BusinessMagazin

Tag: componente

  • 5 lucruri uimitoare realizate cu imprimante 3D

    Produsele obţinute prin printare 3D sunt la mare căutare, iar comercianţii încep să genereze o piaţă considerabilă. Printarea în forma tridimensională pare să nu aibă limite, însă unii producători au avut rezultate ieşite din comun.

    1. Produse alimentare

    Compania 3D Systems a dezvoltat un aparat numit Chefjet care poate produce ciocolată sau pizza.

    2. Maşini de curse

    Patruzeci de studenţi de la Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din Changsha, China, au construit o maşină de curse folosind exclusiv componente printate. Maşina poate ajunge la 160 de kilometri pe oră şi are greutatea de 220 de kilograme.

    3. Baterii şi generatoare

    Firma Erichsen a produs un generator manual, al cărui centru poate produce până la 4.000 de rotaţii pe minut. Energia produsă este suficientă pentru încărcarea electronicelor de mici dimensiuni, precum telefoanele mobile.

    4. Bicicletă de nylon

    Grupul european EADS a creat o bicicletă pentru a demonstra modul în care utilizează tehnnologia printării 3D. Aparatul este perfect funcţional şi conţine mai multe straturi de nylon suprapuse.

    5. Scule

    Mai mulţi producători au început să se folosească de tehnologie pentru a produce scule; avantajul pentru clienţi este că pot obţine produsul în câteva ore, chiar dacă magazinul nu îl are pe stoc.

  • Antreprenorul care în loc să importe utilaje preferă să le facă el

    CONTEXTUL: În 1999, producătorul de pavele, borduri şi rigole Symmetrica a inaugurat o fabrică la Vereşti, în judeţul Suceava, pentru care a importat o linie de producţie din Danemarca. Compania a fost înfiinţată în 1994 de doi antreprenori români, Florentina-Mihaela Stanciu şi Florin-Cristinel Stanciu.

    DECIZIA: Întrucât pe lângă costurile de achiziţie a liniei de producţie s-au dovedit a fi importante şi cheltuielile de service, „ne-am gândit că singura soluţie pentru a scădea costurile este să asigurăm service-ul intern„, declară Sebastian Bobu, directorul executiv al Symmetrica. Pornind de la această idee a fost înfiinţat un atelier pentru producţia de componente, iar ulterior compania a putut să realizeze integral liniile de producţie.

    EFECTELE: „Producerea internă a liniilor de fabricaţie ne-a permis să ne dezvoltăm mai rapid şi cu costuri mai mici„, spune Bobu. Concret, investiţia iniţială într-o fabrică este mai mică cu 30%, la care se adaugă şi reducerea de costuri pentru transport şi service. Or din 2010 compania s-a dezvoltat rapid, inaugurând încă patru fabrici, ajungând în 2013 la o cotă de piaţă de 24% şi 235 de angajaţi. Symmetrica a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 15,4 milioane de euro, faţă de 14 milioane de euro în 2013.

    VESTUL ŢĂRII ŞI SUDUL MOLDOVEI SUNT LOCURILE ÎN CARE SYMMETRICA PLĂNUIEŞTE SĂ-ŞI DESCHIDĂ ALTE UNITĂŢI DE PRODUCŢIE, ESTIMÂND CĂ ACOPERĂ, PRIN CELE CINCI FABRICI PE CARE LE ARE ÎN PREZENT, 80% DIN SUPRAFAŢA ŢĂRII. Mai mult, „studiem posibilitatea măririi capacităţii în zonele în care există potenţial„, spune Sebastian Bobu, directorul executiv al Symmetrica, companie care deţine 24% din piaţa de profil. Reprezentantul companiei adăugă că în condiţiile unei pieţe „încă incerte este foarte dificil să facem estimări cu privire la evoluţia businessului din acest an„.

    Compania şi-a bugetat o cifră de afaceri similară rezultatelor de anul trecut – 15,4 milioane de euro, în creştere faţă de 2012 (14 milioane de euro) şi de peste două ori mai mult decât în 2010, când a înregistrat o cifră de afaceri de 7 milioane de euro. „Planurile Symmetrica pentru anul în curs vizează, în primul rând, menţinerea cotei de piaţă cel puţin la nivelul actual – 24%, dar şi îmbunătăţirea capacităţilor de producţie în vederea creşterii prezenţei la nivel teritorial„, declară reprezentantul companiei.

    Una peste alta, creşterea vânzărilor se leagă strâns de dezvoltarea capacităţilor de producţie. Compania, înfiinţată în 1994, a deschis prima unitate de producţie în 1999, la Vereşti (Suceava), iar din 2010 a inaugurat alte patru fabrici, la Podu Iloaiei (Iaşi), Bolintin Vale (Ilfov), Prejmer (Braşov) şi Sinterag (Bistriţa). Pentru punerea în aplicare a investiţiilor în fabricile inaugurate din 2010 încoace a cântărit greu faptul că Symmetrica îşi construieşte liniile de producţie, ceea ce se traduce într-o economie de 30% faţă de bugetele care includ utilaje aduse din import.

    În 1999, când a fost inaugurată prima unitate de producţie, la Vereşti (Suceava), Symmetrica a importat o linie de producţie din Danemarca. „Ne-am dat însă seama că pe lângă achiziţia în sine există costuri destul de ridicate cu service-ul aferent„, explică Bobu. Pornind de la această idee, a fost înfiinţat un atelier intern unde a început producţia de componente pentru maşinile importate. „Aşa a luat naştere businessul cu liniile tehnologice. În timp am înţeles că putem chiar să construim o linie de producţie integral şi în acest fel să ne diminuăm investiţiile în unităţile de producţie„, spune reprezentantul Symmetrica.

  • România de dincolo de Carpaţi arată altfel. Ce a făcut diferenţa între estul şi vestul ţării

    De la începutul anilor ’90, un prim val de investiţii străine în producţia industrială a avut drept ţintă judeţele din vestul ţării, apropiate de graniţă si deci uşor accesibile logistic: Timiş, Arad, Bihor. Pornind de aici, în anii ce au urmat, în partea de vest a ţării au ajuns să se dezvolte platforme industriale puternice, provenind în mare măsură din investiţii ale companiilor internaţionale sau multinaţionale, pe fondul proximităţii faţă de piaţa Europei Centrale şi de Est şi a Europei Occidentale.

    Proximitatea a fost completată de forţa de muncă bine pregătită, de noile tronsoane de autostradă inaugurate şi de promisiunea că în 2016 se va putea circula pe A1 de la Sibiu la Nădlac. Toate acestea au făcut ca Transilvania să crească economic, în timp ce Muntenia, Oltenia şi Moldova încă trebuie să se mulţumească cu o infrastructură mult sub standardele europene, dar şi cu investitori ce plătesc salariul minim pe economie pentru a compensa costurile.

    „Pe măsura maturizării economiei şi implicit a dezvoltării infrastructurii de transport, concomitent cu deschiderea din punct de vedere politic a unor regiuni închise în anii ’90 investitorilor străini, aşa cum a fost Clujul, producătorii industriali au început să se stabilească şi în judeţele din centrul şi sudul Transilvaniei“, explică Horaţiu Cocheci, senior manager şi liderul echipei de consultanţă în resurse umane în cadrul PwC România.

    După 1999 şi privatizarea uzinei Dacia de la Mioveni (unde în prezent Renault derulează afaceri de 4,4 miliarde de euro), zona a devenit un magnet pentru producătorii de componente. La 150 km sud-est, la Craiova, Ford produce modelul B-Max, dar cu un impact regional mult mai mic comparativ cu Dacia.

    „În ultimii 10 ani, din punctul de vedere al angajatului în căutare de salariu mai bun, situaţia s-a complicat suplimentar, diferenţele salariale ajungând să nu mai fie date de o anumită locaţie geografică, ci de tipul producţiei derulate. În momentul actual, constatăm că judeţele care au reuşit să atragă producţie industrială avansată şi centre de cercetare in inginerie sunt cele care raportează un nivel salarial mediu mai ridicat faţă de cele care s-au menţinut la producţia la bandă“, continuă Horaţiu Cocheci.

    Potrivit datelor studiului PwC de salarizare şi beneficii PayWell, Clujul se distinge printre celelalte judeţe din Transilvania având un salariu mediu în sectorul producţiei industriale chiar mai ridicat decât cel din Bucureşti, cu 10% mai ridicat decât cele din judeţele limitrofe (de exemplu Bihor), cât şi cu aproape 40% mai mare decât cele din Arad şi Timiş.

    „O altă tendinţă remarcată la producătorii industriali este ca, în cadrul aceleaşi locaţii geografice, să existe diferenţe sensibile între companiile furnizoare de produse componente şi cele care pun la dispoziţia consumatorului produsul final. Astfel, chiar dacă este vorba de acelaşi tip de munca „la bandă“, angajaţii aflaţi la capătul lanţului de producţie vor fi în măsură să ceară, dar şi să primească un salariu mediu mai ridicat în comparaţie cu concitadinii implicaţi in producţia de componente“, a subliniat specialistul PwC România.

    Acesta este contextul prin care România a atras investiţia de 300 de milioane de euro de la Sebeş, unde Daimler produce prin divizia sa Star Transmission cutii de viteze de ultimă generaţie pentru cele mai scumpe limuzine Mercedes-Benz. Dar tot România a ratat în 2008 o investiţie a companiei germane într-o uzină auto, câştigată de Ungaria. În timp ce o uzină de cutii de viteze poate atrage o producţie în valoare de circa 1-2 miliarde de euro, una de maşini poate urca spre 4-5 miliarde de euro.

    Potrivit expertului de la PwC, angajaţii consideră că pot surmonta diferenţele salariale prin mobilitate crescută, atât geografic, cât şi ca (re)specializare. Angajatorii însă consideră că îmbunătăţirea infrastructurii de transport (cum ar fi o autostradă care să traverseze Carpaţii), îmbunătăţirea climatului de afaceri general inclusiv prin reducerea birocraţiei, încurajarea investiţiilor în zone considerate defavorizate economic, dar şi simplificarea procesului de plată a taxelor sau reducerea costurilor fiscale cu forţa de muncă prin reducerea contribuţiilor sociale ar permite mutarea costurilor companiei în plata unor angajaţi mai calificaţi şi implicit mai performanţi, capabili de a derula proiecte de cercetare şi dezvoltare.

  • Exportul Dacia către Ucraina a încetinit. Producţia din Rusia nu depinde de componentele din România

     “Pentru situaţia politică suntem foarte îngrijoraţi. Ne uităm cu atenţie la piaţa auto din Ucraina”, a declarat luni Maure, răspunzând unei întrebări.

    Maşinile Dacia de pe piaţa ucraineană sunt fabricate în România şi vândute ulterior sub brand Renault.

    Dacia a livrat amul trecut 9.400 de unităţi către Ucraina, din totalul de 343.000 de autovehicule vândute.

    “Referitor la business-ul din Rusia, suntem destul de norocoşi, pentru că nivelul de integrare este destul de ridicat, în special la AvtoVAZ (uzina din Togliatti – n.r.), dar şi la Moscova (uzina Avtoframos – n.r.), din ce în ce mai mult. Nu ne bazăm foarte mult pe exporturile din Europa, din România către fabrica din Togliatti. Referitor la Moscova avem variante să livrăm componente fără să trecem prin Ucraina. Suntem capabili să continuăm operaţiunile în Rusia”, a spus Maure.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O firmă din China a printat 3D zece case într-o singură zi

    Compania WinSun a folosit imprimante cu dimensiunile de 10×6,6 metri pentru a printa o compoziţie de ciment şi alte materiale de construcţie sub forma unor ziduri, relatează BBC News.

    Materialele ieftine şi lipsa lucrului manual au redus costul unei case la mai puţin de 5.000 de dolari. “Putem printa clădiri cu orice design pe care clienţii îl doresc. Este un proces ieftin şi rapid”, a declarat Ma Yihe, directorul companiei WinSun. Acesta speră că tehnologia va permite, în viitor, crearea unor clădiri de tip zgârie-nori. Momentan însă, legislaţia din China permite doar construcţia, prin printare, a caselor de un singur etaj.

    Printarea 3D a devenit un fenomen global în ultima perioadă, iar unii producători au început să realizeze şi obiecte de zi cu zi, precum bijuterii sau mobilă.

  • H&M retrage de pe piaţă o curea vândută împreună cu pantaloni pentru fetiţe

    “Rugăm clienţii să înceteze folosirea curelei. Componentele din metal care susţin cureaua se pot fărâmiţa. Piesele mici prezintă riscul de a fi înghiţite sau inhalate de către copiii sub 3 ani. Clienţii sunt rugaţi să returneze cureaua sau pantalonii şi cureaua în orice magazin H&M, pentru a primi înapoi suma integrală plătită pe produs”, se arată într-un anunţ al companiei.

    H&M a fost informat în legătură cu un incident provocat de acest produs. Compania precizează că nu s-a raportat niciun caz de accidentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România va produce componente auto de peste 20 mld. euro până în 2025, dublu faţă de acum

     Cifra de afaceri a sectorului producătorilor de componente va creşte până în 2025 de la 10,7 mld. euro, cât a fost anul trecut, la peste 20 mld. euro, în condiţiile în care în următorul deceniu piaţa globală de componente va creşte de la 406 la peste 600 mld. euro, potrivit datelor Aso­ciaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

    „Sectorul componentelor poate ajunge uşor la 20 de miliarde de euro în Ro­mâ­nia pentru că are potenţial. Anul trecut cifra de afaceri a sectorului auto a crescut cu 20% faţă de anul precedent la 15,9 mld. euro, din care 5,2 mld. euro reprezintă producţia de maşini şi 10,7 mld. euro producţia de componente auto. Tot timpul visez la un al treilea pro­ducător, este loc pe piaţa din România“, a spus Con­stantin Stroe, pre­şedintele ACAROM în cadrul Conferinţei ZF „Cheie, contact, sales! Cum relansăm industria auto din România?“, organizată de ZF în parteneriat cu Garanti Leasing, Colliers International şi Eu­rotax. În total, industria auto reprezintă 11% din PIB şi 24% din exporturi.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Renault este cel mai puţin vulnerabilă la deprecierea rublei, între producătorii auto din Rusia

     Veniturile producătorilor auto străini din Rusia ar putea fi erodate în acest an de deprecierea rublei, combinată cu ponderea mică a componentelor fabricate local, care vor face ca importurile de piese să devină mai costisitoare.

    Alianţa Renault-Nissan deţine o participaţie majoritară la AvtoVAZ, proprietarul Lada, cel mai bine vândut brand din Rusia. Cei trei producători auto vând împreună unul din trei automobile comercializate pe piaţa rusă.

    Componentele utilizate de alianţă sunt fabricate în Rusia în proporţie de aproape 100%, astfel că Renault va fi avantajată de preţurile mai mari suportate de concurenţă”, potrivit analiştilor băncii Barclays.

    “Renault beneficiază în Rusia de nivelul foarte ridicat al aprovizionării locale, astfel că suntem bine protejaţi de deprecierea rublei”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei, pentru Automotive News Europe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un producător de componente pentru turbine eoliene mută o parte a producţiei din China în România

     Planul prevede “transferul capacităţii de producţie de sisteme electronice de control pentru clienţii din afara Chinei de la fabrica companiei din Suzhou, China, la o nouă facilitate de producţie în Timişoara, România”, se arată într-un document transmis de American Superconductor bursei americane.

    Fabrica din România ar trebui să devină operaţională pe parcursul anului fiscal 2014, care începe în aprilie.

    În timp ce facilităţile de producţie din China vor continua să deservească piaţa chineză, numărul de angajaţi va fi redus ca urmare deschiderii noului centru de producţie în România.

    American Superconductor intenţionează să închidă o fabrică din statul Wisconsin şi să mute producţia în Massachusetts, unde are deja operaţiuni, inclusiv sediul companiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BERD a acordat un credit de 5 milioane de euro grupului spaniol Roquet pentru o fabrică nouă lângă Ploieşti

     “Împrumutul va fi folosit pentru a co-finanţa o fabrică nouă. (…) Pentru a satisface cererea în creştere pentru produsele sale, compania a decis să-şi extindă capacitatea de producţie prin deschiderea unei noi fabrici. România a fost aleasă datorită avantajelor sale competitive”, se arată într-un comunicat al BERD.

    În fabrica din România, Roquet va produce cilindri cu diametru mare, folosiţi în producţia bunurilor de capital, în principal în agricultura şi utilaje de construcţii. Începerea construcţiei este programată pentru aprilie 2014, iar producţia efectivă este planificată să înceapă în 2015.

    “Când am analizat diverse destinaţii pentru investiţie, ne-am dat seama că România oferă avantaje multiple, printre care şi o atmosferă de afaceri pozitivă. Sprijinul puternic al BERD a fost factorul decisiv pentru hotărârea noastră de a construi o fabrică nouă în România, prima, de altfel, din afara Spaniei. Suntem încrezători că de la această bază industrială de lângă Ploieşti ne vom extinde cu succes gama de produse şi vom intra pe pieţe noi”, a declarat Cipriano Gomez, directorul executiv al Roquet Hydraulics.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro