BusinessMagazin

Tag: confrunta

  • Treabă românească! Construcţia care a costat 60 de milioane de euro a crăpat azi după ce a fost inaugurată la finalul anului 2017

    Conform cotidianului local Gazeta de Sud, crăpătura se află pe partea dinspre bulevardul Ştirbei Vodă şi ar fi apărut ca urmare a contractării rosturilor de dilatare. Sursa citată a încercat să ia legătura cu edilul oraşului Craiova, Mihail Genoiu, dar acesta nu a răspuns apelurilor.

    Noul stadion “Ion Oblemenco” este unul dintre marile proiecte ale Ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, din perioada în care aceasta era Primarul Craiovei. Pentru construirea lui s-au cheltuit aproape 60 de milioane de euro, iar “perla” Băniei are o capacitate de 30.929 de locuri, investiţia fiind suportată de Compania Naţională de Investiţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania care a găsit soluţia pentru o problemă cu care se confruntă toate femeile

    Firma, Sheerly Genius, propune nişte ciorapi care nu se rup şi nu se agaţă, confecţionaţi din acelaşi tip de fibre ca vestele antiglonţ. Ciorapii Sheerly Genius sunt prezentaţi ca rezistând la cel puţin 50 de purtări, fibrele care intră componenţa lor fiind de zece ori mai tari decât oţelul şi astfel tricotate încât să nu permită ochi fugiţi şi să rămână moi la atingere.

    Pentru a intra în posesia unor asemenea ciorapi, doritoarele trebuie să aştepte încheierea campaniei de obţinere de finanţare de pe site-ul Kickstarter, putând face însă o precomandă cu livrare la toamnă la un preţ de 79 de dolari perechea.

  • (P) Drumul spre titlul de Angajator de Top începe de la angajaţi

    Procesul e cu atât mai dificil cu cât angajatul ştie cât de valoros este şi ştie sau, în orice caz, poate afla cât e dispusă să îi ofere în schimbul cunoştinţelor sale o altă companie. În acest context, nu e de mirare că mulţi angajaţi schimbă locul de muncă de la an la an şi că retenţia lor s-a transformat într-o adevărată provocare.

    Un exemplu de companie care a descoperit ecuaţia de succes pentru a forma echipe fericite şi loiale este Kaufland România, liderul pe piaţa de retail din România. Pentru a ne împărtăşi mai multe despre ce se află în spatele certificării Top Employer din acest an,  acordată de către organizaţia independentă Top Employers Institute din Olanda, am stat de vorbă cu Estera Anghelescu, Recruiting & Employer Branding Director.

    De cât timp lucrezi la Kaufland?

    „M-am alăturat echipei Kaufland în 2004, înainte să deschidem primul magazin. Am început în Departamentul Financiar-Administrativ, dar după ce am terminat programul de MBA, care a avut o componentă importantă de Resurse Umane, mi-am descoperit adevărata pasiune în Departamentul de Resurse Umane.”

    Ceea ce înseamnă că eşti în companie de mai bine de 10 ani?

    „Anul acesta se fac 14 ani de când sunt parte a echipei Kaufland, dar pentru mine nu este o cifră mare. Echipa Kaufland seamănă din multe puncte de vedere cu o familie, iar în familie rareori numeri anii. Sigur, în condiţiile actuale, în care pentru multe companii devine tot mai dificil să reţină angajaţii pe termen lung, 14 ani sună impresionant. În tot acest timp, motivaţia mea a venit din diversitatea proiectelor în care m-am implicat şi din provocările zilnice care m-au determinat să găsesc cele mai bune soluţii chiar şi atunci când ele păreau că nu mai există. Kaufland este o companie dinamică, în care căutăm să ne reinventăm continuu pentru a ţine pasul cu schimbările din retail, dar şi cu aşteptările tot mai ridicate ale clienţilor şi angajaţilor noştri.”  

    Care consideri că sunt motivele pentru care angajaţii Kaufland aleg să fie loiali companiei?

    „Atenţia la nevoile angajaţilor noştri, care se reflectă şi în beneficiile pe care le oferim, este unul dintre motive. La Kaufland încercăm să găsim un echilibru între ce îşi doresc angajaţii, ce nevoi au şi ce se potriveşte cu valorile companiei, dar nu ne este teamă să şi experimentăm. De la clasicele tichete de masă ne-am dus către cursuri de nutriţie şi de yoga, ateliere de educaţie nonformală pentru tineri, echipamente din bumbac bio şi zile libere pentru acţiuni de voluntariat. Un alt motiv ţine de accentul pe care compania îl pune pe corectitudinea faţă de oamenii care fac parte din echipa noastră. Oferim fiecărui angajat o grilă de salarizare transparentă, deoarece considerăm că este foarte important ca aceştia să primească toate informaţiile de care au nevoie pentru a-şi putea face planuri de viitor. Cred cu tărie că unul dintre motivele principale pentru care angajaţii Kaufland ne rămân alături este pentru că le respectăm viitorul. Aşadar, toate se rezumă la aceeaşi corectitudine pe care am menţionat-o mai devreme şi la înţelegerea că cei alături de care lucrăm sunt mai mult decât angajaţi. Asta înseamnă să fii Angajator de Top.”

  • Republica Maldive a decretat stare de urgenţă la nivel naţional

    Stare de urgenţă a fost impusă pentru o perioadă de 15 zile, de către preşedintele Abdulla Yameen. Această situaţie le acordă autorităţilor puteri suplimentare privind securitatea, inclusiv pentru arestarea unor suspecţi.

    Yameen, care conduce ţara din 2013, se confruntă cu presiuni interne şi din partea Statelor Unite pentru a dispune eliberarea fostului preşedinte Mohamed Nasheed, condamnat la 13 ani de închisoare, şi a altor opt adversari politici.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă taxă pentru români: Anunţul făcut de Ministerul Agriculturii

    „Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, i-a primit, la sediul instituţiei, pe reprezentanţii Organizaţiei Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare (OIPA) legume-fructe. În cadrul întâlnirii, a fost evidenţiată o situaţie dificilă cu care se confruntă procesatorii de legume şi fructe, respectiv taxele pe care aceştia sunt nevoiţi să le suporte anual pentru ambalajele din sticlă (borcane şi sticle) care sunt introduse în comercializare”, se menţionează într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.

    „Având în vedere că după anul 2015, unităţile de procesare trebuie să achite tariful de 2 lei/kg, aceştia se confruntă cu cheltuieli la limita costurilor, preţul pe produs descurajând activitatea, ducând chiar la închiderea fabricilor de procesare legume/fructe”.

    La acest subiect au fost făcute precizări de către reprezentanţii Ministerului Mediului – Direcţia Generală Deşeuri şi ai Agenţiei Fondului de Mediu, iar „la sugestia ministrului Petre Daea, procesatorii de legume-fructe au fost invitaţi ca în cel mai scurt timp să transmită în scris propuneri pentru a se regla această situaţie astfel încât să fie păstrat nivelul de competitivitate”, se arată în comunicat.

    O altă temă de pe agenda zilei a vizat urgentarea acordării sprijinului pentru suprafeţele cultivate cu tomate destinate industrializării. În acest sens, reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură vor prezenta Ministerului o situaţie referitoare la stadiul depunerii documentelor pentru sprijinul cuplat, iar conducerea MADR va face precizările privind măsurile care se impun. Din nefericire, nu toţi şi-au depus documentele, MADR solicitându-le urgentarea depunerii, pentru a începe acordarea subvenţiei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât mai cresc dobânzile

    2017 a fost al doilea an de profitabilitate robustă pentru sistemul bancar românesc. Băncile din România au obţinut în primele nouă luni din 2017 un profit net record de circa 4,1 mld. lei, după ce pe ansamblul întregului an 2016 sistemul bancar a raportat un câştig de circa 4,15 mld. lei, al doilea câştig anual ca valoare de după izbucnirea crizei economice.

    Practic, 2016 şi 2017 au fost doi ani consecutivi de revenire, în care sistemul bancar a redevenit profitabil operaţional ”cu o anumită robusteţe“, explică Sergiu Oprescu, susţinând că această profitabilitate nu a fost generată în mod special de evenimente singulare, aşa cum a fost cazul anului 2015, motiv pentru care se face distincţia între profitabilitatea lui 2015 şi profitabilitatea anilor 2016 şi 2017.

    ”Este de dorit să avem profitabilitate operaţională ca să putem credita economia, recompensa acţionarii, pentru a putea investi în noi tehnologii şi în siguranţa tranzacţiilor bancare şi a avea în acelaşi timp «bufferele» de capital necesare pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar în condiţii de criză. Trebuie să ne păstrăm profitabilitatea operaţională. Şi trebuie să înţelegem că profitabilitatea nu se discută la un moment dat, nu este o informaţie statică, ci se analizează pe intervale de timp mai lungi. Niciun investitor din zona bancară nu investeşte pe «conceptul de tun», să scoată bani rapid, ci investeşte pe intervale lungi de timp.“

    Şeful ARB a explicat că sistemul bancar din România are fundamente solide: un indicator de solvabilitate de circa 19% şi un indicator de lichiditate imediată în zona de 38%, ceea ce arată că există în interiorul sistemului bancar o lichiditate structurală destul de ridicată.
    Sistemul bancar a avut o evoluţie pozitivă în principal graţie evoluţiei macroeconomice – şi nu numai din perspectiva cifrelor, ci şi din perspectiva indicelui de încredere în economie al populaţiei în general, ceea ce a condus şi la o accelerare a creditării. ”Nu ne trebuie numai creştere economică, ci avem nevoie şi de o creştere de încredere la nivelul populaţiei şi la nivelul antreprenorilor, operatorilor din business. Pentru că, de fapt, de aici apare o creştere a cererii de credit.“

    Sistemul bancar românesc este întotdeauna pregătit, are ”arma la picior“ ca să crediteze economia, afirmă Oprescu. ”Acesta este unul din instrumentele poate cele mai importante din perspectiva creşterii bunăstării economice la nivelul societăţii româneşti. Creşterea creditului neguvernamental este un factor primordial în atingerea obiectivului comun de creştere a bunăstării economice. Nu putem să avem bunăstare dacă nu avem creştere economică şi, pe termen lung, nu putem să avem creştere economică dacă nu resincronizăm ciclul de creştere eocnomică cu ciclul financiar, de creştere a intermedierii financiare.“

    |n ceea ce priveşte corelaţia dintre evoluţia creditării şi a dobânzilor în perspectivă, şeful ARB apreciază că majorarea dobânzilor va tempera din exuberanţa unei reluări a creşterii creditării cu două cifre. |n acest context, Oprescu susţine că şi reglementatorii şi piaţa ar trebui să militeze, să găsească o utilizare mai largă a dobânzilor fixe.

    ”Creşterea dobânzilor va face ca o parte din cererea de credit să fie mai greu calificabilă, deci va tempera din exuberanţa unei reluări a creşterii creditării cu două cifre. Eu cred că vom fi în continuare în zona superioară de o singură cifră. Dar este o zonă sigură, este un parcurs pe termen lung, este ca şi cum ne-am programa pasul de alergare astfel încât să alergăm maratonul, nu să facem nişte sprinturi de etapă.“

    Creditul privat total (pentru populaţie şi companii) a înregistrat în lunile de toamnă din 2017 un ritm de creştere în jurul a 7% comparativ cu soldul din 2016, cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani. |nsă ultima parte a anului trecut a adus şi o inversare de trend de dobândă de bază, 2017 fiind primul an de creştere a ROBOR, după 7-8 ani în care dobânzile au scăzut constant, până la minime istorice. Restrângerea lichidităţii din piaţa interbancară în toamna lui 2017 a antrenat creşterea dobânzilor, indicele ROBOR sărind peste nivelul dobânzii de politică monetară, care era 1,75%, şi depăşind şi pragul de 2% pentru unele scadenţe. Iar bancherii se aşteaptă ca în continuare dobânzile să fie volatile.

    ”Vom vedea în continuare o anumită volatilitate a nivelului de dobândă, care este normală. Este o volatilitate indicată de piaţă care are foarte mulţi factori în spate, pe care nu-i putem predetermina astăzi. Pot fi factori care ţin de momentul respectiv, cum a fost în anul 2017 o abordare privind politica fiscală. Sau pot fi factori care ţin de o conjunctură internaţională, cum ar fi acela legat de mişcările capitalurilor la nivel european.“ Un alt element foarte important, care este monitorizat şi la nivel european, este nivelul de neperformanţă. ”România a avut o evoluţie absolut spectaculoasă din punctul de vedere al descreşterii indicelui de neperformanţă (NPL – non-performing loans). Rata creditelor neperformante a scăzut din zona de 24% (vârful din 2014) către 7,64% la octombrie 2017. Şi credem că sunt şanse să se atingă un nivel şi mai scăzut la sfârşitul lui 2017. Iar măsurile care sunt luate vor duce la o continuare a descreşterii indicatorului de neperformanţă şi în 2018. Acel nivel pe care şi BNR l-a stabilit ca proiecţie de viitor – să venim în zona de 6% cu rata NPL.“

    Şeful ARB anticipează că procesul de consolidare a sistemului bancar va continua. ”Au fost câteva tranzacţii anunţate în piaţă pentru anul 2017 şi probabil că vor urma altele în 2018. Este un proces care încă mai are spaţiu. Dacă un investitor se uită la structura sistemului bancar din România, încă mai descoperă că are spaţiu neexploatat de consolidare. Şi această consolidare fie se întâmplă din interior – adică sunt bănci care consolidează în jurul lor, crescându-şi cota de piaţă – fie se întâmplă cu import de competitivitate – adică cu introducerea unor noi actori în sistemul bancar din România, care după aceea au planuri, poate mai interesante, mai agresive decât planurile celor care doreau să iasă din sistem.“

    Sergiu Oprescu se aşteaptă să apară noi jucători, având în vedere că sistemul bancar din România este atractiv, în principal graţie nivelului scăzut al intermedierii financiare. Ponderea creditelor în PIB a coborât în ultimii ani în România sub 30%, unul dintre cele mai slabe din Uniunea Europeană.

    ”Suntem cei cu «mare potenţial». |ntotdeauna am avut un potenţial mare, pentru că venim de pe o bază scăzută. Teoria convergenţei spune că plecând de jos nu ai cum să te duci decât în sus şi trebuie să te duci repede dacă vrei să ajungi la mediile europene. Pe de altă parte, aş vrea să văd şi momentul când nu mai vorbim de potenţial, ci de realizări.“

    Un mare risc pentru sectorul bancar vine din zona tehnologiei, susţine Oprescu, care consideră că băncile nu trebuie să se teamă de fintech-uri.

    ”Eu sunt partizanul conceptului că băncile nu trebuie să se teamă de fintech-uri şi nici fintech-urile de bănci. Cred că există o zonă a posibilelor parteneriate care trebuie realizate în beneficiul clientului şi unde trebuie să existe această strângere de mână între  bănci şi fintech-uri. Această «strângere de mână» dă pe de-o parte stabilitate fintech-urilor şi oferă pe de altă parte inovaţie băncilor. Deci este un parteneriat între inovaţia fintech-urilor şi stabilitate, siguranţă, responsabilitate, care vine din zona băncilor“, susţine Oprescu. |n contextul digitalizării, continuarea restructurării sectorului bancar este un ”trend normal“.

    ”Cred că este un trend normal, care are loc nu numai în România. Este generat în principal de soluţiile de business. Am sesizat de 5-6 ani că impactul tehnologic are o influenţă tot mai mare. Apar tot felul de funcţii digitale în interiorul structurii / guvernanţei corporative a băncilor. Pentru că toţi iau în calcul influenţa tehnologiei asupra serviciilor bancare în general.“

    Şeful ARB consideră că avantajul pe care îl avem în România este acela al unui sistem bancar cu o relativă reprezentativitate la nivel european. ”Sunt jucători din mai multe segmente la nivel european şi atunci vom beneficia de soluţii strategice ale grupurilor – ale băncilor-mamă – care vor fi implementate în acelaşi timp, plus interese şi abordări locale care trebuie să intre în concurenţă cu abordările europene, ceea ce este foarte bine pentru că duc la o creştere de competitivitate. Din perspectiva clientului este un lucru foarte bun“, conchide Sergiu Oprescu.

     

  • Cum poţi să te ÎMBOGĂŢEŞTI peste noapte: Tot ce trebuie să ştii despre investiţia care îţi poate multiplica banii de până la 400 de ori în numai câteva luni

    Investiţia în criptomonede este una dintre cele mai profitabile variante de investiţii din lume. Surpriza vine însă din faptul că nu bitcoin este cea mai profitabilă alegere, ci criptomonedele care urmează să fie lansate, prin intermediul procedurii de ICO (Initial Coin Offering). Investiţia într-o criptomonedă nouă poate avea randament chiar şi de 425.000%.
     
    Piaţa criptomonedelor depăşeşte 500 de miliarde de dolari, iar investitorii de pretutindeni caută posiblităţi de a accesa o felie din noul „El Dorado” al lumii.
     
    Specialiştii prezenţi la evenimentul „Fenomenul Cryptocurrency în 2018”, organizat de companiile IntelDev Technologies şi Omega House, susţin că investiţia într-o criptomonedă nouă, care se lansează acum poate avea un randament mai mare decât investiţia într-o criptomonedă deja existentă, precum bitcoin sau ethereum.
     
    Investiţia în criptomonede se poate face în două moduri: Cumpărarea unei criptomonede care a fost deja lansată sau investiţie în lansarea unei criptomonede noi – ICO (Initial Coin Offering).
     
    În primul caz, investiţia se face prin intermediul exchange-urilor. Pentru a putea accesa un astfel de exchange, utilizatorul trebuie să îşi creeze un wallet ( portofel virtual), care poate fi accesat de către utilizator printr-un cod unic, denumit cheie privată.
     
    Potrivit noilor reglementări, denumite AML (Anti Money Laundering – împotriva spălării de bani), platformele ar trebui să aibă date despre despre clienţi – KYC (Know Your Customer – cunoaşte-ţi clientul).
     
    Unele platforme de exchange, la crearea wallet-ului cer o poză cu cartea de identitate, şi realizarea unei fotografii de tip „selfie” în care utilizatorul trebuie să ţină cardul bancar în mână, lăsând la vedere ultimele 4 cifre de pe card, pentru a dovedi că este al său. Nu toate platformele se conformează acestor reglementări.
     
    După ce acest proces de identificare este complet, utilizatorii pot începe să cumpere monede cu bani fiat.
     
    A doua variantă de investiţie, este cea într-o monedă digitală care urmează să se lanseze – procedură numită ICO.  
     

  • Fără comentarii. Iordache: despre modificarea legile Justiţiei: Ne dorim o reală depolitizare, o independenţă reală

    ”S-au spus foarte multe neadevăruri. Da, ne dorim o Justiţie independentă şi pentru aceea am făcut această comisie specială, pentru ca, printr-o dezbatere în Parlament, să vedem problemele şi tarele cu care se confruntă Justiţia şi în urma ascultării tuturor celor interesaţi să putem decide. Vreau să reamintesc celor care erau acum 13 ani în Parlament că modificările la cele trei legi s-au făcut prin asumarea răspunderii unui guvern în care ministrul Justiţiei era Monica Macovei. Fără o dezbatere reală şi prin asumarea răspunderii celor trei legi au fost modificate la acel moment. Ce ne dorim noi? şi fără niciun fel de intervenţie a factorului politic”, a spus deputatul PSD Florin Iordache la dezbaterile privind propunerile de modificare a Ne dorim o reală depolitizare, o independenţă reală a Justiţiei Legii 304 privind organizarea judiciară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fără comentarii. Iordache: despre modificarea legile Justiţiei: Ne dorim o reală depolitizare, o independenţă reală

    ”S-au spus foarte multe neadevăruri. Da, ne dorim o Justiţie independentă şi pentru aceea am făcut această comisie specială, pentru ca, printr-o dezbatere în Parlament, să vedem problemele şi tarele cu care se confruntă Justiţia şi în urma ascultării tuturor celor interesaţi să putem decide. Vreau să reamintesc celor care erau acum 13 ani în Parlament că modificările la cele trei legi s-au făcut prin asumarea răspunderii unui guvern în care ministrul Justiţiei era Monica Macovei. Fără o dezbatere reală şi prin asumarea răspunderii celor trei legi au fost modificate la acel moment. Ce ne dorim noi? şi fără niciun fel de intervenţie a factorului politic”, a spus deputatul PSD Florin Iordache la dezbaterile privind propunerile de modificare a Ne dorim o reală depolitizare, o independenţă reală a Justiţiei Legii 304 privind organizarea judiciară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SITUAŢIE DRAMATICĂ: Jumătate din populaţia României se confruntă cu deprivare materială şi socială

    Cea mai mare rată de deprivare materială şi socială se înregistrează în România (50%) şi Bulgaria (48%), unde jumătate din populaţie este afectată. Una din trei persoane este afectată în Grecia (36%), Ungaria (32%) şi Lituania (29%).

    În schimb, statele nordice şi Luxemburg au raportat cele mai mici cote ale degradării condiţiilor materiale şi sociale: 3% în Suedia, 4% în Finlanda, 5% în Luxemburg şi 6% în Danemarca.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro