Cercetătorii de la insitutul Max Plank din Nicosia, Cipru au studiat efectele schimbărilor climatice asupra regiunilor din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord şi au ajuns la o concluzie gravă, scrie Business Insider.
În studiul acestora se poate observa că vârful temperaturilor de vară din regiune va creşte de aproape două ori mai rapid în comparaţie cu media globală. Temperaturile vor ajunge la 46 C în mod regulat. Mai mult, până în anul 2050, temperaturile nu vor scădea sub 30 C pe timp de noapte, iar acesta este un scenariu optimist.
Astfel regiunea ar putea devenit nelocuibilă din cauza temperaturilor ridicate, aerului poluat şi furtunilor puternice de nisip.
Dacă acordul de la Paris pentru limitarea încălzirii globale nu este respectat, până în 2100 oamenii din Orientul Mijlociu, Africa de Nord sau sudul Europei, ar putea avea 200 de zile fierbinţi într-un an.
Echipa de cercetători a folosit 26 de simulări pentru a realiza predicţiile şi au luat în considerare două scenarii: 1. Acordul de la Paris este respectat, şi gazele cu efect de seră vor scădea din 2040 (stânga imagine) . 2 Nimic nu se face şi globul continuă se se încălzească cu 4C în fiecare an.
Cea mai mare comună din ţară, Floreşti, are un buget de aproape 14 milioane de euro în 2016 iar o parte din destinaţia banilor o stabilesc locuitorii comunei, în dezbatere publică orgnaizată la jumătatea lunii ianuarie.
Comuna Floreşti are un buget de 60 milioane de lei (spre comparaţie, bugetul în Cluj-Napoca e în 2016 de 1,1 miliarde de lei) în acest an iar primarul Horia Şulea spune că 67% din bani merg către investiţii. Cele 58,6 milioane de lei sunt venituri ale comunei, cărora li se adaugă şi un credit bancar contractat de Primărie, de încă 47,6 milioane de lei, pentru drumul de ocolire Sud, scrie actualdecluj.ro.
“Practic din bugetul pe 2016, de 60,587 milioane lei, exceptând creditul, dirijăm spre investiţii 40,656 milioane lei, adică 67% din buget”, a declarat primarul Horia Şulea pentru sursa citată.
În ce priveşte excedentul bugetar, e vorba de proiecte licitate, cuprinse în bugetul pe 2015, în curs de executare sau neexecutate încă de câştigătorul licitaţiei şi încă neplătite de Primărie, plus proiectele multianuale, precum o şcoală şi o grădiniţă ori trecerea în subteran a cablurilor. Proiectul e supus unei dezbateri publice care va avea loc la Primărie.
Primăria Floreşti a demarat anul trecut un proiect de aproximativ 3,7 mil. lei (820.000 de euro) pentru construirea unei grădiniţe cu 12 săli de grupă şi cu o capacitate maximă de 20 de copii fiecare sală. Licitaţia pentru construcţia grădiniţei din Floreşti a fost câştigată de compania clujeană Boemial Invest, cu afaceri în 2013 de aproximativ 1 mil. lei (235.000 de euro), conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice.
“Am analizat cele 20 de oferte depuse pentru licitaţia privind realizarea noii grădiniţe din Floreşti şi am stabilit câştigătorul, compania Boemial Invest. În continuare se va intra în perioada de contestaţii, apoi urmând eliberarea actelor necesare pentru începerea construcţiei, care va fi realizată din fonduri proprii ale administraţiei locale Floreşti”, a declarat la acea vreme Horea Şulea, primarul comunei Floreşti, pentru Ziarul Financiar.
În aprilie 2015, Primăria Floreşti a demarat un proiect de aproximativ 2,5 mil. lei (560.000 de euro) pentru realizarea unui sistem de supraveghere video, în vederea creşterii siguranţei sociale şi prevenirii criminalităţii. Prin acest proiect se vor amplasa 137 de camere video în intersecţiile mari ale localităţii Floreşti şi va fi realizat sistemul central de monitorizare. Primăria Floreşti a publicat un anunţ, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în vederea contractării lucrărilor de execuţie pentru sistemul de supraveghere video a localităţii.
Românii cumpără tot mai multe autoturisme Dacia la mâna a doua din Germania şi Franţa, pe măsură ce înmatriculările acestora au urcat cu 60% în primul trimestru, marca românească fiind pentru prima dată în top 15 importuri second-hand în primele trei luni ale acestui an.
Spre comparaţie, dacă în 2013 numai 3% din total înmatriculări maşini Dacia noi era reprezentat de importurile second-hand, în primul trimestru procentul a urcat la 11%.
La începutul anilor ‘90 românii cumpărau maşini Dacia 1310 din fosta RDG datorită preţului foarte mic al acestora, de numai 10 mărci germane, dar şi datorită faptului că acestea erau „maşini de export“ şi implicit erau mai bine verificate decât cele destinate pieţei locale. Acum cine cumpără Dacia din Germania o face pentru a obţine un preţ mai bun sau pentru că sunt întreţinute mai bine de proprietari.
Desi primii Homo Sapiens moderni au aparut in urma cu aproximativ 200.000 de ani, relativ recent prin comparatie cu varsta estimata la 4,53 miliarde de ani a Pamantului, oamenii si-au asigurat supravietuirea ca specie prin creativitate, de la primele unelte din piatra cioplita, pana la internet si la colonizarea spatiului extraterestru, scrie incont.stirileprotv.ro
Live Science prezinta un top 10 al inventiilor care au revolutionat dezvoltarea societatii umane din negurile istoriei si pana in prezent.
1. Roata
Inainte de inventia rotii, la jumatatea mileniului patru inainte de Hristos, progresul omenirii si calitatea vietii erau sever limitate de greutatea lucrurilor care puteau fi transportate si de distanta pe care acestea puteau fi carate. Conform istoricilor si antropologilor, cea mai dificila parte nu a fost inventia rotilor in sine, ci conectarea acestora la o platforma pe care puteau fi transportate obiecte foarte grele. Carutele au facilitat dezvoltarea agriculturii si a schimburilor comerciale facand posibil transportul produselor inspre si dinspre piete. De asemenea, folosirea carutelor a facilitat mobilitatea populatiei. De la inventia lor si pana in prezent rotile au ramas parte integranta a stilului nostru de viata, fiind prezente in numeroase obiecte, de la ceasuri si pana la automobile, aparate de zbor sau in alcatuirea turbinelor.
2. Cuiul
Cuiul poate fi considerat, pe drept cuvant, o inventie aflata la baza societatii. Fara el intreaga civilizatie umana s-ar prabusi. Aceasta inventie extraordinar de importanta dateaza de peste 2000 de ani, din perioada Romei Antice si a devenit posibila odata cu dezvoltarea metalurgiei care a permis turnarea metalului in tipare.
Citiţi mai multe pe www.incont.stirileprotv.ro
Orange, liderul pieţei locale de telefonie mobilă, a introdus în ofertă şi Pebble Time Round, unul dintre cele mai uşoare şi subţiri smartwatch-uri de pe piaţă, gadgetul având o grosime de 7,5 mm şi cântărind 28 g. Spre comparaţie ceasurile Vector din seria Luna au o greutate de aproximativ două ori mai mare. Pebble susţine că Time Round este cel mai subţire şi uşor smartwatch din lume.
Pebble este unul dintre cei mai vechi jucători în domeniul ceasurilor inteligente, cu vânzări de peste 1 milion de produse în mai puţin de 3 ani. Compania americană a lansat primul model în anul 2013, cea mai mare parte a finanţării necesare fiind obţinută printr-o companie pe platforma de crowdfunding Kickstarter. Pebble funcţionează atât cu sistemul de operare Apple iOS 8 cât şi cu Google Android 4.0, sau versiunile lor superioare.
Lanţul de magazine de tip discount Lidl are la aceleaşi produse în România şi Polonia diferenţe de preţ de până la 67%, arată datele companiei de cercetare de piaţă Hipercom Consulting. Astfel, Lidl are în Polonia, cea mai dezvoltată economie din regiune, cu un salariu mediu net de circa două ori mai mare decât cel de 400 de euro din România, preţuri mai mici la salam, iaurt sau unt comparativ cu piaţa locală. La polul opus, în România sunt preţuri mai mici la hrană uscată pentru pisici, la tarte cu creveţi şi legume şi la roşii uscate în ulei.
Pentru această comparaţie Hipercom Consulting a ales aceleaşi produse, sub acelaşi brand şi la acelaşi gramaj. Pentru a face comparaţia de preţ au fost alese produsele promovate în cataloagele Lidl din cele două ţări, unde compania promovează săptămânal câteva zeci de articole alimentare şi nealimentare. Spre deosebire de ceilalţi retaileri care pariză atât pe branduri naţionale şi internaţionale, cât şi pe mărci private, Lidl promovează în cataloage în special mărci proprii. De altfel, acestea reprezintă circa 80% din totalul produselor aflate pe rafturile magazinelor Lidl.
Grupul Air France KLM a înregistrat, în 2015, venituri totale de 26,1 miliarde de euro, cu 4,6% mai mult faţă de anul precedent. Datoria netă a grupului a scăzut de la 5,4 miliarde de euro în 2014, la 4,3 miliarde de euro în 2015, ca efect al implementării strategiei Transform 2015. Aceasta a a cuprins investiţii reduse, îmbunătăţirea productivităţii sau implementarea unor noi condiţii de muncă. Strategia a generat un cash flow pozitiv, în comparaţie cu anul 2014, conducând inclusiv la reducerea datoriei nete înregistrată de către grup, dar şi la o îmbunătăţire semnificativă a tuturor indicatorilor financiari, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.
Ca rezultat al strategiei Transform 2015, profitul operaţional al Air France KLM, excluzând profitul din investiţii, a fost de 816 milioane de euro, în comparaţie cu -129 de milioane în anul 2014, în ciuda impactului negativ asupra veniturilor din ultimul trimestru, cauzat de atentatele de la Paris.
Sectorul de mentainance s-a dezvoltat şi el pe parcursul anului 2015, înregistrând venituri cu 26.1% mai mari faţă de anul precedent. O influenţă importantă asupra creşterii veniturilor Air France KLM a avut-o şi scăderea preţului petrolului, ce a generat o scădere a costurilor combustibilului cu 6.7%.
Deoarece contextul global este marcat, în 2016, de incertitudini în ceea ce priveşte preţurile la combustibil, dar şi în ceea ce priveşte situaţia economică şi geopolitică, strategia Air France KLM pentru acest an cuprinde reducerea costului unitar cu aproximativ 1%, continuarea reducerii datoriilor nete şi un plan de investiţii între 1.6 şi 2 miliarde de euro, în funcţie de fluxul de numerar generat, spun reprezentanţii companiei.
„Angajatul român se comportă conform cu cultura ţării şi cu cea organizaţională. Cred că ar fi o greşeală să generalizăm. La fel ca şi în alte ţări sunt oameni care muncesc din greu şi cu ambiţie, sunt chiulangii, sunt de toate felurile.
Ce aş remarca, este că atunci când ai noştri îşi pun în cap să facă şi să demonstreze, chiar sunt buni, foarte buni! Avem şi un mare păcat – nu suntem uniţi, şi goana după promovare şi promovabilitate este o chestie foarte individuală”, spune Cătălin Olteanu, director general al FM România, companie cu activităţi în domeniul logisticii.
BM: Ce ne diferentiaza pe piata europeana/mondiala a muncii? Din ce cauze?
Cătălin Olteanu: Aici vorbim de percepţii – de percepţia românului plecat să muncească în Spania, Italia, etc… care de obicei e respectat şi muncitor, dar care are o problemă din cauza celor care au plecat ca să se ţină de năzbâtii. Din pacate, câţiva neisprăviţi strică imaginea unei întregi naţiuni.
Mai este şi percepţia angajatului de acasă. Şi aici ai noştri experimentează tot spectrul de emoţii. De multe ori frustrat, nemulţumit, dar care în loc să facă ceva ca să îşi îmbunătăţească conditia – adică să citească, să investească în el, aşteaptă să pice din cer ceva. Se întâmplă să fie şi smart şi să investească în el, să facă lucruri excepţionale, şi atunci descoperim că este promovat pe unde nici nu ne aşteptăm.
Avem un plus, foarte mulţi din ai noştri vorbesc engleză sau o altă limbă de circulaţie europeană, în timp ce pe afară e cam greu să te înţelegi cu localnicii.
Asta însă este şi un minus pentru populaţia manageriala, pentru că firmelor europene le este uşor să îşi aducă expaţii la noi, şi să concureze managementul local, în timp ce prin alte ţări e mai complicat, din cauza barierei de limbă.
BM: Cat de profitabili sunt angajatii din Romania ai companiei in comparatie cu alte tari?
Cătălin Olteanu: Angajaţii locali sunt mai profitabili. În primul rând costul lor e mai mic la pregătire superioară. Semnificativ.
BM: Se poate vorbi de o diferentiere a angajatului pe generatii? Daca da, in ce fel?
Cătălin Olteanu: Da! Angajaţii ce se apropie de pensie sunt mai riguroşi, mai disciplinaţi, dar se întâmplă să se înţeleagă mai greu cu tehnologia modernă, în timp ce tinerii se descurcă foarte uşor cu binefacerile tehnologice. La tineri, mai ales la cei care îşi caută primul job mai apare o problemă – visează nişte salarii ca în vestul europei, fără să înţeleagă că dacă ar fi dispuse să plătească aceleaşi salarii, firmele nu ar veni să investească în România. Ar sta în vest şi i-ar plăti pe cei de acolo.
BM: Suntem o natie de angajati sau de angajatori, exista suficient spirit antreprenorial sau suntem subalterni innascuti?
Cătălin Olteanu: Există foarte mult antreprenoriat şi spirit antreprenorial, dar nu se poate să fie toţi patroni. Şi clar nu suntem subalterni înnăscuţi. De foarte multe ori angajaţi fiind, românii dau dovadă de imaginaţie şi de spririt antreprenorial vădit.
Suferim însă şi de un mare păcat – suntem dispuşi să acceptam mai repede un şef străin decât un român… şi asta e cam boală grea şi naţional răspândită. Cei ce nu acceptă asta, de obicei devin antreprenori.
BM: Ce meserii i se potrivesc romanului si care nu?
Cătălin Olteanu: Le facem pe toate 🙂
BM: In ecuatia patronat – lucrator – castiguri – trai indestulat, care este rolul sindicatelor? Sunt sindicatele suficient de prezente si active pentru a sustine o piata “sanatoasa” a muncii?
Cătălin Olteanu: La noi sindicatele îşi fac apariţia meteoric şi sunt mai degrabă nişte mecanisme politice existente în firmele de stat, sau în cele ce nu s-au desprins de tot de firmele de stat.
Părerea mea e că nu sunt deloc sănătoase… au mai degrabă o atitudine prostească, omoară firma din interior.
Corect este ca angajaţii să fie educaţi şi să îşi înţeleagă puterea şi drepturile – unul din drepturile cu care pot să îşi negocieze puterea este cel de a pleca. Dacă omul e bun, nu are nevoie de sindicat, pentru ca firma sau patronul se vor strădui să îl mulţumească. Altfel… e o luptă între firmă şi om, şi am văzut de multe ori cum nici un sindicat nu poate proteja destul un angajat care nu livrează.
BM: Care sunt tendintele pe piata internationala a muncii?
Cătălin Olteanu: Europa e cam în stagnare – piaţa muncii depinde mult de contextul economic.
BM: In sistemul de valori sociale locale, care este locul pe care il ocupa munca? Ce este de facut?
Cătălin Olteanu: Munca este importantă pentru cei mai mulţi dintre noi, ne dă un sens în viaţă. Ce ne lipseşte este o educaţie sănătoasă în ideea în care oamenii să priceapă ce anume fac, şi ce anume pot primi din ceea ce fac. E vorba de marketing personal – oamenii ar trebui să înţeleagă Capitalul de Marx. Fiecare din ei vinde ceva – inteligenţă, muşchi, experienţă, etc… şi asta înseamnă capital personal – cât de bine îl vinde, atât de bine trăieşte. Mai este şi piaţa – dacă e suprasaturată de inteligenţi, atunci … rămân muşchii, nu se poate să fie toţi manageri…
BM: Un fapt – muncitorul roman poate fi lenes si nepasator acasa, dar harnic si implicat in Italia, Spania sau Marea Britanie? De ce, care este explicatia, ce si cum putem schimba?
Cătălin Olteanu: Nu este un fapt, este o condiţie, şi ma întorc la educaţie – acasă, există familia care susţine financiar pe … fiu, nepot, rudă, etc… Afară, e cam fiecare pe treaba lui, şi nu prea este loc de întors dacă îşi pierde vreunul jobul.
În plus, afară, foarte mulţi fac joburi considerate de neacceptat acasă, că vorba aia, să nu îl miştocărească vecinii sau prietenii că ce job de rahat are… Cam asta cu angajatul harnic de afară. Există mulţi angajaţi harnici şi acasă, foarte mulţi, dar din păcate se văd mai repede cei ce comentează în genul “pe banii ăştia nu mă dau jos din pat, că îmi trimite mama/sora/etc din Spania mai mulţi ca să nu fac nimic”.
Peste 2,5 miliarde de euro s-au cheltuit anul trecut pe maşini vechi din import, adică de zece ori mai mult decât pe achiziţia de maşini româneşti, produse de Dacia sau Ford.
Piaţa auto locală a urcat anul trecut la peste 3,7 miliarde de euro potrivit calculelor ZF, sumă din care 2,5 mld. euro reprezintă achiziţia de maşini vechi importate din Europa de Vest.
Spre comparaţie, în 2007, anul în care s-a atins maximul pieţei auto locale, românii au cumpărat maşini în valoare de aproape 6 miliarde de euro.
Diferenţa constă în faptul că la acea vreme piaţa importurilor de maşini vechi era evaluată la circa 1,2 miliarde de euro, adică la aceeaşi valoare la care este acum evaluată piaţa de maşini noi. Pentru automobilele noi s-a luat în calcul un preţ mediu cu TVA de 15.000 de euro, iar pentru cele vechi de 10.000 de euro.
Înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat anul trecut o creştere de 16% faţă de anul anterior, la aproape 81.200 de unităţi, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înregistrare a Vehiculelor (DRPCIV).