Consiliul Concurenţei vrea să aducă un amendament la actuala Lege a Concurenţei prin care această măsură să poată fi aplicată.
Potrivit acestuia, măsura funcţionează cu succes în Ungaria.
Tag: Consiliul Concurentei
-
Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea Iris Titan Shopping Center de către NEPI
NEPI preia astfel clădirile şi terenul aferent unde Degi Titan închiria şi subînchiria bunurile imobiliare proprii sau închiriate, prin intermediul Iris Titan Shopping Center. În România, NEPI desfăşoară activităţi de investiţii imobiliare în scopul închirierii către terţi de spaţii de birouri, spaţii comerciale şi industriale.
“Consiliul Concurenţei a evaluat operaţiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, constatându-se că operaţiunea de concentrare economică nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei piaţa serviciilor de închiriere a proprietăţilor imobiliare cu destinaţie comercială din cadrul marilor centre comerciale (centre comerciale tip “mall”, hypermarketuri, galerii comerciale cu o suprafaţă de peste 2.500 mp)”, se arată într-un comunicat al autorităţii de concurenţă.
Dezvoltatorul imobiliar NEPI a anunţat la sfârşitul lunii august că a cumpărat Degi Titan de la companiile germane Aberdeen Asset Management Deutschland şi Degi Beteiligungs, într-o tranzacţie de 86 milioane euro, care include şi preluarea unor datorii. Degi Titan deţine centrul comercial Auchan Titan, cu o suprafaţă de aproape 45.000 de metri pătraţi.
Centrul comercial a fost dezvoltat în două etape. Prima faza a fost deschisă în 2007 şi a inclus un hypermarket Auchan şi o galerie comercială, iar ulterior proprietatea a fost extinsă şi reconfigurată în anul 2009 prin suplimentarea ofertei centrului cu noi magazine de îmbrăcăminte şi zona de divertisment.
Proprietatea include primul şi cel mai mare hypermarket Auchan din România şi conţine numeroase mărci internaţionale, precum Adidas, C&A, CCC, Deichmann, dm, Flanco, H&M, New Yorker, Takko cât şi un cinematograf cu şapte ecrane.
Achiziţia a fost finalizată în 26 august, având 1 iulie ca dată efectivă din punct de vedere comercial, potrivit NEPI.
Chiria anuală estimată pentru centrul comercial este de 7,9 milioane de euro pe an, cu o chirie lunară medie ponderată de 14,7 euro per metru pătrat.
NEPI este unul dintre cei mai mari investitori din România şi are în portofoliu Mall Promenada, Vulcan Value Centre, CityPark Constanţa, Ploieşti Shopping City, Brăila Mall, Galaţi Shopping City, Shopping City Târgu Jiu şi alte centre comerciale atat în ţară, cât şi în Serbia şi Slovacia. NEPI mai deţine şi clădirile de birouri Floreasca Business Park, The LakeView din Bucureşti, City Business Centre din Timişoara şi The Office din Cluj.
-
Rompetrol şi ENI pierd procesul cu Consiliul Concurenţei. Instanţa le reduce amenda
Instanţa confirmă astfel că societăţile petroliere au încălcat legea concurenţei, însă le reduce amenda de la 2,6% la 2% din cifra de afaceri realizată în anul 2010.
Potrivit deciziei instanţei, Rompetrol Downstream SRL este obligată să plătească 122,73 milioane lei, iar amenda pentru ENI România SRL se ridică la 8,61 milioane lei.
Ambele decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt irevocabile.
De asemenea, instanţa a confirmat irevocabil la începutul lunii iulie încălcarea legii concurenţei şi de către compania petrolieră MOL Romania, prin participarea la o înţelegere de tip cartel pe piaţa carburanţilor. Instanţa a redus însă amenda aplicată de autoritatea de concurenţă companiei MOL cu 20%, de la 80,2 milioane lei la 64,2 milioane lei.
Astfel, până în prezent, instanţa a soluţionat irevocabil trei din cele şase procese cu companiile petroliere aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În perioada următoare sunt aşteptate soluţionările în cazul recursurilor formulate de SC OMV Petrom SA, OMV Petrom Marketing SRL şi Lukoil Romania SRL.
La sfârşitul anului 2011, Consiliul Concurenţei a sancţionat şase companii petroliere cu amendă de aproape 880 milioane lei (205 milioane euro) pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale. În urma investigaţiei, autoritatea de concurenţă a constatat că cele şase companii au încălcat atât Legea Concurenţei, cât şi Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene (TFUE) prin stabilirea retragerii simultane pe piaţă a sortimentului de benzină Eco Premium.
SC OMV Petrom SA (la data încălcării legii opera benzinăriile Petrom şi Petrom V) a primit o amendă de 366,5 milioane de lei. SC OMV Petrom Marketing SRL (la data încălcării legii opera benzinăriile OMV) a fost amendată cu 137,2 milioane de lei, în timp ce SC Rompetrol Downstream SRL a primit o amendă de 159,5 milioane de lei. SC Lukoil Romania SRL a fost amendată cu 136,8 milioane de lei, SC MOL Romania Petroleum Products SRL cu 80,2 milioane de lei şi SC ENI Romania SRL cu 11,1 milioane de lei.
-
Chiriţoiu: Ne temem că retailerii se vor înţelege între ei să păstreze în profituri reducerea TVA
Bogdan Chiriţoiu a declarat la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, că instituţia pe care o conduce monitorizează preţurile, iar dacă vor fi indicii că sunt înţelegeri ilegale între producători şi/sau magazine vor fi făcute investigaţii, transmite corespondentul MEDIAFAX.
“Guvernul ne-a solicitat să monitorizăm ce se întâmplă în această perioadă cu ocazia reducerii TVA. Ne e teamă că pot să apară înţelegeri între magazine, între lanţuri de magazine, între producători, care să încerce să păstreze în profiturile lor reducerea TVA. Monitorizăm şi vrem să vedem ce s-a întâmplat cu nivelul preţurilor după ce Guvernul a făcut anunţul cu reducerea TVA şi să vedem după 1 iunie în ce măsură se transmite reducerea de TVA în preţul la raft. Dacă vor fi indicii că sunt înţelegeri ilegale între producători şi/ sau magazine vom deschide investigaţii”, a spus Chiriţoiu.
El a adăugat că instituţia pe care o conduce nu va putea prinde toţi “corupţii şi hoţii”.
“Important este să prindem destui şi să dăm amenzi suficient de mari astfel încât oamenii să se gândească de trei ori înainte de a încălca legea”, a subliniat Bogdan Chiriţoiu.
Preşedintele Consiliului Concurenţei şi alţi membri ai conducerii instituţiei participă, luni, la Cluj-Napoca, la o întâlnire cu mediul de afaceri şi cu reprezentanţii administraţiei locale.
Raportul analizat săptămâna trecută de Guvern privind preţurile la alimente din marile magazine nu prezintă informaţii legate de creşterea acestora înainte de reducerea TVA, Consiliul Concurenţei urmând să ceară informaţii retroactive privind preţurile practicate şi să verifice, aleatoriu, aproximativ 600 de magazine
Raportul, redactat de către Ministerul Agriculturii, relevă că patru mari magazine, respectiv Cora, Kaufland, Selgros şi Carrefour, s-au angajat ca din luna iunie, când TVA va scădea la alimente la 9%, să afişeze la raft atât preţul vechi, cât şi pe cel nou, iar Carrefour şi Auchan au promis că vor îngheţa preţurile până la acea dată, Kaufland luând la rândul său în calcul această propunere.
Billa, Metro, Profi şi Auchan vor decide în perioada următoare dacă vor afişa, din iunie, preţul vechi şi pe cel nou la raft.
Mega Image şi Lidl nu au participat la discuţia organizată de Ministerul Agriculturii.
Conform documentului, Consiliul Concurenţei a comunicat asociaţiilor profesionale ale retailerilor şi producătorilor că pot recomanda membrilor să scadă preţurile cu minimum 12%, după reducerea TVA, şi i-a anunţat că va verifica la nivel naţional evoluţia preţurilor şi după scăderea TVA, pentru a vedea dacă efectul este menţinut în timp.
“Dacă piaţa de retail este una concurenţială, ne aşteptăm ca transferul reducerii TVA la alimente să fie resimţit în evoluţia preţurilor la raft. Chiar dacă pot exista fenomene locale de creştere a preţurilor, date de puterea de piaţă superioară a unor magazine şi/sau a unor producători, la nivelul pieţei în ansamblu astfel de fenomene nu pot fi decât temporare. Eventuale creşteri de preţuri pe anumite grupe de alimente anterior datei de 1 iunie ar trebui să fie doar temporare în zonele cu concurenţă ridicată, deoarece preţul ar trebui scă scadă cu reducerea de TVA plus creşterea anterioară de preţ, întorcându-se la nivelul de echilibru. Consiliul Concurenţei va analiza în ce măsură în practică se va întâmpla sau nu a;a ;i care vor fi cauzele”, se afirmă în raport.
Documentul menţionează “eventuale creşteri de preţuri pe anumite grupe de alimente anterior datei de 1 iunie” şi precizează că, urmare a informaţiilor pe această temă din presă, Ministerul Agriculturii a dispus verificări în Bucureşti, Braşov, Cluj, Dolj, Iaşi, Sibiu şi Timiş, direcţiile din minister urmând însă să prezinte conducerii o notă informativă în care să indice eventuale astfel de majorări.î
Şi Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor a verificat marile magazine la nivel naţional, dar a identificat doar nereguli constând în utilizarea de expresii precum “ieftin” sau “discounter garantat” care induceau ideea unui preţ redus, dar fără afişarea preţului actual de vânzare, lipsa afişării preţurilor, etichetarea neconformă, nerespectarea condiţiilor de depozitare.
Presa a relatat însă că mari lanţuri de magazine ar fi majorat preţurile la diferite alimente cu până la 30%, înainte de reducerea TVA, iar premierul Victor Ponta a reacţionat spunând că Guvernul nu poate îngheţa preţurile la mărfurile din magazine, dar poate introduce măsuri constituţionale şi europene, precum taxe speciale foarte mari, în cazul în care comercianţii nu scad preţurile la raft după diminuarea TVA.
El a cerut ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Consiliul Concurenţei să verifice atent situaţia preţurilor din magazine.
-
Consiliul Concurenţei recomandă CNA să aibă criterii clare pentru acordarea licenţelor TV şi radio
Recomandarea se regăseşte într-o adresă a Consiliului Concurenţei (CC) care a fost transmisă Consiliului Naţional al Audiovizualului şi pe marginea căreia membrii CNA au discutat în şedinţa de joi.
Potrivit adresei, în conformitate cu Legea concurenţei, Consiliul Concurenţei are între atribuţii şi emiterea de avize pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurenţial, autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale fiind obligate să solicite acest aviz. De asemenea, Consiliul Concurenţei poate recomanda modificarea actelor normative care au un asemenea efect.
În baza acestei prevederi legale, plenul Consiliului Concurenţei a decis, în şedinţa din 17 februarie 2015, “să recomande Consiliului Naţional al Audiovizualului modificarea articolului 8, alineatul 1 din Decizia CNA numărul 277/ 2013, astfel încât criteriile generale pentru acordarea licenţei audiovizuale să devină clare, măsurabile şi concrete”, se spune în adresa transmisă CNA de CC, care a fost obţinută de agenţia MEDIAFAX.
Situaţia din care rezultă existenţa “unor posibile efecte anticoncurenţiale ca urmare a cadrului legislativ secundar pus în aplicare de către CNA” a ajuns în atenţia autorităţii de concurenţă în urma primirii unei sesizări formulate de societatea Canal 33 Network SRL.
“Această întreprindere a depus în perioada 2013-2014 patru seturi de documente pentru eliberarea unei licenţe audiovizuale de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, documentaţii care au fost respinse pe rând, fără o motivare care să facă trimitere la condiţiile pe care întreprinderea ar trebui să le respecte dacă doreşte să obţină o astfel de licenţă”, spune Consiliul Concurenţei.
Autoritatea de concurenţă consideră că “orice persoană juridică privată ar trebui să aibă dreptul de a cunoaşte criteriile concrete pe care trebuie să le îndeplinească pentru a putea desfăşura în mod legal o activitate economică”. “Existenţa unei analize corecte, transparente şi nediscriminatorii este esenţială pentru luarea unor decizii obiective în orice situaţie, cu atât mai mult atunci când de aceasta depinde intrarea pe piaţă a unor noi întreprinderi şi, în consecinţă, poate afecta întreg mediul concurenţial”, mai spune Consiliul Concurenţei.
Totodată, CC face referire la o serie de criterii prevăzute în prezent în articolul 8, alineatul 1 din Decizia CNA numărul 277 din 2013. Acest articol prevede: “După audierea solicitanţilor, CNA va decide asupra acordării licenţei audiovizuale, ţinând cont şi de următoarele criterii generale: respectarea interesului public; asigurarea unui raport echilibrat între serviciile de programe naţionale, regionale şi locale, excepţie făcând situaţia prelungirii din 9 în 9 ani a licenţelor audiovizuale, potrivit legii; evitarea abuzului de poziţie dominantă şi a practicilor care împiedică libera concurenţă; strategia editorială, în raport şi cu strategia CNA de acoperire a teritoriului naţional cu servicii de programe audiovizuale, prevăzută la art. 68 din Legea audiovizualului; oferta de programe şi conţinutul acestora, prezentate în proiectul editorial; experienţa şi competenţa în domeniul audiovizual, după caz”.
Consiliul Concurenţei consideră însă că acel criteriu privind “experienţa şi competenţa în domeniul audiovizual, după caz” ar putea crea “o situaţie discriminatorie întreprinderilor care nu beneficiază de experienţă relevantă în domeniul audiovizualului, acest lucru necalificându-le automat ca fiind mai puţin competente în a opera un canal de televiziune”. “Aplicarea unui astfel de criteriu poate ridica bariere la intrarea pe piaţă”, spune CC.
În opinia CC şi criteriul referitor la “evitarea abuzului de piaţă dominantă şi a practicilor care împiedică libera concurenţă” ar trebui reformulat, “astfel încât să reiasă clar intenţia CNA în concordanţă cu obligaţiile sale legale şi legislaţia incidentă”.
Chiar şi celelalte criterii prevăzute la articolul 8, alineatul l în Decizia CNA nr. 277/2013 “pot fi considerate mult prea generale” şi “lasă loc la interpretare şi posibile discriminări”, mai spune Consiliul Concurenţei.
“Atunci când aplică pentru obţinerea unei licenţe audiovizuale, o întreprindere ar trebui să cunoască criteriile de selecţie, iar, în situaţia în care nu se califică, să fie informată asupra aspectelor ce trebuie îmbunătăţite/ înlocuite. Astfel, pe lângă aplicarea unor criterii de selecţie adecvate, prin respingere motivată se înţelege şi comunicarea aspectelor concrete de îmbunătăţit în vederea primirii licenţei audiovizuale, pentru cazul în care întreprinderea doreşte să reia procedura”, mai spune Consiliul Concurenţei.
Potrivit CC, cadrul legal secundar existent creează astfel premisele încălcării articolului 8 din Legea concurenţei de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, “conferind aparenţa unor puteri discreţionare în a aproba/ respinge orice solicitare venită din partea întreprinderilor noi ce doresc să intre pe piaţă”.
De cealaltă parte, membrii CNA au decis, în şedinţa de joi, să răspundă Consiliului Concurenţei că societatea Canal 33 Network SRL a primit, pe 17 februarie 2015, o licenţă audiovizuală pentru lansarea televiziunii de business Canal 33.
Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA, a spus că, din perspectiva CNA, această chestiune este închisă, întrucât societatea Canal 33 Network SRL a primit licenţa solicitată, după ce a integrat toate observaţiile făcute de membrii Consiliului pentru îmbunătăţirea proiectului televiziunii Canal 33.
“I s-a acordat licenţa, iar, în urma integrării observaţiilor făcute în Consiliu, proiectul (televiziunii Canal 33, n.r.) a câştigat amploare”, a spus Răsvan Popescu.
De asemenea, mai mulţi membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului, între care Monica Gubernat şi Viorel Buda, au spus că CNA este “o autoritate publică centrală autonomă”, la fel cum este şi Consiliul Concurenţei.
Societatea Canal 33 Network SRL a primit o licenţă audiovizuală pentru difuzarea prin reţele de comunicaţii electronice a televiziunii de business Canal 33 în şedinţa CNA din 17 februarie 2015 (aceeaşi zi în care plenul Consiliului Concurenţei stabilea să recomande CNA să elaboreze criterii clare, măsurabile şi concrete pentru acordarea licenţelor audiovizuale, n.r.).
A fost pentru a cincea oară când această societate, ai cărei asociaţi sunt Alexandru Răducanu (97%) şi Cristina – Adriana Sîrbu (3%), a solicitat CNA acordarea unei licenţei pentru lansarea televiziunii Canal 33. Până atunci CNA a respins solicitarea, invocând, printre altele, inconsistenţa proiectului. În şedinţa din 17 februarie, membrii Consiliului au decis cu unanimitatea de voturi a membrilor CNA prezenţi (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Viorel Vasile Buda, Gabriel Tufeanu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) să acorde această licenţă pentru lansarea Canal 33, considerând că proiectul a fost îmbunătăţit.
Alexandru Răducanu, cel care deţine Canal 33, activează pe piaţa media din România de mai mulţi ani, fiind fondatorul publicaţiilor Business Woman şi The Marketer.
-
Ponta cere sprijinul Concurenţei după reducerea TVA la alimente, pentru a preveni apariţia unor noi carteluri
“Vreau să vă rog să ne sprijiniţi în ceea ce va fi, după 1 iunie, o perioadă de o lună, două, trei, de aplicare a regulilor competiţiei şi ale pieţei după reducerea TVA la toate produsele agro-alimentare. Experienţa de la pâine are părţi pozitive şi părţi mai puţin pozitive. Acuma, însă, va fi la tot şi vreau să cred că regulile competiţiei şi regulile pieţei libere vor funcţiona cu adevărat, nu o să ne trezim cu noi carteluri la carne, la pâine, la alte produse, care, de fapt, să oprească ceea ce ne-am dorit cel mai mult, şi anume o competiţie deschisă, preţuri mai mici şi calitate mai mare”, a afirmat Ponta, prezent la bilanţul Consiliului Concurenţei.
Guvernul a decis ca, din luna iunie, TVA să fie redusă la 9% la toate produsele agro-alimentare.
-
Chiriţoiu: Mă aştept ca dosarele Parchetului să scoată la iveală şi înţelegeri între firmele private
“Este o efervescenţă a dosarelor investigate de autorităţi şi este normal să fie efervescentă. Este corect ca opinia publică să fie interesată ca cei care păgubesc statul să fie sancţionaţi. În acelaşi timp, este important nu numai să meargă la închisoare X sau Y, deşi evident că şi acest lucru este extrem de important, dar e bine să încercăm să recuperăm prejudiciile. Şi acolo încercăm şi noi să ajutăm pentru că de multe ori unde există corupţie este şi o înţelegere între companii private care participă la licitaţie, iar pe acelea le putem să sancţionăm noi. Noi nu putem sancţiona funcţionarii corupţi, dar putem să sancţionăm firmele care au participat la înţelegerile ilegale, de multe ori în asociere cu infracţiuni de corupţie”, a declarat Chiriţoiu pentru Agenţia MEDIAFAX.
El a adăugat că instituţia pe care o conduce primeşte “semnale” de la diverse instituţii ale statului privind cazuri de licitaţii trucate, până acum având o bună colaborare cu DIICOT-ul, dar consideră totodată că implicarea Consiliului Concurenţei ar putea fi mai semnificativă.
“Am primit semnale de la diverse instituţii, probabil că vom finaliza o investigaţie pe zona de IT anul acesta, pornită de la o sesizare a Curţii de Conturi privind trucarea unei licitaţii. Sunt semnale pe care le primim de la instituţii, dar eu sunt convins că e loc de mai mult, pentru că la cât de multe investigaţii face Parchetul în momentul de faţă şi răsunătoare, aşteptarea mea este că sunt destul de multe cele în care apar şi elemente de trucare a licitaţiilor care sunt relevante pentru activitatea noastră“, a arătat Chiriţoiu.
În acest context, oficialul Consiliului Concurenţei afirmă că una dintre priorităţi sale este să lucrăze mai strâns cu Parchetul, cu DIICOT-ul, chiar şi cu DNA-ul.
“Până acum cu DIICOT-ul am colaborat mai avansat. Am primit mai multe semnale şi am deschis investigaţii de la DIICOT. Avem în analiză şi nişte sesizări transmise de DNA, n-am deschis încă investigaţii, deci nu ştiu dacă se vor concretiza sau nu. În general finalizăm 2-3 investigaţii privind licitaţiile trucate pe an, dar este probabil insuficient dat fiind dimensiunea fenomenului”, a precizat Chiriţoiu.
El spune căm astfel, Consiliul vrea să contribuie la noua strategie de combatere a corupţiei şi răspunde şi unei cereri a Comisiei Europene, care “reproşează” existenţa licitaţiilor trucate cu fonduri europene.
“Asta îi deranjează pe ei (Comisia Europeană, n.r.) foarte mult, că sunt bani pe care ei ni-i dau pentru a dezvolta România şi o parte din ei ajung până la urmă să fie consumaţi în corupţie“, a mai precizat Chiriţoiu.
Legat de acest domeniu, Consiliul Concurenţei vrea ca anul acesta să transpună în legislaţia locală o nouă directivă a Comisiei Europene care facilitează accesul la instanţă a victimelor.
“Mi-aş dori ca undeva până în vară să o transpunem şi ca instituţiile statului să fie primele care să o folosească. Odată ce ai o decizie a Consiliului Concurenţei constantând o înţelegere ilegală între participanţii la o licitaţie şi această decizie a fost confirmată de instanţă, atunci ea poate fi folosită de victime pentru a cere despăgubiri. Este încă un mod de a sancţiona pe cei care înşeală statul. Cel prejudiciat nu face nimic în present, nu ştiu niciun caz în care instituţiile statului prejudiciate au mers în instanţă”, a mai explicat Chiriţoiu.
Pe lângă creşterea activităţii în domeniul licitaţiilor trucate, Consiliul Concurenţei vrea să finalizeze în acest an mai multe investigaţii pe sectoare diverse, de la produse alimentare până la cinematografe sau energie.
“Vom finaliza cazuri destul de diverse, produse alimentare sau pe zona de cinematografie, distribuţia de filme. Ne uităm aici la modul cum se distribuie filmele, care este lanţul de distribuţie, existând de asemenea suspiciuni privind comportamentul abuziv al unor actori mari din piaţă. (…) Până la sfârşitul anului cred că vom finaliza şi investigaţia privind contractele Hidroelectrica”, a mai spus Chiriţoiu.
Hidroelectrica face obiectul unei investigaţii realizate de Comisia Europeană, care anchetează acordarea unui posibil ajutor de stat de către compania de stat unor companii private, prin vânzarea de energie la preţuri mai mici, în timp ce Consiliul Concurenţei investighează durata excesivă a contractelor de furnizare de energie anumitor companii.
Bogdan Chiriţoiu va fi prezent joi la conferinţa “Mediafax Talks about Competition” – ediţia a IX-a, care va avea loc începând cu ora 09.30 în Bucureşti, la hotelul J.W.Marriott, sala GrandBallroom, salon A, unde va oferi mai multe detalii despre toate investigaţiile în curs ale instituţiei.
Mai multe detalii, agenda evenimentului “Mediafax Talks about Competition” – ediţia a IX-a şi înscrierile pentru participare pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/competition-2015
-
Bogdan Chiriţoiu, reconfirmat preşedinte al Consiliului Concurenţei, prin decret al preşedintelui
Administraţia Prezidenţială a anunţat că preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru numirea lui Bogdan Marius Chiriţoiu în funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei, pentru un mandat de 5 ani.
De asemenea, preşedintele a semnat şi decretul pentru numirea domnului Otilian Neagoe în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei, pentru un mandat de 5 ani.
Parlamentul a trimis, în luna februarie, preşedintelui Klaus Iohannis avizul favorabil pentru reînnoirea mandatului preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu şi Otilian Neagoe.
Chiriţoiu şi Neagoe au primit pe 17 februarie aviz favorabil pentru un nou mandat din partea comisiilor parlamentare reunite pentru buget, finanţe şi economice, cu majoritate de voturi.
Potrivit legii, durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenţei este de 5 ani, acesta putând fi reînnoit o singură dată.
Numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenţei se realizează de către preşedinte, la propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei, cu avizul Guvernului şi după audierea candidaţilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului.
Pe parcursul mandatului lui Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei a deschis 104 investigaţii şi a finalizat 101 de astfel de proceduri, iar amenzile aplicate între 2009 şi 2013 au totalizat 354 milioane de euro (1,5 miliarde de lei).
De asemenea, în acest interval a fost introdus avizul Consiliului Concurenţei pe nota de fundamentare a actelor normative supuse aprobării Guvernului pentru a identifica rapid reglementările susceptibile să aducă atingere concurenţei pe piaţă, precum şi pentru o mai bună înţelegere a obiectivelor politicii de concurenţă. În acelaşi timp, a fost modificată legea concurenţei, care permite acum finalizarea mai rapidă a investigaţiilor prin acceptarea de angajamente fără a trece prin toată procedura de investigaţii, dar şi o limitare a numărului şi duratei proceselor.
Totodată, au fost preluate noile instrucţiuni privind politica de clemenţă (imunitate la amendă pentru cei care colaborează cu Consiliul pentru descoperirea unui cartel), iar la sugestia Băncii Mondiale a fost înfiinţată o unitate specializată în detectarea cartelurilor. Mai mult, a fost creată o structură specializată în detectarea licitaţiilor trucate.
În mandatul lui Chiriţoiu a fost acordată cea mai mare amendă pe concurenţă din România. În data de 10 ianuarie 2012, Consiliul Concurenţei a sancţionat companiile OMV Petrom, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream, ENI Romania, MOL Petroleum şi Lukoil Romania cu o amendă totală de 880 milioane de lei, reprezentând 3% din cifrele de afaceri realizate în anul 2010.
-
Retaileri: Mega Image are un cvasimonopol minizonal în Capitală
“Având în vedere estimări interne, în baza suprafaţei de vânzare, populaţiei şi consumului estimat în fiecare zonă relevantă, cota de piaţă dobândită de Mega Image, în urma fuziunii, în 4 zone locale, şi anume: Amzei, Ceasornicului, Obor şi Lacul Tei, ajunge la peste 40%, ceea ce ar indica o posibilă poziţie dominantă. În acest moment sunt zone în care exercită un cvasi-monopol minizonal prin comerţul de proximitate practicat. Concentrarea va creşte şi mai mult densitatea magazinelor din lanţul Mega Image, cota lor de piaţă în zona de atracţie comercială şi impactul asupra concurenţei”, susţin retailerii cărora Consiliul Concurenţei le-a solicitat punctul de vedere cu privire la tranzacţia dintre Mega Image şi Angst.
Consiliul Concurenţei a primit observaţii din partea Auchan (inclusiv Real Hypermarket), Carrefour (inclusiv Artima), Profi, Billa, Lidl Discount, Cora, Penny Market şi Cristim cu privire la posibilele efecte ale operaţiunii de concentrare economică.
Aceştia mai arată că, prin creşterea numărului de magazine dintr-o zonă de proximitate sub un singur brand, şi anume Mega Image, concurenţa şi posibilitatea consumatorilor de a alege în zona respectivă se reduce semnificativ din perspectiva sortimentelor de produse, preţurilor şi promoţiilor şi, în general din perspectiva serviciilor diferenţiate pentru clienţi.
“Ar trebui reevaluată definirea pieţei relevante, în special în Bucureşti şi Ilfov, în sensul diferenţierii între diversele tipuri de comerţ (modern vs. tradiţional) şi între diversele forme de prezentare ale comerţului modern (supermarket, hypermarket, discounter). Poziţia obţinută de Mega Image ar produce distorsionări ale mediului concurenţial, atât pe piaţa totală a FMCG, cât, mai ales, pe piaţa supermarketurilor”, susţin retailerii.
În august anul trecut, grupul belgian Mega Image a anunţat că a ajuns la un acord pentru a prelua 20 din cele 22 de magazine operate de Angst, după ce această companie s-a retas dintr-o colaborare cu Carrefour. Tranzacţia a presupus preluarea spaţiilor comerciale (incluzând echipamente, stocuri, salariaţi, clientelă, vadul comercial).
Ulterior, în noiembrie, Consiliul Concurenţei a aprobat preluarea a doar 19 magazine Angst de către Mega Image. Consiliul Concurenţei a constatat că preluarea celor 20 de magazine poate conduce la consolidarea poziţiei puternice a Mega Image din zonele centrale ale Bucureştiului. Astfel, zonele pentru care instituţia şi-a exprimat îngrijorările de ordin concurenţial, respectiv reducerea posibilităţilor de alegere ale consumatorilor, sunt Amzei, Academiei şi Perla.
“Referitor la cele 3 pieţe relevante Amzei, Academiei şi Perla, părţile implicate au convenit să renunţe la achiziţionarea magazinului Angst Perla şi, respectiv, să îşi asume angajamente structurale, constând în cesionarea activităţii comerciale aferente magazinului Angst Amzei sau activităţii comerciale aferente unui alt magazin din interiorul pieţei geografice relevante aferentă magazinului Angst Amzei, aparţinând unuia sau mai multora din magazinele Mega Image, precum şi cesionarea activităţii comerciale aferente Magazinului Angst Academiei sau activităţii comerciale aferente unui alt magazin din interiorul pieţei geografice relevante aferentă magazinului Angst Academiei, aparţinând unuia sau mai multora din magazinele Mega Image”, se arată în decizia Consiliului Concurenţei de aprobare a tranzacţiei.
Până în decembrie, Mega Image a redeschis, sub propriile branduri, 18 magazine Angst, al 19-lea fiind integrat ca o extensie în supermarketul Mega Image Lacul Tei.
Mega Image estima venituri anuale de 21 milioane de euro pentru cele 20 de magazine, care au fiecare suprafeţe totale între 90 şi 750 metri pătraţi.
Fondat în 1995, Mega Image este cel mai mare lanţ de supermarketuri din România cu o reţea care cuprinde în prezent 411 magazine (dintre care circa 300 în Bucureşti), sub mărcile Mega Image (200), Shop&Go (209), AB COOL FOOD (1), Mega Drive (1).
Grupul Angst a fost înfiinţat în 1990, fiind o investiţie româno-elveţiană. Firma este controlată de Sorin Minea, care deţine 60% din acţiuni, restul de 40% fiind împărţit în mod egal între Liudmila Minea şi Bernadette Martha Maria Wyrsch-Angst. Angst deţine trei fabrici, la Buftea (carne proaspătă şi preparate fierte, afumate), Salsi Sinaia (produse crud uscate) şi Videle (procesare a laptelui).
-
Wencz: Concurenţa trebuie să investigheze de câte farmacii are nevoie România. Nivelul e nesustenabil
“Numărul de farmacii a evoluat în timp mult peste limita sustenabilă, cu o aglomerare în vaduri comerciale cunoscute. Marjele au scăzut pentru că multe dintre farmacii nu au în amonte capacitate de negociere, statul îţi dă o marjă cât să trăieşti, iar preţul locaţiilor închiriate farmaciilor a rămas ridicat, în contextul în care chiriile în piaţă imobiliară scădeau. Astfel, au început să apară multe falimente, iar în anul de graţie 2014 aproape tot retailul farma este pe pierdere”, a arătat Wencz.
El a adăugat că, după prelungirea criteriului demografic de anul trecut, în 2015 ar trebui să se discute şi subiectul farmaciilor înfiinţate pe criterii de excepţie, în ideea reverificării numărului de licenţe de care are nevoie România în mod real. Astfel, spune Wencz, Consiliul Concurenţei ar trebui să deruleze o investigaţie sectorială pe această piaţă, care să lămurească unele aspecte şi să traseze direcţii.
“Nimeni nu doreşte şi nu poate să obţină profituri fabuloase din această zonă, pentru că statul subvenţionează bună parte din această piaţă şi este normal să o controleze. Problema este că din cauza acestui număr de farmacii apărute în plus nu prea mai face nimeni bani, cel puţin nu cei care funcţionează respectând absolut toate reglementările legale”, a declarat Ovidiu Wencz, directorul general al reţelei Dona, care numără 275 de unităţi.
Farmaciile Dona creează un precedent pe piaţa de retail farmaceutic, după o sentinţă favorabilă din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pentru anularea licenţei unei farmacii din Bucureşti, înfiinţată pe baza aplicării incorecte a principiului excepţiei.
“Lângă Dona din Strada Giurgiului a fost deschisă o farmacie Belladona, a cărui documentaţie nu era legală. Dona a făcut o plângere în instanţă despre această situaţie, de atacare a vadului comercial, a urmat toţi paşii necesari şi a obţinut o soluţie definitivă şi irevocabilă la ÎCCJ, prin care această licenţă a fost anulată. Mai avem aproximativ 20 de procese prin care atacăm farmacii înfiinţate sau mutate în mod nelegal. Relocăm în fiecare an 5-10% din farmaciile existente, din cauza erodării vadului comercial şi a chiriilor ridicate pe care proprietarii refuză sa le renegocieze”, a spus Wencz.
Potrivit directorului Dona, în documentaţie, farmacia apărea că funcţionează într-un spaţiu comercial de mare suprafaţă, deşi era la parterului unui bloc. El a arătat că au fost iniţiate demersurile pentru punerea în aplicare a sentinţei.
Potrivit legii, farmaciile pot fi deschise în funcţie de un criteriu demografic, care stabileşte numărul de farmacii raportat la numărul de locuitori, iar criteriul de excepţie aplicat este înfiinţarea de farmacii în marile centre comerciale.
Wencz a explicat că pacienţii unei farmacii, în proporţie de peste 80%, sunt într-o arie de 500 metri de aceasta, iar pentru a funcţiona o farmacie trebuie să aibă în medie 5.000 – 6.000 de bonuri şi 700 – 800 de reţete pe lună, altfel “nu supravieţuieşte, este sub o covrigărie ca profitabilitate”.
“În momentul în care în aceeaşi arie apar mai multe farmacii atunci numărul de pacienţi se împart între acestea. În criză s-a văzut că pacienţii români au avut dificultăţi de buget, şi chiar dacă merg la medic să se trateze, poate nu iau toate medicamentele prescrise”, a arătat Wencz.
Pentru a sublinia ideea de număr în exces al farmaciilor în acelaşi vad comercial, Wencz a dat ca exemplu şi o stradă din Sibiu, Mihai Viteazul, pe care se aflau la un moment dat 13 farmacii.
Potrivit celei mai recente statistici a Ministerului Sănătăţii, numărul total al farmaciilor comunitare a ajuns în luna ianuarie a acestui an la 8.673 unităţi, cu 3.173 (+57.6%) mai multe decât în 2008 şi cu 1.771 (+26%) peste cele din 2010 (6.902 unităţi), an în care, potrivit ministrului Sănătăţii de la acea vreme, Cseke Atilla, era respectată media existentă la nivelul UE de o farmacie la 3.400 de locuitori. Doar la nivel urban, numărul farmaciilor raportat la numărul de locuitori depăşea nivelul european.
Spre exemplu, la o populaţie de aproximativ 2 milioane de locuitori, Bucureştiul are circa 1.000 de farmacii, cu 50% mai mult faţă de cele 667 unităţi necesare, dacă s-ar aplica criteriul demografic.
Din totalul de 8.673 de farmacii, 948 reprezintă licenţe pe excepţie de la criteriul demografic.
Din datele Ministerului Sănătăţii reiese că multe dintre farmaciile înfiinţate pe excepţie au ca adrese parter de bloc şi nu un centru comercial de mare suprafaţă, care repectă condiţia de infrastuctură comună ce defineşte un astfel de spaţiu, aşa cum prevede legea. Potrivit datelor furnizate de compania imobiliară DTZ Echinox în România sunt în total 164 de proiecte de retail moderne mari (centre comerciale, parcuri de retail, galerii comerciale).
Cele mai multe farmacii înfiinţate pe criteriul de excepţie au fost în Bucureşti (136), Constanţa (92), Cluj (59), Bihor (53) şi Iaşi (46). La polul opus sunt judeţe precum Călăraşi (3), Giurgiu (3) şi Ialomiţa (4).
Consiliul Concurenţei a declanşat în 2013 o anchetă sectorială privind piaţa farmaceutică, în cadrul acesteia analizându-se, printre altele, schimbarea sistemului de distribuţie a medicamentelor, dar acesta nu cuprinde cât te extins este retailul farmaceutic. Reprezentanţii instituţiei nu au comentat pe marginea acestui subiect.
Ministerul Sănătăţii nu a răspuns la solicitarea MEDIAFAX până la transmiterea acestei ştiri.
Legea farmaciei nr. 266/2008 prevede înfiinţarea farmaciilor în mediul urban în funcţie de un criteriu demografic, care stabileşte numărul maxim de farmacii dintr-un oraş în funcţie de numărul de locuitori. Astfel, poate exista o farmacie la minimum 3.000 de locuitori în Bucureşti, una la minimum 3.500 de locuitori în oraşele reşedinţa de judeţ şi una la minumum 4.000 de locuitori în celelalte oraşe.
În 2010, criteriului de excepţie a fost eliminat, însă Executivul a revenit în acelaşi a revenit asupra deciziei şi a permis din nou deschiderea de farmacii în centrele comerciale. Excepţia de la criteriul demografic permite înfiinţarea farmaciilor în centre comerciale cu suprafaţă de vânzare mare, ce depăşeşte 1.000 de metri pătraţi (iniţial minim 3.000 metri pătraţi), în care se desfăşoară activităţi de comercializare cu amănuntul de produse şi de alimentaţie publică, situate într-un singur imobil care utilizează o infrastructură comună şi utilităţi adecvate. Iniţial, legea includea şi un criteriu geografic, prin care nu se putea deschide o farmacie la mai puţin de 500 de metri de alta (ulterior 250 de metri de alta), dar acesta a fost eliminat. Anterior legii farmaciei, criteriul demografic era reglementat prin ordin de ministru.
Criteriul demografic urma să fie eliminat din acest an, dar va mai fi menţinut o perioadă nelimitată, o liberalizare a pieţei ducând, potrivit jucătorilor de profil, la creşterea necontrolată a numărului de farmacii, urmată de insolvenţe şi falimente în lanţ, în condiţiile în care numărul farmaciilor este oricum mare şi fără o distribuţie coerentă, fiind concentrate în judeţele cu cele mai mari decontări şi în zonele cu vaduri comerciale.
Conform datelor Ministerului Sănătăţii, cele mai multe farmacii se regăsesc în Bucureşti (circa 1.000), Constanţa (circa 430) şi Iaşi (436), iar cele mai puţine în judeţele Covasna (60), Sălaj (78) şi Caraş-Severin (74).
Primele cinci reţele de farmacii sunt Catena, deţinută de Anca Vlad, cu peste 500 de unităţi, Sensiblu, parte a grupului A&D Pharma, cu peste 400 de unităţi, Dona (275), reţea controlată de omul de afaceri Eugen Banciu, Help Net (175), parte a distribuitorului Farmexim, şi Ropharma (125), a omului de afaceri Mihai Miron.
Alte reţele importante de farmacii sunt grupul farmaciilor independente Ethica (circa 250 din 10 judeţe), Farmacia Richter (120), deţinută de grupul farmaceutic ungar Gedeon Richter, Belladona (100), Farmaceutica Remedia (90), controlată de omul de afaceri Valentin Norbert Ţăruş, şi Reţeta (80), deţinută de familia Vonica din Sibiu.