Tag: COMUNICATII

  • Severina Pascu, CEO al UPC România şi Ungaria, propune măsuri pentru creşterea economiei cu 5% pe an

    Printre măsurile care pot face ca ţara noastră să poată fructifica potenţialul broadbandului se numară:
     
    1. Simplificarea procedurilor de autorizare a construirii şi dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice şi a infrastructurii asociate.

    2. Eliminarea interdicţiei de amplasare aeriană şi supraterană, pe domeniul public şi în zona drumurilor publice, a reţelelor de comunicaţii electronice.

    3. Relaxarea regimului fiscal privind reţelele de comunicaţii electronice sau infrastructura necesară susţinerii acestora, prin acordarea de facilităţi fiscale şi stabilirea unui cadru legislativ predictibil.

    4. Limitarea cadrului general în care autorităţile publice locale pot stabili/impune măsuri şi/sau condiţii tehnice sau comerciale privind reţelele de comunicaţii electronice şi infrastructura necesară susţinerii acestora.

    5. Elaborarea de programe publice de educare a populaţiei, pentru ca românii să folosească internetul cu încredere şi să dobândească astfel abilităţi digitale.

    6. Susţinerea şi oferirea de facilităţi pentru ca persoanele cu venituri mici să poată avea echipamente IT&C, cu ajutorul cărora să exploreze universul digital.
     

  • Aplicaţie nouă lansată de ANCOM

    Utilizatorii vor putea măsura viteza de transfer a datelor, întârzierea de transfer, variaţia întârzierii de transfer şi rata pierderii de pachete prin raport cu cele ofertate de furnizor. Disponibilă la www.netograf.ro, aplicaţia a fost deschisă publicului spre testare, fiind în etapa în care este populată cu ofertele de internet ale furnizorilor de servicii de acces la internet.

    Utilizatorii de internet din România “vor putea să constate nu doar dacă serviciul de internet pe care îl au se ridică la calitatea promisă, ci şi să compare parametrii înregistraţi cu cei obţinuţi de abonaţii altor furnizori”, a declarat preşedintele ANCOM, Cătălin Marinescu.

  • Despre inovaţie, pompa cea scumpă şi satelitul cel ieftin

    Tocmai citisem despre unii care fabricau o pompă de bicicletă pe care o vând cu 450 de dolari, adică cu mai mult decât preţurile a jumătate din bicicletele de stradă vândute  de Amazon, când am dat peste o poză neclară, un soi de selfie tremurat, cu planeta Marte.

    Am citit că respectiva fotografie era realizată de o sondă spaţială indiană. Indienii, oricum lansaţi în ceea ce se cheamă cursa spaţială asiatică, adică un soi de întrecere „care unde cum ajunge“ cu China, au reuşit să plaseze pe orbita planetei Marte o sondă spaţială. Mai mult, au făcut asta din prima încercare, un lucru care trebuie, cel puţin aşa înţeleg, evidenţiat.

    Şi mai mult, au făcut asta „low-cost“ cu numai 74 de milioane de dolari lucru care chiar mi se pare a fi evidenţiat, pentru că tocmai făcusem nişte cercetări legate de costuri spaţiale, în contextul anunţului făcut de ministrul pentru societatea informaţională, Răzvan Cotovelea, că vom achiziţiona un satelit al nostru, pentru comunicaţii, pe care să-l folosească şi autorităţile, şi mediul privat; estimările ministrului mergeau de la câteva zeci de milioane de euro la sute de milioane de euro (şi, trăitor aici, cred că o să mergem pe soluţia medie, de vreo 200 de milioane, acoperitoare pentru orice cerinţă sau, de ce nu? orice comision va fi necesar). Da, costurile unui satelit sunt destul de consistente, dincolo de preţul aparatului în sine numai lansarea poate costa între 30 şi 120 de milioane de dolari.

    Un satelit de comunicaţii are rostul lui şi îmi pare a fi o investiţie bună, în măsura în care se va ţine cont şi se va întocmi o strategie, un program naţional de dezvoltare coerentă a tehnologiei şi comunicaţiilor, de folosire a întregului potenţial cuprins în ceea ce se cheamă capacităţile softiştilor români. Altfel, cred că un satelit pictat cu cocoşi de Horezu au fi un soi de pompă de 450 de dolari folosită la o bicicletă de sub 100 de dolari.  Pentru curioşi, spun că pompa de 450 de dolari este un obiect chiar frumos, fabricat de o companie italiană, din Milano, şi încă una cu vechime, cu corp din oţel inoxidabil, furtun elegant, folosit de obicei în industria aerospaţială, cu mâner din lemn de trandafir şi cu un mic manometru integrat în talpa maşinăriei. Şi se vinde bine.

    De ce vă plictisesc cu chestiile astea? Pentru că vreau să vă povestesc depre cea mai ignorată statistică din România. Periodic, institutul de specialitate prezintă statistica inovaţiei în companiile româneşti; cele mai recente date sunt pentru perioada 2010-2012. Perioadă în care ponderea companiilor inovatoare a fost de 20,7%, în scădere cu 10,1 puncte procentuale, în comparaţie cu perioada 2008-2010. Întreprinderile inovatoare de produse şi/sau procese au avut o pondere de 6,3% în total întreprinderi, în scădere cu 8,0 puncte procentuale, în comparaţie cu perioada 2008-2010, când s-a înregistrat o pondere de 14,3%. Întreprinderile inovatoare de metode de organizare şi de marketing au înregistrat o pondere de 18,8%, în scădere cu 7,7 puncte procentuale, comparativ cu perioada 2008-2010, când ponderea acestora a fost de 26,5%. Când spun companii inovatoare vorbesc nu despre tineri softişti care lansează aplicaţii de mobil, sau nu numai, pentru că şi ei intră în categorie, ci despre întreg spectrul de inovaţii: adoptarea, de către companii, mari sau mici, a unui produs nou, a unui proces nou sau îmbunătăţit sau a unei metode noi de organizare sau de marketing, toate având drept rezultat o îmbunătăţire semnificativă faţă de ceea ce a fost înainte folosit sau vândut de companie.

    Faptul că o companie din cinci a produs ceva inovator sau a adoptat un proces inovator mi se pare cu totul remarcabil, chiar dacă datele arată o scădere faţă de perioada anterioară crizei.

    Trăim cu impresia că România se mişcă lent şi că inovaţia este în altă parte, pe alte meleaguri, că alţii pot face pompe de bicicletă de 450 de dolari şi pot plasa sateliţi pe orbite. Aşa că am decis, la Business Magazin, să descoperim cele mai inovatoare companii locale şi să le prezentăm lumii într-un catalog special, care va apărea la sfârşitul lunii noiembrie. În perioada următoare, vă rog, şefi de companii sau oameni de comunicare, să ne trimiteţi propunerile şi poveştile voastre, despre cum inovează compania voastră. În funcţie de răspunsuri, le vom alege pe cele mai deosebite, le vom spune povestea şi, cine ştie, poate că le vom şi premia.

    Ilustrez cu El Greco, „A cincea pecete“, el însuşi un pictor inovator, aflat, tehnic şi stilistic, mult înaintea epocii sale.

  • ANCOM scoate la licitaţie de 61 de licenţe pentru TV digitală

    Autoritatea a prezentat spre consultare publică un proiect de decizie şi caietul de sarcini pentru organizarea unei licitaţii în vederea acordării celor două licenţe (multiplexuri) de televiziune digitală naţionale nealocate în procedura precedentă, precum şi a 40 de multiplexuri regionale şi 19 locale, a declarat Florin Iana, director executiv in cadrul ANCOM.

    Primele trei licenţe de TV digitală au fost atribuite în urma unei licitaţii Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii (SNR), acestea fiind adjudecate contra sumei de 1.020.002 euro.

  • România va avea propriul satelit de comunicaţii

    “Vom începe elaborarea unui plan de dezvoltare până la finele acestui an sau în prima parte a anului viitor, care va stabili ce fel de satelit avem nevoie, ce capacitate va avea şi ce costuri implică. Vrem să fie profitabil, nu vrem să spunem doar că România are un satelit. Factura statului şi a mediului privat pentru serviciile de comunicaţii prin satelt este una ridicată şi, dacă am avea acest satelit, costurile s-ar reduce cu până la 2,5 ori faţă decât achităm în prezent”, a spus Cotovelea.

    El a adăugat că, în cazul Azerbaidjanului, a fost nevoie de 3-4 ani pentru a plasa pe orbită un satelit de putere medie. “În funcţie de performanţe, un satelit costă între câteva zeci de milioane de euro şi câteva sute de milioane de euro. La nivel mondial, există 3-4 entităţi care pot plasa pe orbită un satelit. De asemenea, există vreo 10 producători de sateliţi”, a spus Cotovelea.

  • România va avea propriul satelit de comunicaţii

    “Vom începe elaborarea unui plan de dezvoltare până la finele acestui an sau în prima parte a anului viitor, care va stabili ce fel de satelit avem nevoie, ce capacitate va avea şi ce costuri implică. Vrem să fie profitabil, nu vrem să spunem doar că România are un satelit. Factura statului şi a mediului privat pentru serviciile de comunicaţii prin satelt este una ridicată şi, dacă am avea acest satelit, costurile s-ar reduce cu până la 2,5 ori faţă decât achităm în prezent”, a spus Cotovelea.

    El a adăugat că, în cazul Azerbaidjanului, a fost nevoie de 3-4 ani pentru a plasa pe orbită un satelit de putere medie. “În funcţie de performanţe, un satelit costă între câteva zeci de milioane de euro şi câteva sute de milioane de euro. La nivel mondial, există 3-4 entităţi care pot plasa pe orbită un satelit. De asemenea, există vreo 10 producători de sateliţi”, a spus Cotovelea.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cine sunt campionii din sectorul serviciilor

    În termeni anuali, cele mai mari avansuri au fost consemnate de cifra de afaceri în activităţile de servicii informatice şi tehnologia informaţiei (25,5%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (3,7%), comunicaţii (2,9%) şi transporturi (2,1%). Activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune, difuzare şi transmitere de programe au scăzut cu 0,8%.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cine trage în jos creşterea economică

    Agricultura şi construcţiile au frânat creşterea economică atât în al doilea trimestru, cât şi la nivelul primelor şase luni din acest an, perioadă pentru care INS a calculat un PIB de 279.352,8 milioane lei, în creştere cu 2,4%.

    Contribuţii la creşterea PIB în primul semestru au avut industria (+1,4%), cu o pondere de 31,4% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,6%, şi informaţiile şi comunicaţiile (+0,3%), cu o pondere de 4,1% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 8,7%.

    Reducerea volumului de activitate din construcţii, cu 3,6%, a avut un impact negativ asupra evoluţiei PIB, contribuţia sa la creşterea PIB fiind de -0,2%. De asemenea, agricultura, silvicultura şi pescuitul au avut şi ele o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,1%) ca urmare a scăderii volumului de activitate cu 4,8%.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Ce afaceri merg cel mai bine în sectorul serviciilor

    În semestrul I, comparativ cu semestrul I 2013, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi sezonalitate, a crescut în ansamblu cu 5,4%.

    Această evoluţie s-a datorat în principal creşterilor înregistrate în activităţile de servicii informatice şi tehnologia informaţiei (19,3%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (15,1%), transporturi (4,9%), comunicaţii (4,6%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (3,6%).

  • Tarifele roaming din ţările non-UE pot fi de 50 de ori mai mari decât cele din statele comunitare

    “Utilizatorii de telefonie mobilă şi internet mobil din România care călătoresc în afara ţării, în special în afara spaţiului Uniunii Europene, sunt sfătuiţi de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) să studieze cu atenţie ofertele furnizorilor, tarifele pentru serviciile de voce şi date în afara zonei reglementate putând ajunge la niveluri de peste 50 de ori mai mari decât tarifele plătite de utilizatori pentru aceleaşi servicii în ţările din comunitate”, se arată într-un comunicat al ANCOM remis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro