şi galeriile Electroputere Parc din Craiova.

  • SIFI TM Agro investeşte 1 milion de euro în complexul Siloz Carani

    Noul program de investiţii aflat în curs de implementare va permite uscarea a minim 2.000 tone de cereale pe zi. Extinderea instalaţiei existente are ca obiectiv dezvoltarea semnificativă a capacităţii de preluare şi dublarea capacităţii de livrare de cereale. Astfel, peste 5.000 tone vor putea fi recepţionate zilnic, iar capacitatea de încărcare în vagoane creşte până la 2.000 tone de cereale pe zi.

    “Cu peste 200.000 de tone de cereale procesate în campania agricolă 2016/2017, Siloz Carani a devenit cel mai mare depozitar independent de produse agricole din România. Pentru anul agricol 2017/2018, administratorii Siloz Carani urmăresc consolidarea business-ului. Strategia de dezvoltare avută în vedere împreună cu planul operaţional urmăresc să asigure fidelizarea clienţilor din campania anterioară şi abordarea unui noi segment, cel al fermierilor agricoli. De asemenea, compania urmăreşte să introducă noi servicii în portofoliul său pentru a-şi consolida poziţia de leader ca hub agribusiness, a declarat Dan Dolghin, Director General SIFI TM Agro.

    Siloz Carani, situat strategic în una dintre cele mai importante zone agricole din ţară, foarte aproape de Timişoara, dar şi de Autostrada A1, este cel mai mare hub logistic agricol din ţară, cu o capacitate de recepţie/livrare de 5.000 tone zilnic şi cu o capacitate totală de depozitare de peste 170.000 de tone. Investiţia beneficiază, de asemenea, de o infrastructură feroviară, dispusă la linia electrificată, ceea ce permite accesul la cel mai bun tarif de transport feroviar din zona de Vest. Într-un an de zile de la relansare, hub-ul logistic a devenit cel mai mare depozitar independent de cereale din România, cu un rulaj realizat de peste 200.000 de tone.

    Obiectivul investitorilor este de a transforma silozul din Carani într-un hub agribusiness prin reunirea, în acelaşi spaţiu, a tuturor funcţiilor implicate în domeniul tradingului de cereale: producători, distribuitori, furnizori de materiale şi servicii logistice şi cumpărători de produse agricole.

  • SIFI TM Agro investeşte 1 milion de euro în complexul Siloz Carani

    Noul program de investiţii aflat în curs de implementare va permite uscarea a minim 2.000 tone de cereale pe zi. Extinderea instalaţiei existente are ca obiectiv dezvoltarea semnificativă a capacităţii de preluare şi dublarea capacităţii de livrare de cereale. Astfel, peste 5.000 tone vor putea fi recepţionate zilnic, iar capacitatea de încărcare în vagoane creşte până la 2.000 tone de cereale pe zi.

    “Cu peste 200.000 de tone de cereale procesate în campania agricolă 2016/2017, Siloz Carani a devenit cel mai mare depozitar independent de produse agricole din România. Pentru anul agricol 2017/2018, administratorii Siloz Carani urmăresc consolidarea business-ului. Strategia de dezvoltare avută în vedere împreună cu planul operaţional urmăresc să asigure fidelizarea clienţilor din campania anterioară şi abordarea unui noi segment, cel al fermierilor agricoli. De asemenea, compania urmăreşte să introducă noi servicii în portofoliul său pentru a-şi consolida poziţia de leader ca hub agribusiness, a declarat Dan Dolghin, Director General SIFI TM Agro.

    Siloz Carani, situat strategic în una dintre cele mai importante zone agricole din ţară, foarte aproape de Timişoara, dar şi de Autostrada A1, este cel mai mare hub logistic agricol din ţară, cu o capacitate de recepţie/livrare de 5.000 tone zilnic şi cu o capacitate totală de depozitare de peste 170.000 de tone. Investiţia beneficiază, de asemenea, de o infrastructură feroviară, dispusă la linia electrificată, ceea ce permite accesul la cel mai bun tarif de transport feroviar din zona de Vest. Într-un an de zile de la relansare, hub-ul logistic a devenit cel mai mare depozitar independent de cereale din România, cu un rulaj realizat de peste 200.000 de tone.

    Obiectivul investitorilor este de a transforma silozul din Carani într-un hub agribusiness prin reunirea, în acelaşi spaţiu, a tuturor funcţiilor implicate în domeniul tradingului de cereale: producători, distribuitori, furnizori de materiale şi servicii logistice şi cumpărători de produse agricole.

  • Unilever va cumpăra Carver Korea cu 2,27 miliarde de euro

    Prin înţelegerea anunţată luni, Unilever cumpără compania despre care se spune că are cea mai rapidă creştere din Coreea de Sud, prin brandul AHC de creme şi alte produse destinate pielii. Carver este prezentă, de asemenea, pe piaţa din Asia de Nord, una dintre cele mai mari pieţe de produse de îngrijire a pielii, la nivel mondial, a transmis Unilever.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tunelurile ascunse din Bucureşti: Cum arată labirintul subteran construit în perioada interbelică şi consolidat apoi de Ceauşescu

    În grădina Cişmigiu există, spre exemplu, un loc numit La Cetate, unde se află ruinele unei mănăstiri ridicate de Iogofatul Văcărescu în 1756. Din incinta sa pornea cândva un tunel secret care lega Palatul Creţulescu de malul Dâmboviţei.

    Sub Palatul Golescu din apropierea stadionului Giuleşti se află un alt tunel subteran care ajunge pe malurile Dâmboviţei. Acesta ar fi fost folosit de Tudor Vladimirescu, relevă o serie de relatări de la 1826. Tunelurile late de trei metri şi înalte de doi erau folosite de haiducii care le dădeau bătăi de cap boierilor. ”La acea vreme haiduceau în zonă vestiţii Tunsu şi Grozea. Timp de mulţi ani, ei au băgat spaima în boierii din Bucureşti, în special în cei care aveau casele în zona actualei Şosele Panduri”, a precizat muzeograful Dan Fălcan.

    Se pare, însă, că cele mai multe tuneluri ascunse au fost construite de Nicolae Ceauşeşcu. Liderul comunist ar fi construit, în subteranele fostului Comitet Central, actualul Minister de Interne, un tunel nu prea lung care ducea la o cazarmă, spun militarii care au văzut aceste catacombe la Revoluţie.

    Cazarma subterană ar avea opt camere din care pornesc alte culoare. Unul dintre acestea duce la un buncăr situat la şapte metri adâncime. Se trece apoi de o uşă blindată şi se ajunge la un apartament spaţios. Militarii au găsit chiar şi o toaletă care se scurgea într-un râu subteran situat la circa 12 metri sub platforma din Piaţa Revoluţiei, spune Fălcan. Mai mult, ei ar fi găsit chiar şi un sistem de inundare a tunerilor pe care fugarii le-ar fi putut folosi pentru a inunda porţiuni ale labirintului în urma lor. Aceste tuneri ar avea acces la canalizarea oraşului, dar şi la Palatul Regal, Biserica Kretzulescu şi Magazinul Muzica.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro