Tag: conferinta

  • Elon Musk descrie detaliat planul reţelei de tuneluri subterane pentru fluidizarea traficului rutier

    Planul inginerului Elon Musk este de a construi o reţea tridimensională de tuneluri subterane, cu zeci de niveluri în funcţie de direcţie. Maşinile ar urma să fie coborâte în tuneluri pe rampe asemănătoare cu ascensoarele şi să circule pe platforme cu viteze de până la 200 de kilometri pe oră, într-un trafic controlat de computere.

    În cadrul unei conferinţe organizată de grupul media TED (Technology, Entertainment, Design / Tehnologie, Divertisment, Design), Elon Musk a prezentat o simulare computerizată a proiectului reţelelor de tuneluri subterane.

    “Să vă arăt despre ce este vorba. Sunt câteva lucruri importante la o reţea 3D de tuneluri. În primul rând, trebuie integrate intrarea şi ieşirea din tunel în infrastructura oraşelor. Cu ajutorul unui lift, un fel de platformă pentru maşină aşezată pe un lift, putem integra intrarea şi ieşirea din tunel într-un spaţiu de dimensiunile a două locuri de parcare. Maşina este aşezată pe o platformă. Nu va fi limită de viteză, concepem un sistem care să funcţioneze la viteza de 200 km/h”, a explicat Elon Musk.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • A aplicat la Harvard de 10 ori şi a fost respins de fiecare dată. Acum este unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume

     Viaţa lui nu a fost însă întotdeauna uşoară, după cum a povestit chiar el în cadrul conferinţei Davos 2015. “Am încercat să îmi găsesc o slujbă pentru a-mi putea plăti studiile, am vrut să mă angajez chiar şi la KFC atunci când a ajuns în China”, a povestit Jack Ma. “La Harvard am aplicat de 10 ori şi am fost respins de fiecare dată. Într-un final am renunţat şi mi-am spus că îmtr-o bună zi am să merg să le predau cursuri celor de acolo”, a spus Ma în cadrul conferinţei Davos 2015.

    Jack Ma îşi aminteşte că elevii din China primeau informaţii distorsionate, diferite de realitatea existentă în acel moment. “Ceea ce am aflat de la străinii veniţi în China mi-a deschis mintea; lucrurile erau atât de diferite faţă de ceea ce învăţasem la şcoală, iar asta m-a învăţat să îmi folosesc mintea de fiecare dată când aflu ceva nou.”

    “Prima oară am intrat pe internet în 1995, când am fost în vizită la un prieten în Statele Unite. Mi-era teamă să folosesc calculatorul, pentru că erau foarte scumpe şi nu aş fi avut bani să îl plătesc dacă îl stricam. Primul lucru pe care l-am căutat pe internet a fost <bere>. Am găsit sute de rezultate, nu îmi venea să cred. Iar apoi am căutat <China> şi nu exista nicio informaţie; asta se întâmpla cu doar 20 de ani în urmă”, povesteşte miliardarul chinez.

    Jack Ma sau Ma Yun este fondatorul grupului chinez de comerţ electronic Alibaba, cel care a devenit anul trecut cel mai bogat om din China, în urma listării companiei pe bursa din New York. Listarea i-a adus lui Alibaba o sumă record de 25 de miliarde de dolari, compania ajungând la o valoare de piaţă de peste 200 de miliarde de dolari.

    Ma s-a născut în oraşul Hangzhou din provincia chineză Zhejiang. Când era copil, şi-a dorit să înveţe limba engleză şi, pentru a-şi împlini ţelul, mergea cu bicicleta 45 de minute în fiecare zi spre un hotel din apropierea locului în care trăia pentru a conversa cu turiştii de acolo. Ma le oferea acestora servicii de ghid fără să le ceară bani, doar pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele de limba engleză.

    Ulterior, a urmat cursurile Hangzhou Teacher’s Institute, unde a fost acceptat la a patra încercare, după ce a picat de trei ori examenul. Le-a absolvit în 1988, obţinând astfel licenţa în Limba Engleză. După studii, a devenit lector universitar la catedra de engleză şi comerţ universitar din cadrul Universităţii Hangzhou Dianzi. Ulterior, Jack Ma a renunţat la cariera de profesor şi şi-a înfiinţat propria firmă de traduceri, profitând astfel de intensificarea comerţului dintre China şi Statele Unite ale Americii.

    Prima sa companie a fost totuşi un eşec, astfel că, în 1998 – 1999, a preluat conducerea unei companii din domeniul tehnologiei informaţiei fondate de Centrul de Comerţ Electronic Internaţional din China, un departament al Ministerului de Comerţ Exterior şi Cooperare Economică. În 1999, Ma a pus bazele Alibaba, un site business-to-business care serveşte în prezent mai mult de 79 de milioane de membri din peste 240 de ţări şi teritorii. În noiembrie 2012, volumul tranzacţiilor online al Alibaba a depăşit un trilion de yuani, după acest prag Ma fiind etichetat drept ”Trillion Hou„, expresie chinezească ce se traduce ”Marchizul trilionului de yuani„.

  • Emil Dumitru, preşedintele Pro Agro: Impozit zero pentru persoanele fizice, pentru cinci ani, pentru înregistrare fiscală

    “În loc să facem valoare adăugată, exportăm grâu şi porumb şi, culmea, importăm carne. Să nu mai facem politici agrare, ci politici agricole. Trebuie să oferim o alternativă viabilă celor din mediul rural şi să nu mai facem o agricultură de subzistenţă”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro, la conferinţa “MEDIAFAX TALKS about Producătorii României”.

    Acesta a atătat că polonezii au reuşit să facă politici astfel încât accesarea fondurilor UE să fie legată de valoarea adăugată. “Fiindcă singura şansă a agriculturii este să acceseze fondurile UE. Şi nu au reuşit să-i facem pe fermieri să se asocieze şi să reuşim să fim competitivi”, a spus Dumitru.

    În opinia acestuia, nu politicile agricole sunt prioritatea zero, ci politicile fiscale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Industria agroalimentară, ultimul pariu rămas

    În magazinele din lanţul de retail Kaufland, „mai mult de 50% din produse sunt româneşti, şi aceasta este o opţiune strategică pentru noi”, a declarat Ionuţ Parfente, şeful departamentului de achiziţii Legume şi Fructe al Kaufland, în deschiderea conferinţei, moderată de către directorul editorial al Mediafax, Dorin Oancea, şi de către directorul general al Agrointeligenţa, Vlad Macovei.

    „Produsele de panificaţie sunt în proporţie de 100% româneşti, mierea 60%, cu lactatele am crescut continuu ponderea şi suntem la peste 50%, iar cu preparatele din carne tindem spre 100%. Doar la legume şi fructe sunt unele probleme, din cauza condiţiilor climaterice”, a spus Ionuţ Parfente. El a arătat că în prezent sunt 87 de unităţi certificate din punctul de vedere al calităţii pentru ca produsele lor să fie distribuite de Kaufland. Certificarea se acordă, anual, în urma unor verificări la nivelul producătorilor, iar costul pe care-l presupune este de 600 de euro, a mai spus reprezentantul Kaufland.

    Totuşi, deşi România are suficient teren agricol pentru a asigura hrana unei populaţii de patru ori mai mare decât are acum ţara. a ajuns la cote nemaiîntâlnite ale importurilor de produse agroalimentare. Până şi ţăranii se aprovizionează din hipermarketuri, a declarat Marius Bîcu, directorul general al companiei De La Ferma, în cadrul conferinţei Fermierii României.

    „Ţăranii au gospodării, grădini şi cresc câteva animale, ceea ce înseamnă că ei pot face mâncare. Şi totuşi, unii înlocuiesc alimentele de producţie proprie cu cea din hipermarket, care de cele mai multe ori e din import. Gogoaşa cu gem e înlocuită de croasantul cu ciocolată şi asta nu e deloc în regulă”, a spus Marius Bîcu. El a menţionat că acest comportament se explică prin faptul că în sate comerţul local este prea slab dezvoltat. „Omul merge în sat, găseşte un magazin cam slab dotat, cu puţine produse şi cu singurul avantaj că mărfurile se vând pe datorie. Şi atunci ia calea hipermarketului de la oraş, unde fiecare membru din familie găseşte câte ceva de cumpărat”, a mai spus întreprinzătorul. El consideră că pentru a recuceri piaţa românească de produse agroalimentare este nevoie ca producătorii români să practice un marketing mai agresiv şi formule mai atractive în ambalarea mărfurilor.

    Nini Săpunaru, preşedintele Asociaţiei Agrointeligenţa, a fost de părere că industria agroalimentară e singurul pariu pe care-l mai poate câştiga România, în condiţiile în care cel cu marea industrie este pierdut. „În industria agroalimentară, 60% din jucători sunt români şi aceştia realizează profit. Ca dovadă, retailul alimentar românesc a plătit impozit pe profit mai mult decât retailul alimentar cu capital străin. Eu cred că industria agroalimentară este singurul pariu pe care-l mai poate câştiga România. În marea industrie, pariul e pierdut, nu mai avem proprietate românească”, a spus Nini Săpunaru.

    Ca promotor al Legii care prevede ca 51% din produsele vândute în hipermarketuri să fie de provenienţă românească, Nini Săpunaru a precizat că sunt timpi foarte mari între momentul livrării de către furnizor şi momentul plăţii acestuia, ceea ce este incorect. „Dacă iei la scuturat un hipermarket, acesta nu are destui bani să-şi plătească datoriile la zi către furnizori. Este incredibil cum reuşesc aceşti distribuitori să ruleze fonduri marfă de sute de mii de lei fără să plătească nimic”, a mai spus Săpunaru.

    Potrivit acestuia, legea cooperativelor agricole, care scuteşte de impozit pe profit cooperativele formate de cinci fondatori, poate fi folosită ca oportunitate de investiţii de către firmele interesate să activeze în sectorul agroalimentar.

    În altă ordine de idei, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a anunţat în cadrul evenimentului că de la 1 martie a început campania de depunere a cererilor pentru subvenţiile de suprafaţă. „Au fost deja transmise către direcţiile judeţene de agricultură programările fermierilor, iar fermierii primesc în aceste zile invitaţiile de depunere a cererilor”, a precizat oficialul. El a mai anunţat că depunerea cererilor se va face până la data de 15 mai. După această dată, până la 31 mai, se mai pot face doar eventuale modificări la cererea depusă, iar după 31 mai se aplică penalităţi de 1% pe ziua de întârziere.

    „Anul acesta vom fi în grafic, astfel încât la 15-16 octombrie să începem plata avansului la subvenţia pe anul 2017”, a mai spus Adrian Pintea. Referitor la campania aferentă anului 2016, „au fost autorizate la plată sume care totalizează 1,11 miliarde de euro”, iar alocarea totală multianuală pentru perioada 2014-2020 este de 3,4 miliarde de euro. De asemenea, „prin Hotărârea de Guvern nr. 54/2017, au fost autorizate la plată 119,42 milioane de euro, 680.000 de fermieri fiind eligibili, ceea ce în medie înseamnă 17,72 euro per hectar”, a menţionat directorul general al APIA.

    Tot în cadrul evenimentului organizat de Mediafax, Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro, a spus: „România este exportator net de subvenţii agricole, ceea ce înseamnă că finanţăm locurile de muncă şi valoarea adăugată din alte ţări”. În opinia sa, birocraţia în România este excesivă: „Din cauza birocraţiei autoimpuse – cerem, de exemplu, adeverinţă acolo unde nu se cere, suntem unici în Europa din acest punct de vedere. Din cauza dezorganizării am ajuns aici. În România s-au făcut politici agrare, nu politici agricole”, a spus Emil Dumitru. El a anunţat că Pro Agro va propune o lege privind cotizaţia profesională agricolă, menită să stimuleze asocierea agricultorilor.

  • Marius Bîcu, De La Ferma, în cadrul MEDIAFAX talks: Până şi ŢĂRANII cumpără mâncare din hipermarketuri

    „Ţăranii au gospodării, grădini şi cresc câteva animale, ceea ce înseamnă că ei pot face mâncare. Şi totuşi, unii înlocuiesc mâncarea proprie cu cea din hipermarket, care de cele mai multe ori e din import. Gogoaşa cu gem e înlocuită de croasantul cu ciocolată, şi asta nu e deloc în regulă”, a spus Marius Bîcu.

    El a menţionat că acest comportament se explică prin faptul că în sate comerţul local este prea slab dezvoltat.

    „Omul merge în sat, găseşte un magazin cam slab dotat, cu puţine produse şi cu singurul avantaj că mărfurile se vând pe datorie. Şi atunci ia calea hipermarketului de la oraş, unde fiecare membru de familie găseşte câte ceva de cumpărat”, a mai spus întreprinzătorul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marius Bîcu, De La Ferma, în cadrul MEDIAFAX talks: Până şi ŢĂRANII cumpără mâncare din hipermarketuri

    „Ţăranii au gospodării, grădini şi cresc câteva animale, ceea ce înseamnă că ei pot face mâncare. Şi totuşi, unii înlocuiesc mâncarea proprie cu cea din hipermarket, care de cele mai multe ori e din import. Gogoaşa cu gem e înlocuită de croasantul cu ciocolată, şi asta nu e deloc în regulă”, a spus Marius Bîcu.

    El a menţionat că acest comportament se explică prin faptul că în sate comerţul local este prea slab dezvoltat.

    „Omul merge în sat, găseşte un magazin cam slab dotat, cu puţine produse şi cu singurul avantaj că mărfurile se vând pe datorie. Şi atunci ia calea hipermarketului de la oraş, unde fiecare membru de familie găseşte câte ceva de cumpărat”, a mai spus întreprinzătorul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kaufland: Produsele româneşti sunt o opţiune strategică, dar există probleme cu legumele şi fructele

    „Produsele de panificaţie sunt în proporţie de 100% româneşti, mierea 60%, cu lactatele am crescut continuu ponderea şi suntem la peste 50%, iar cu preparatele din carne tindem spre 100%. Doar la legume şi fructe sunt unele probleme, din cauza condiţiilor climaterice”, a spus Ionuţ Parfente. El a arătat că în prezent sunt 87 de unităţi certificate din punctul de vedere al calităţii pentru ca produsele lor să fie distribuite de Kaufland.

    Certificarea respectivă presupune o serie de verificări la nivelul producătorilor, se acordă anual, iar costul pe care-l presupune este de 600 de euro, a mai spus reprezentantul Kaufland, în cadrul conferinţei Fermierii României, organizată de Mediafax şi Agrointeligenţa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MEDIAFAX TALKS şi revista Agrointeligenţa organizează conferinţa “Fermierii României”: Traseul OPTIM al produselor autohtone către coşul de cumpărături

    Temele conferinţei privesc oportunităţile şi riscurile pentru fermieri în agricultura anului 2017 şi traseul optim al produselor alimentare autohtone către coşul du cumpărături al consumatorului.

    Puteţi urmări evenimentul live aici

    Speakerii evenimentului sunt:

    Ionuţ Parfente – Departamentul Achiziţii Legume şi Fructe, Kaufland

    Emil Dumitru – preşedinte, Federaţia Naţională “Pro Agro”,

    Daniel Botănoiu – secretar de stat şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

    Laurenţiu Baciu – preşedinte, LAPAR

    Adrian Pintea – director general, APIA, Robert Rekkers – director general, Agricover Credit

    Nicuşor Şerban – preşedinte, Holstein Ro

    Cristina Cionga – gov’t and public affairs manager, DuPont Pioneer

    Arnaud Perrein – preşedinte, Asociaţia Producătorilor de Porumb din România

    Nicolae Hristea – director executiv, AgroBiotechRom

    Mihai Ţurcanu – europarlamentar, membru al Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor

    Marius Bîcu – director general, De la Ferma, Dorin Cojocaru – preşedinte, APRIL

    Teodora Juravle – marketing director, Vel Pitar

    Nini Săpunaru – preşedinte, Asociaţia Agrointeligenţa.

  • Angela Merkel afirmă că susţine interzicerea vălului musulman integral în Germania

    Cancelarul Angela Merkel s-a declarat în favoarea interzicerii vălului musulman integral în Germania, “oriunde este legal posibil”, adăugând că trebuie evitată repetarea crizei refugiaţilor, notează site-ul cotidianului britanic The Independent.

    “Vălul musulman integral nu este acceptabil în ţara noastră”, a declarat Angela Merkel, într-un discurs susţinut la conferinţa Uniunii Creştin-Democrate de la Essen, adăugând că “Ar trebui interzis, oriunde este legal posibil”.

    Cancelarul german a vorbit şi despre problemele cauzate de criza refugiaţilor, spunând că “o situaţie ca cea din vara anului 2015 nu trebuie să se mai repete”, adăugând că “Aceasta a fost şi este scopul nostru declarat”.

    Angela Merkel candidează pentru un nou mandat de doi ani în fruntea Uniunii Creştin-Democrate (CDU), partid pe care îl conduce de 16 ani, fiind singura candidată la această funcţie.

    Luna trecută, Merkel a anunţat ca va candida pentru şefia CDU, dar şi pentru al patrulea mandat de cancelar al Germaniei.

    Membrii CDU urmează să aleagă liderul formaţiunii conservatoare în cadrul congresului care are loc în această săptămână la Essen.

    Thomas de Maiziere, ministrul german de Interne, dar şi un aliat al cancelarului Merkel, a venit în luna august cu propunerea de interzicere parţială a vălului musulman. Potrivit oficialului, legea ar urma să se aplice în “locurile necesare de coexistenţă pentru societate”, inclusiv instituţii guvernamentale, şcoli şi universităţi, săli de judecată, cât şi la proteste.

    Legislativul olandez a votat o măsură similară luna trecută, legea aplicându-se în mijloacele de transport public, educaţie, sănătate şi în incinta clădirilor guvernamentale.

    Merkel a fost criticată pentru decizia de a permite refugiaţilor să pătrundă în Germania, oponenţii blamând această decizie pentru valul de agresiuni sexuale care a avut loc de Anul Nou la Koln, dar şi pentru două atacuri teroriste comise de simpatizanţi ai Stat Islamic.

    Cu toate că Merkel a continuat să insiste că Germania va primi persoanele care au nevoie de protecţie, guvernul german a înăsprit legile privind acordarea azilului.

  • Ştiţi cu adevărat ce mâncaţi? Cum a ajuns România să importe 900.000 de tone de pâine congelată, adică o treime din pâinea pe care o consumăm

    Ioan Filip, acţionar în cadrul Taparo din Maramureş, al doilea cel mai mare producător local de mobilă, spune că o problemă a antreprenorilor din zonă, dar şi de la nivel na­ţio­nal, este securizarea materiilor prime şi a materialelor ne­cesare produselor, atât din cauza creşterii preţurilor, cât şi din lipsa furnizorilor locali.

    „Materiile prime au o importanţă foarte mare în costuri, iar evoluţia acestora poate avea un impact semnificativ în busi­ness. De exemplu, pre­ţul lem­nului s-a dublat în ul­ti­mii trei ani. Din păcate, ajun­­gem să cumpărăm ele­men­te din lemn din Slo­va­cia sau din Ger­mania la un preţ mai mic de­cât cel din România. 

    Ştiţi cu adevărat ce mâncaţi? Cum a ajuns România să importe 900.000 de tone de pâine congelată, adică o treime din pâinea pe care o consumăm