BusinessMagazin

Tag: comert

  • China a devenit principalul partener comercial al Uniunii Europene

    China a devenit, în anul 2020, principalul partener comercial al Uniunii Europene, surclasând Statele Unite, anunţă Oficiul european pentru statistici (Eurostat).

    “În cursul anului 2020, China a fost principalul partener comercial al Uniunii Europene. Acesta este rezultatul creşterii importurilor (+5,6%) şi exporturilor (+2,2%)”, a transmis luni Eurostat, conform unui raport accesat de MEDIAFAX.

    “În acelaţi timp, relaţiile comerciale UE-Statele Unite au înregistrat scăderi semnificative atât la nivelul importurilor (-13,2%), cât şi al exporturilor (-8,2%)”, precizează Eurostat.

    Valoarea totală a schimburilor comerciale UE-China a fost de 586 de miliarde de euro în 2020, în timp ce schimburile comerciale UE-SUA au fost la nivelul de 555 de miliarde de euro în 2020.

    Următorii parteneri comerciali ai Uniunii Europene au fost, în 2020, Marea Britanie, Elveţia, Rusia, Turcia, Japonia, Norvegia, Coreea de Sud şi India.

    Uniunea Europeană a înregistrat, în decembrie 2020, un surplus comercial total (raportul exporturi/importuri în relaţia cu state terţe) de 30,1 miliarde de euro, iar zona euro, un surplus comercial de 29,2 miliarde de euro.

  • Revenirea la a doua casă

    Polonezul Pawel Musial a preluat de la începutul anului conducerea  Profi – cel mai dinamic retailer prin prisma expansiunii pe piaţa locală. Executivului nu îi este străină însă ţara noastră, pe care o descrie drept a doua sa casă, dar nici compania, aceasta fiind a doua sa numire în acest rol.

    Extinzându-ne în fiecare an cu peste 200 de magazine, ne străduim să devenim vicelider al retailului modern românesc până în 2024 şi aspirăm chiar la mai mult după aceea”, descrie Pawel Musial, directorul general  al lanţului de magazine Profi, obiectivele fixate pentru următoarea etapă din strategia retailerului, care caracterizează însă şi una dintre cele mai importante etape ale carierei sale.

    Musial a venit la conducererea reţelei moderne de retail Profi la început de an, ajungând astfel din nou să fie responsabil de lanţul cu peste 1.400 de magazine, răspândite în peste 650 de localităţi şi de cei peste 22.000 de angajaţi ai reţelei. Potrivit ZF, în comerţul modern local se deschid anual 350-450 de magazine noi sub diferite formate, iar Profi, deţinut de fondul de investiţii Mid Europa Partners, este campionul expansiunii, cu peste 237 de magazine noi inaugurate doar anul trecut.

    Lui Musial nu îi este străină însă această strategie dinamică, dar nici piaţa locală: el a preluat rolul de director general al companiei pentru a doua oară – prima dată a avut acest rol între 2010 şi 2015. Acum a revenit la conducerea companiei după ce Daniel Cîrstea, care a ocupat postul după plecarea sa din 2015, a decis să îşi ia un concediu sabatic la final de 2020.

    Directorul general al Profi este de origine poloneză şi are un parcurs profesional am putea spune atipic, dacă ne gândim că a evoluat dinspre antreprenoriat, spre rolul de executiv, şi nu invers. A absolvit Universitatea din Varşovia cu studii în chimie şi o diplomă în tehnologie nutriţională înainte de a-şi deschide propria afacere, de comerţ cu pui cu ridicată. Şi-a deschis apoi propriile magazine care vindeau carne de pui şi mezeluri, iar apoi le-a vândut.

    La momentul în care retailerul german Hit a anunţat că va selecta şi va pregăti timp de doi ani un manager de supermarket, s-a înscris la concurs şi a câştigat postul, începându-şi astfel cariera în retailul modern.

    Mai târziu, din motive familiale, spune executivul, s-a mutat la Tesco unde a evoluat ierarhic, fiind chiar numit director operaţional. A refuzat această funcţie în 2004, când în cariera sa s-a ivit o nouă oportunitate, dinspre Rusia de data aceasta – propunerea de a deveni manager în Europa de Est, care are posibilitatea să gândească independent pentru o companie rusească. A devenit directorul operaţional, apoi directorul general al lanţului Perekriostok din Federaţia Rusă, care a devenit ulterior X5 Retail Group. A fost vicepreşedinte şi CCO al companiei până în 2008, iar mai târziu a rămas membru al consiliului de supraveghere X5 (20.000 de magazine) până în 2018. Pentru realizările sale, a primit şi premii naţionale ruseşti care îl consacrau drept retailerul cel mai de succes din Rusia: Man of the Retail 2006, Gold Olimp 2005 (Premiul preşedintelui naţional) în afaceri etc.

    În 2008, a deţinut funcţia de CEO al Eko-Market, Ucraina, devenind preşedinte al acestei reţele din 2009 până în 2010, când s-a alăturat Profi, în calitate de CEO. Pe multe persoane din Rusia le-a surprins plecarea sa la o firmă mică. „Aici îmi voi găsi echipa cu care să creez un viitor lider de piaţă”, îşi aminteşte el că le-a răspuns.

    Când vine vorba despre provocări, spune: „Fiecare zi aduce o nouă provocare. 2020 a fost o provocare, plecarea în Rusia a fost o provocare. Renunţarea la o funcţie bună şi munca departe de ţară timp de 17 ani a fost o provocare. Greu de spus care a fost decizia cea mai plină de provocări”, a răspuns Musial.

     

    O întoarcere cu zâmbetul pe buze

    Cât despre România, el descrie ţara ca fiind a doua sa casă. Între prima şi cea mai recentă sosire a sa aici a observat schimbări – majoritatea spre mai bine.

    „Vin dintr-o ţară în care schimbările sunt cel puţin mai lente decât aici. De aceea nu mă miră noua Românie. Astfel de schimbări am observat şi în Rusia, iar cele mai multe dintre ele sunt în bine. Construirea infrastructurii, stilul de viaţă s-au îmbunătăţit. Desigur, trăiesc şi lucrez alături de alţi români, aşa că observaţiile mele nu sunt la fel de clare ca cele ale altor străini care vin aici în vizită doar ocazional. Văd oraşe mai frumoase, clădiri istorice mai puţin urâte, infrastructuri noi. Nu pentru drumuri şi clădiri iubesc România, ci pentru că aici am găsit cea mai umană naţie cu care am lucrat vreodată. Oamenii de aici se sprijină unul pe celălalt, sunt bucuroşi să te cunoască. Iar natura României este una dintre cele mai frumoase din Europa. Nu o pot compara decât cu a Elveţiei sau Austriei”, descrie executivul schimbările pe care le-a sesizat la piaţa locală între prima şi cea mai recentă venire a sa aici. Menţionează că au oraşe frumoase şi în Polonia, dar sunt diferite, aici apreciază naturaleţea lor şi istoria pe care o poate simţi atunci când le vizitează. „Aici oraşele sunt foarte naturale. Când m-am întors în România, faţa mea era toată o banană, un zâmbet mare. Până şi satele cu găini pe stradă. În Polonia avem una dintre cele mai tragice istorii ca urmare a conflictului dintre Germania şi Rusia. Vedem totul pesimist. Istoria noastră, muzica este tristă. România este o Polonie inversă, totul îi face pe oameni fericiţi, chiar şi atunci când se plâng, chiar şi asta îi face fericiţi. Au valori şi sunt gata să se sacrifice pentru a şi le menţine.”

     

    Extindere, apoi îmbunătăţire

    În ceea ce priveşte strategia Profi, spune că dacă până anul trecut s-au concentrat pe extindere, acum iau în calcul şi alţi piloni de dezvoltare. Compania a îmbunătăţit numărul, distribuţia şi capacitatea centrelor logistice. La sfârşitul anului 2020, au inaugurat un modul cu temperatură negativă controlată la depozitul din Bolintin, pentru a-şi mări astfel portofoliul de produse congelate. Astfel de module vor fi adăugate la toate depozitele principale ale companiei. În septembrie, anul trecut, au deschis şi un concept store la Ploieşti, iar acesta va fi urmat în curând de unul similar la Craiova. „Ele ilustrează o nouă etapă în dezvoltarea reţelei care va continua să crească în acelaşi ritm alert ca până acum, dar cu un nou accent pe îmbunătăţirea considerabilă a propunerii noastre de valoare a vânzărilor. În afară de preţuri şi proximitate, care reprezintă un avantaj imens al magazinelor Profi, acum ne bazăm pe competitivitatea generată de unicitatea sortimentului nostru, calitatea serviciilor şi experienţa de cumpărare”, explică CEO-ul Profi.

    El adaugă că o parte importantă a noului lor concept comercial, numit intern Monaco, este calitatea alimentelor gata preparate pentru consum imediat. „Magazinele noastre mari, cu o suprafaţă de 500-700 mp, atunci când sunt reconstruite în maniera Monaco, se vor numi Profi Super. La fel ca la Ploieşti, ele vor fi două magazine într-unul singur, o soluţie care răspunde nevoilor diferitelor grupuri de consumatori. Când noul consumator are nevoie să-şi facă rapid cumpărăturile, nu mai trebuie să traverseze întregul magazin căci are la dispoziţie o zonă convenience ProfiGo, cu o casă de marcat la ieşirea din coffee corner şi zona gastro, unde îşi poate face cumpărături în doar 5 minute.”

    Cu o suprafaţă mai mică de 200 mp, magazinele Profi City de până acum, în mare parte fără vitrine asistate, se vor schimba şi ele în curând, fiindcă vor adăuga o gamă foarte largă de produse alimentare gata preparate. „Luna aceasta deschidem la Timişoara primul nostru magazin convenience pilot din categoria Profi Go. În consecinţă, vom funcţiona cu magazine Profi Loco dedicate mediului rural, şi cu trei formate în zonele urbane: Profi Super (care combină convenience cu supermarketul popular de proximitate), Profi City – acum diferit de fostul magazin cu suprafaţă mică, şi Profi Go.”

     

    Rolul digitalizării în „întinerirea” Profi

    Cât despre digitalizare, care joacă un rol din ce în ce mai vizibil şi în activităţile retailerilor, CEO-ul Profi spune că în cazul companiei pe care o reprezintă, aceasta se traduce prin modalităţi mult mai simple de a ţine legătura cu partenerii lor, cu furnizorii, înseamnă o mai bună înţelegere a ofertei pe care o fac clienţilor, limitează costul facturilor, al transferului fotografiillor de produs şi aşa mai departe. „Apoi, fiind cel mai mare angajator din România, implementăm cea mai actualizată, modernă şi complexă platformă pentru operaţii  ce merg de la recrutare şi până la managementul performanţei şi al programului de funcţionare, platformă bazată pe Kronos şi SAP HCM; este cea mai bună soluţie, adaptată de companiile cu cea mai mare experienţă din lume”, punctează Pawel Musial.

    Anul acesta vor începe, de asemenea, să lanseze o aplicaţie mobilă care va aduce clienţilor de pe piaţa din România o mulţime de funcţionalităţi noi şi chiar unele caracteristici revoluţionare. El explică faptul că un operator de retail din Europa de Vest a dezvoltat o soluţie foarte competitivă pentru mari reţele internaţionale şi în prezent acţionează pentru a o introduce la  Profi. „Aceasta combină soluţii de cont şi plăţi, cu o aplicaţie de cumpărături. Urmarea este că, de exemplu, clientul poate obţine o reducere procentuală pentru fiecare sumă de bani pe care o depune în contul său din aplicaţia noastră şi, atunci când îşi scanează cumpărăturile din magazin, nu trebuie să mai treacă pe la casă pentru a plăti, deoarece plata se face automat, aşa că poate pleca din magazin fără să mai stea la coadă.”

    Pawel Musial: „În ceea ce priveşte comerţul online, nu îl neglijăm, dar credem că în magazinele noastre încă nu i-a venit timpul. În momentul de faţă suntem competitivi ca vecini, oferind preţuri mici chiar lângă casă. Comerţul online creşte costul de operare. Cine ar prefera să plătească mai mult pentru a obţine produsele noastre printr-o comandă online, în loc să economisească bani.”

    Aceste sunt însă doar câteva exemple, potrivit lui Pawel Musial, alte implementări din sfera tehnologică urmând a mai fi făcute.

    „Credem că aceste soluţii vor propulsa Profi de pe actuala poziţie mai puţin avansată în ceea ce priveşte serviciul digital pentru clienţi, pe una care să devanseze concurenţa în anumite domenii. În ceea ce priveşte comerţul online, nu îl neglijăm, dar credem că în magazinele noastre încă nu i-a venit timpul. În momentul de faţă suntem competitivi ca vecini, oferind preţuri mici chiar lângă casă. Comerţul online creşte costul de operare. Cine ar prefera să plătească mai mult pentru a obţine produsele noastre printr-o comandă online, în loc să economisească bani, ba să mai şi facă un pic de mişcare punându-şi papucii şi cumpărând direct din magazinul nostru de la colţul străzii? Dar, desigur, când îi va veni vremea, vom acorda şi comerţului online atenţia cuvenită.”

    Digitalizarea este unul dintre pilonii cheie ai modernizării Profi, care urmăreşte o transformare totală, de la procesele şi tehnologia sa, până la imaginea sa externă.  „Este uimitor şi aparent împotriva legilor naturii, dar astfel Profi devine din ce în ce mai tânăr. Aceasta este misiunea mea şi ceea ce a motivat revenirea mea. Mi-aş dori ca românii să aibă Profi doar pentru ei. Aceasta este misiunea mea pentru următorii patru ani”, spune Pawel Musial.

    Ce părere are el despre frica angajaţilor umani de a fi înlocuiţi de roboţi? „Aşa sunt vremurile. Acelaşi gen de discuţii se purtau despre maşini acum 100 de ani: ba că se vor speria animalele, ba că găinile nu vor mai depune ouă, ba că vacile nu vor mai da lapte. Creşterea unei astfel de robotizări este un pas necesar. Sunt de acord că orice facem ar trebui să facem la modul uman. Trebuie însă să ne amintim şi că în spatele fiecărei aplicaţii software mobile există oameni care o programează. Este dificil să vorbeşti despre progres, dar de oprit nu îl poţi opri.”

     

    Pandemia şi retailul

    În ceea ce priveşte cea mai recentă provocare de pe agenda oricărui CEO sau fondator de companie – pandemia – Pawel Musial spune că acest context i-a determinat încă o dată să conştientizeze că în domeniul lor este nevoie de o capacitate foarte rapidă de adaptare.

    „Din motive de protejare a sănătăţii a fost necesar un anumit grad de flexibilitate. Aici vorbim despre furnizarea tuturor dezinfectanţilor, măştilor, mănuşilor, separatoarelor de protecţie transparente de la casele de marcat, a afişajelor de informaţii de toate felurile în toate magazinele şi depozitele noastre.” De asemenea, se referă şi la furnizarea de transport special pentru angajaţii care locuiesc în zone în carantină şi organizarea turelor în aşa fel încât să nu se întâlnească, pentru a diminua pericolul de contaminare de la un schimb la altul. „Organizarea orelor de vânzare preferenţiale pentru persoanele în vârstă, personalul medical, armată şi poliţie a însemnat încă o schimbare faţă de modul nostru de lucru obişnuit. În primele zile ale pandemiei, pentru a preveni panica clienţilor şi pentru a calma spiritele, a trebuit să extindem aprovizionarea cu mult dincolo de furnizorii noştri tradiţionali. La un moment dat, cererea de făină, de exemplu, a crescut de cinci ori peste noapte şi furnizorii din România nu au putut face faţă provocării. A trebuit să găsim urgent noi furnizori din Ucraina, Ungaria sau Polonia, pentru a pune marfa pe rafturi şi a-i asigura pe clienţi că nu trebuie să-şi facă îngriji în ce priveste mărfurile de bază.”

    Un alt efect al pandemiei a fost că au deschis mai puţine magazine decât au plănuit iniţial, acest context influenţând şi oficialităţile de care depindea semnarea unor documente obligatorii.

    „Profitul nu a fost la fel de mare ca cel planificat, din cauza cantităţii uriaşe de resurse neaşteptate pe care a trebuit să le investim pentru a proteja vieţile angajaţilor şi clienţilor, pentru a ne adapta reţeaua la noile condiţii de muncă. Asta se traduce în peste patru milioane de euro doar în primele două luni de pandemie”, menţionează CEO-ul Profi.

    În ciuda provocărilor grave pe care le-a ridicat, pandemia nu le-a schimbat strategia generală. „Continuăm să fim cel mai
    rapid retailer din România, vizând o reţea de aproximativ 2500 de magazine în următorii câţiva ani”, subliniază el.

    Ce urmează însă pentru cariera sa? „Nu încerc să-mi prezic viitorul dincolo de timpul petrecut în Profi în următorii câţiva ani. E posibil ca Profi să reprezinte vârful carierei mele. Oricum, nu am de gând să decid asta astăzi, dar m-aş putea imagina stând în cele din urmă alături de familie, de nepoţii mei, dedicându-le un timp de care copiii mei nu au avut parte.”

  • China a vândut 30 de măşti pentru fiecare persoană din lume în 2020. Câştigurile ajung la 53 de miliarde de dolari

    China a exportat anul trecut peste 220 de miliarde măşti faciale, a declarat vineri ministerul comerţului, echivalentul a circa 35 de măşti pentru fiecare persoană din afara ţării, în condiţiile în care cererea pentru echipamentele de protecţie a continuat să crească de-a lungul pandemiei de COVID-19, notează AFP.

    Viceministrul comerţului Qian Keming a declarat că, pe lângă măşti, China a vândut alte 2,3 miliarde de echipamente de protecţie şi un miliard de kituri de testare, reuşind să „aducă o contribuţie importantă în lupta împotriva coronavirusului”.

    Câştigurile generate de măşti ajuns la 340 de miliarde de yuani, sau 52,6 miliarde de dolari, au spus autorităţile la începutul lunii.

    China, unde au fost depistate primele cazuri de coronavirus spre sfârşitul anului 2019, este singura mare putere care a reuşit să termine 2020 cu o creştere economică semnificativă, de vreme ce produsul intern brut (PIB) a înregistrat un plus de 2,3%.

    Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a anunţat zilele trecute că Statele Unite şi-au pierdut titlul de principală destinaţie pentru noile investiţii străine în defavoarea Chinei. 

    Investiţiile noi în America au scăzut cu aproape jumătate în 2020, ajungând la 134 de miliarde de dolari,  în timp ce China a depăşit pragul de 160 de miliarde după o creştere de 4%.

     

  • Analiza necruţătoare a preşedintelui INS. Aderarea la UE a accentuat deficitul comerţului exterior cu produse agroalimentare la 850 mil. euro pe an, cu 30% mai mult ca înainte de 2007

    Într-o economie modernă, tot mai integrată într-un  spaţiu economic dinamic, în care concurenţa şi libera circulaţie a mărfurilor sunt elemente definitorii, producţia agricolă a unei ţari cu potenţial agricol mare capată tot mai mult caracteristicile unei producţii industriale. În aceste condiţii, pentru creşterea eficienţei producţiei agricole, demn de urmărit este nu numai creşterea randamentelor la producţiile culturilor agricole sau a creşterii randamentelor în sectorul zootehnic, ci mai ales sporirea cantităţilor de produse agricole vegetale şi animale prelucrate în unităţi de producţie proprii.

    Trei avantaje în plan economic sunt evidente în situaţia în care, la produse agroalimentare pentru care există cerere pe piaţa internă şi pentru care dispunem în ţară de materie primă din belşug, lanţul valoric definit pentru realizarea fiecărui produs include agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea în interior, indiferent dacă aceştia au capital naţional sau străin.

    În primul rînd, este vorba de posibilitatea reducerii importurilor la aceste produse agroalimentare pentru consumul populaţiei şi implicit eliminarea sau diminuarea deficitelor comerciale la aceste produse. În al doilea rând, obţinerea acestor produse, prin prelucrarea în capacităţi de producţie din ţară a materiilor prime din agricultura naţională, determină sporirea gradului de ocupare a forţei de muncă prin angajarea de lucratori în industria agroalimentară naţionala, ceea ce creează implicit condiţii propice pentru creşterea veniturilor acestora. În al treilea rând, urmare creşterii numărului de angajaţi in industria alimentară vor spori şi veniturile la bugetul de stat, prin contribuţiile plătite de salariaţi pentru veniturile realizate şi prin prelevări către bugetul de stat pentru profitul realizat de agenţii economici.

    În conditiile în care nu s-ar beneficia de cele trei avantaje susmenţionate, rezultând în mod direct din  dezvoltarea capacităţii de prelucrare în ţară, impactul economic asupra balanţei comerciale cu produse agroalimentare ar fi unul limitat, cu implicaţii atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu sau lung. Este de la sine înţeles că în condiţiile dezvoltării producţiei vegetale şi zootehnice, materializată preponderent prin exporturi substanţiale de cereale şi de animale vii (produse cu grad scăzut de prelucrare şi implicit cu o valoare de piaţă redusă), cu toate că s-ar putea asigura o anumită echilibrare a balanţei comerciale pe întreaga gama de produse agroalimentare, aceasta ar avea efect pozitiv cel mult pe termen scurt şi acesta ar fi unul limitat. In plus, consecinţe negative ar avea loc şi prin faptul că determină o structură iratională a schimbului propriu de produse, favorizând exportul unor cantităţi mari de marfuri neprelucrate si importul, în contrapartida, de produse prelucrate.

    În aceste conditii, realizăm şi astăzi cât de actuală rămâne afirmaţia marelui economist român Mihail Manoilescu! “Pe drumul agriculturii se înaintează şi – cu toată lungimea lui mai mică – este nevoie de mult mai mult timp pentru atingerea aceluiaşi ţel, decât pe mai lungul drum al industriei, care poate fi parcurs cu viteza înaltei ei productivităţi a muncii. Agricultura merge spre bogăţie în carul cu boi, iar industria în automobil.” Chiar daca nu am trage o concluzie definitivă cu privire la valabilitatea afirmaţiei din opera marelui economit român, datele statistice ce vor fi prezentate în cele ce urmează ne arată că prin exportul de cereale, seminţe sau animale vii, ţara noastră nu si-a putut echilibra balanţa de produse agroalimentare, cu toate că producţia acestor materii prime a crescut pe parcursul ultimilor treizeci de ani. Din contră, an de an a crescut şi mai mult deficitul înregistrat în comerţul exterior cu produse obţinute în sectorul de activitate în care, practic, este angajata peste 20% din populaţia ocupată a ţării. 

    Urmărind datele statistice privind producţiile agricole ale României, comparate cu cele înregistrate de alte ţări şi cele referitoare la comerţul exterior cu produse agroalimentare, putem afirma că România este un producător important pe plan european, chiar şi mondial, de mai multe produse agricole importante, precum porumb, grâu, floarea – soarelui, orz şi soia. Mai mult, producţiile la ha sunt, cel puţin pentru aceste produse, comparabile cu cele din ţările din regiune, cu profil similar, cum sunt Bulgaria, Ungaria, Polonia, etc. Putem, ca atare, afirma că prin aceste producţii asigurăm condiţiile necesare acoperirii consumului intern, având totodată suficiente resurse pentru dezvoltarea unor procese complexe de prelucrare a acestor materii prime. În schimb, în prezent, importăm cantităţi mari de produse agroalimentare, cu un grad mai mic sau mai mare de prelucrare, precum şi de produse agricole care cer condiţii speciale de depozitare sau procesare. În plus, în contrast cu situaţia din alte ţări, România prelucrează industrial numai o mică parte din materiile prime agricole. Din păcate, în aceste condiţii, rezultatele obţinute de ţara noastră în comerţul exterior cu produse agroalimentare sunt mult sub cele obţinte de cele trei ţări din regiune. Oare de ce?

    Pentru a oferi posibile variante de răspuns la întrebarea de mai sus, în cele ce urmează vor fi prezentate câteva date statistice, publicate de statistica oficială, obţinute prin două tipuri importante de cercetări statistice. În primul rând, este vorba de datele statistice calculate pentru mai multe produse sau categorii de produse agricole pentru caracterizarea unor aspecte importante legate de formarea resurselor şi utilizarea acestora. În al doilea rând, vom folosi date statistice privind exporturile şi importurile unor produse agricole, calculate, în acest caz, la nivelul unui an.

    În acest scop, vom recurge la prelucrarea unor date statistice calculate pentru caracterizarea unor aspecte legate de  resurse şi utilizarea acestora pentru produse agricole importante la nivelul perioadei 1995 – 2019. Datele respective sunt preluate din lucrarea de sinteză elaborată de INS “Bilanţuri alimentare”. Pornind de la analiza seriilor de date disponibile cu privire la resurse şi utilizări, pot fi identificate unele caracteristici privind dinamica şi modificările structurale intervenite la nivelul resurselor şi utilizărilor. Indicatorii prezentaţi în balanţa alimentară a fiecărui an sunt prezentaţi în unităţi de măsură specifice fiecărui produs, ceea ce permite analiza, atât a structurii elementelor ce compun resursele şi utilizarea, cât şi a dinamicii în timp a acestora, fără a ne pune problema eliminării influentei variaţiei în timp a preţurilor acestor produse.

    În tabelul 1 sunt prezentate date statistice utile pentru caracterizarea resurselor şi utilizării acestora la câteva produse agricole importante, atât în producţia agricolă, cât şi în consumul populaţiei.

    Prima remarcă este legată de faptul că, în situaţia produselor agricole analizat, s-a înregistrat, în perioada 1995 – 2019, o creştere consistentă a resurselor. Astfel, pe parcursul perioadei 1995 – 2019, ritmurile medii anuale de creştere a resurselor pentru produsele agricole considerate au fost la Cereale şi produse din cereale 2,5%, la grâu şi secară 1,6%, porumb 2,5%, legume şi produse din legume 1,1%, fructe şi produse din fructe 1,9%, lapte şi produse din lapte 0,4% şi carne de porcine 1,3%.

    O altă remarcă cu privire la dinamica resurselor pentru aceste produse este legată de evoluţii diferite la nivelul perioadei 1995 – 2005, respectiv 2005 – 2019. Astfel, resursele au crescut mai mult în a doua periodă la cereale şi produse din cereale (1,0%, respectiv 3,6%), grâu şi secară (-0,4%, respectiv 3,0%), porumb (0,5%, respectiv 4,0%) şi legume şi produse din legume (1,0%, respectiv 2,4%). În schimb, la lapte şi produse din lapte, în prima perioadă, ritmul mediu anual de creştere a fost 1,4%, pe când în a doua perioadă, resursele la acest produs s-au redus în medie în fiecare an cu -0,4%. La carnea de porcine, în prima perioadă, s-a înregistrat un spor mediu anual de 1,9%, pe când în a doua perioadă, acesta s-a redus la 0,9%.

    Tabelul 1. Caracteristici privind formarea resurselor pentru diverse produse agricole

    Pentru majoritatea produselor considerate se constată o creştere a ponderii importurilor în asigurarea resurselor.

    Un exemplu elocvent în acest sens: la carnea de porcine, ca urmare a reducerii producţiei interne, au sporit considerabil importurile, astfel dacă în anul 1995, România importa numai 2,4% din resursele acestui produs, în anul 2019 ponderea importurilor a crescut la peste 47%. La acest produs, resursele au crescut cu 37% în 2019 în raport cu 1995, în timp ce importurile au crescut de peste 26 ori.

    Datele din tabel permit şi formularea urmatoarelor comentarii cu privire la satisfacerea satisfacerea consumului intern al populaţiei prin exportul net (devansarea esportului de către import):

    • Creşterea într-un ritm mai mare a importurilor decât ritmul calculat în cazul producţiei interne utilizabile la majoritatea produselor, dar într-o proporţie mult mai mare la legume şi produse din legume, fructe şi produse din fructe, lapte şi produse din lapte, dar mai ales la carnea de porc, specificată anterior;
    • La fructe şi produse din fructe, s-a modificat radical structura resurselor. Astfel, dacă în 1995 resursele pentru acest produs se asigurau din import numai în proporţie de 8,3%, în anul 2019, ponderea resurselor din import a crescut la aproape 35%;
    • O creştere importantă a ponderii importurilor în asigurarea resurselor s-a înregistrat la categoria de legume şi produse din legume. Astfel, dacă în 1995, ponderea importurilor pentru aceste produse a fost mai mică de 2%, aceasta a crescut la peste 20% în 2019.

    Graficul din figura 1 prezintă ponderea exportului net (export – import) în resursele unui numar de şapte produse, la nivelul fiecăruia din cei opt ani din perioada 1995 – 2019. Rezultatele prezentate în acest grafic permit clasificarea produselor în două categorii. În prima categorie, sunt incluse produsele pentru care raportul dintre exportul net şi resurse este unul pozitiv (cereale şi produse din cereale, grâu şi secară şi porumb) , iar în a doua categorie sunt incluse trei produse importante, pentru care acest raport este unul negativ (legume şi produse din legume, fructe şi produse din fructe şi carne de porcine).  

    Sursa de date: calculele autorului pe baza datelor statistice din Bilanţurile alimentare din perioada 1996- 2020

    Figura 1. Raportul dintre exportul net (export – import) şi resurse pentru produse agricole, pe ani 1995 – 2019

    Aceste rezultate ne arată, încă o dată, că suntem exportatori importanţi de cereale, dar, în egală măsură, importatori pentru alte categorii de produse care au o cerere mare din partea populaţiei, chiar pe parcursul unui an întreg. Cel puţin pentru produsele la care facem referire în lucrare, aceste  produse sunt nu numai cele obţinute la termen, dar şi depozitate în condiţii speciale pentru a fi oferite consumului atat în sezonul de producţie, cat si in afara lui (este cazul fructelor şi, în mod special, al mărului, precum si a legumelor pentru care trebuie asigurate condiţii speciale de producţie pentru a le proteja de alterare).

    Subliniem situaţia cu totul aparte a producţiei de carne de porcine, la care suntem consumatori tradiţionali şi la producţia la care am avut tradiţie si rezultate pozitive într-o perioadă nu foarte îndepărtată. Astfel, în cazul acestui produs, nu numai înainte, dar chiar la începutul perioadei de tranziţie eram exportatori, dar pe parcurs, şi mai ales după anul 2000, pe fondul reducerii efectivelor de porcine şi menţinerii cererii interne, au crescut considerabil importurile. Recurgând la datele din “Bilanţuri alimentare”, menţionăm că în timp ce la nivelul anului 1995 exportul net era pozitiv (26,5 mii tone), în anul 2019 acesta a ajuns la un minus de circa 325 mii tone.

    Dacă ne raportăm la populaţia rezidentă a României de la 1 ianuarie 2019, atunci pentru câteva produse agricole la care România înregistrează export net negativ, balanţa produselor relevă urmatoarele:

    •  La legume şi produse din legume s-a importat în medie pe o persoană aproximativ 40,7 kg şi s-a exportat numai 2,9 kg, astfel încât disponibilul pentru consumul uman de 170 kg/persoană este satisfăcut în proporţie de 22,2% ca rezultat al schimburilor comerciale externe. Dacă ne referim la tomate, atunci datele statistice sunt şi mai nefavorabile, întrucât disponibilul pentru consum de 41,4 kg/persoană este acoperit ca rezultat al raportului export- import (exportul net) în proporţie de 35% (importul mediu pe o persoană -14,9 kg, faţă de un export mediu pe o persoană, de numai 0,33 kg);
    • Situaţia nu este cu mult diferită în cazul fructelor şi produselor din fructe, cu referire în special la mere. În cazul fructelor şi produselor din fructe, disponibilul pentru consum mediu pe o persoană- circa 111 kg, este satisfăcut în proporţie de peste 55% prin excedenţa importului (exportul net). În cazul acestei grupe de produse, importăm în medie 67,7 kg/persoană şi exportăm numai 5,8 kg/persoană, rezultând o valoare negativă a exportului net de aproape 62 kg/persoană. Din păcate, nici în cazul producţiei de mere nu avem capacitatea de a asigura satisfacerea disponibilului de consum uman din producţia proprie. Mai mult, disponibilul (34,4 kg/persoană) este asigurat în proporţie de circa 22% din comerţul exterior. În cazul acestui produs, importăm în medie pe o persoană 9,3 kg, dar exportăm o cantitate nesemnificativă, de numai 1,8 kg/persoană;
    • La carne şi produse din carne, datele statistice, asa cum deja am menţionat anterior,  situaţia este chiar mai îngrijoratoare. Disponibilul pentru consumul uman mediu pentru o persoană, de 74,3 kg, este realizat in proporţie de 27,6% prin exportul net (8,4 (export) – 28,9 (import)= – 20,5 kg/persoană) !. Situaţia este una total nesatisfăcătoare în cazul cărnii de porcine. În mod surprinzător, pentru o ţară cu tradiţie în acest sector zootehnic, disponibilul pentru consumul uman mediu pe o persoană, circa 38 kg, este acoperit într-o proporţie de 45% prin devansarea exporturilor (numai 1,1 kg/persoană) de către importuri (18,4 kg/persoană).

    Ce spun datele de mai sus? Exportăm cantităţi însemnate de cereale, produse agricole ce sunt obţinute, în cele mai multe cazuri, prin parcurgerea unor procese de producţie, de multe ori nu foarte complexe, dar importăm cantităţi semnificative de produse agricole ce necesită, fie un proces de producţie mai complex pe parcursul unui an, cum este cazul legumelor, fie o standardizare a procesului de producţie şi de depozitare, precum se întâmplă în cazul fructelor, fie prelucrări, mai mult sau mai puţin avansate, a unor materii prime din agricultură în unităţi de industrializare.

    Concluzii similare vom putea trage şi în cazul în care recurgem la date statistice referitoare la importurile şi exporturile de produse agroalimentare. Urmare a rezultatelor obţinute în domeniul producţiei vegetale, România a înregistrat în perioada 1990 – 2019 un excedent din comerţul exterior cu cereale (codul 10 NC) de peste 14 miliarde euro, iar din exportul de seminţe şi plante industriale (cod 12) de peste 6,6 miliarde euro. Pentru ambele categorii de produse sus menţionate, excedentul s-a realizat în mare măsură în perioada de postaderare la Uniunea Europeană. Astfel, în această perioadă, ca urmare a activităţii de comerţ exterior cu cereale, România a realizat un excedent de peste 14,8 miliarde euro, iar din comerţul cu produse identificate cu codul 12 un excedent de peste 6,6 miliarde euro. Pornind de la aceste date statistice, putem afirma că aderarea României la Uniunea Europeană a influenţat pozitiv activitatea de comerţ exterior cu mărfuri din cele două categorii de produse, atât prin creşterea spectaculoasă a exporturilor şi a importurilor, dar mai ales a excedentelor anuale.

    În perioada de postaderare, a crescut, atât volumul exporturilor, importurilor dar şi deficitul  din comerţul exterior la majoritatea categoriile de produse agroalimentare. Această depreciere a balanţei comerciale s-a înregistrat în condiţiile în care la două categorii de produse (cereale şi seminţe) s-a înregistrat o creştere continuă a excedentelor după aderarea la Uniunea Europeană. Pe fondul acestor evoluţii, pe parcursul perioadei de postaderare România a înregistrat din comerţul exterior cu produse agroalimentare un deficit de peste 11,3 miliarde euro, ceea ce înseamnă un deficit mediu anual mai mare de 870 milioane euro. Pentru o evaluare corectă a acestei situaţii menţionăm că, pe parcursul celor treizeci de ani s-a înregistrat un deficit de aproape 22,6 miliarde euro, ceea ce este un echivalentul a 753 milioane euro în fiecare an. La nivelul primilor 17 ani de tranziţie deficitul mediu anual a fost de aproape 665 milioane euro.

    Un alt grup de produse, tot din categoria materiilor prime, a înregistrat excedent la nivelul întregii perioade de treizeci de ani. Este vorba de comerţul exterior cu animale vii (cod 01), situaţie în are  în perioada 1990 – 2019, România a consemnat excedente de peste 3,1 miliarde euro. Mai mult, această categorie de produse este singura la care România a înregistrat un excedent, nu numai cumulat la nivelul întregii perioade, dar chiar în fiecare an din această perioadă. Până la aderare, excedentul la această categorie de produse a fost de peste 1,1 miliarde euro, ceea ce înseamnă o medie anuală de 67 milioane euro. În a doua perioadă, de postaderare, excedentul a fost de aproape 2 miliarde euro, echivalentul a peste 150 milioane euro anual, ceea ce înseamnă mai mult decât dublul perioadei anterioare.

    Cu toate că la trei categorii de produse foarte importante (animale vii (cod 01), cereale (cod 10) şi seminţe (cod 12)) în perioada 2007 – 2019, s-au acumulat excedente importante, de peste 23,4 miliarde euro, în medie, anual, 1,8 miliarde, ţara noastră a importat cu mult mai mult decât a exportat produse de origine animală care au fost supuse unui proces de prelucrare, mai mult sau mai puţin avansat, în unităţi de producţie din străinătate. Câteva exemple sunt elocvente în acest sens:

    • la carne şi organe comestibile (cod 02) deficitul a fost de 7,56 miliarde euro la nivelul perioadei de treizeci de ani (media anuală de peste 250 milioane euro), din care 5,7 miliarde în perioada de postaderare, 2007 – 2019 (media anuală de 438 milioane euro);
    • la lapte şi produse lactate, ouă şi miere  naturală (cod 04) s-a înregistrat un deficit de 2,80 miliarde euro la nivelul întregii perioade (94 milioane euro/an), din care mai mult de 90% s-a acumulat în perioada de postaderare (medie anuală, peste 200 milioane euro);
    • la pozitia „alte produse de origine animală” s-a acumulat un deficit de peste 387 milioane euro; preparatele din carne şi peşte (cod 16) au contribuit la deficitul comerţului exterior cu produse agroalimentare cu suma de 382 milioane euro.

    Astfel, se poate spune că toate aceste produse de origine animală, cu excepţia comerţului cu animale vii, au contribuit la deficitul comerţului exterior total cu produse agroalimentare cu peste 11,1 miliarde euro, din care mai mult de 8,8 miliarde euro reprezentand deficitul acumulat în perioada de postaderare. Mai mult, cu excepţia a trei sau patru categorii de produse, la celelalte categorii de produse dintre cele 24 prevăzute în NC, s-a înregistrat un deficit considerabil care s-a acumulat la nivelul perioadei prin deficite anuale semnificative. Pentru cele mai multe dintre aceste categorii de produse, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, din păcate, deficitele comerciale au crescut an de an.

    Se pune, în mod firesc, intrebarea: care sunt cauzele unei asemenea situaţii cu totul nefavorabile României? Fără a lua în considerare randamentele la care producem materiile prime din domeniul vegetal şi animal, se constată în fiecare an  exporturi de cantităţi enorme de materii prime (cereale, seminţe şi animale vii), însoţite de  importuri de produse agricole prelucrate, în cantităţi mai mari, depăşind cu mult valoarea produselor agroalimentare exportate. Putem spune că, în majoritatea cazurilor, realizăm excedente din comerţul cu materii prime agricole, dar plătim un preţ cu mult mai mare prin importurile de produse agricole prelucrate, din păcate, majoritar, în unităţi de producţie din alte ţări.

    Se presupune cu destul temei că, în cele mai multe cazuri, agenţii economici din România, sunt incluşi în lanţul de valori în faza de obţinere a materiilor prime agricole, de cele mai multe ori a celor de origine vegetală, precum şi în faza de desfacere a produselor agroalimentare. În aceste condiţii, rezultă că suntem relativ pasivi în fazele intermediare de prelucrare a materiilor prime din agricultură, generand, în ceea ce ne priveşte, o participare redusă a noastra în fazele în care se creează plusvaloare.

    Pentru completarea acestui tablou este interesant de analizat structura capitalului, după originea  agenţilor economici ce îşi desfăşoară activitatea în faza de producţie, precum şi în faza de desfacere a produselor agroalimentare, atât pe piaţa internă şi externă. În egală măsură, este interesant de realizat un studiu similar pentru agenţii economici ce realizează activităţii de import sau de export.

    Cum într-o economie competitivă, sursele de finanţare sunt cruciale, întrebarea esenţială care se pune este legată de găsirea celor mai bune criterii care să discearnă între următoarele alternative: fie stimulăm creşterea producţiei vegetale obţinute în prezent şi cu largul concurs al naturii, dezvoltarea producţiei zootehnice, fie stimulăm dezvoltarea capacităţilor de prelucrare a materiilor prime agricole de origine vegetală şi animala?

    În mod firesc, această întrebare poate fi completată cu următoarea: oare resursele financiare pe care le putem aloca, în prezent şi în viitor, atât în zona publică cât şi în cea privată, vor permite asigurarea, atât a creşterii randamentelor în producţia agricolă vegetală şi animală, dar, în egală măsură, şi dezvoltarea capacităţii de prelucrare a materiilor prime, astfel încât să se asigure într-o perioadă rezonabilă echilibrarea balanţei comerciale de produse agroalimentare şi dezvoltarea mediului economic din România. Oare în ce măsură actualele dezechilibre care există între cele două medii, urban şi rural, sunt şi un efect imediat al structurii exporturilor de produse agroalimentare?

    NA: Conţinutul acestui articol reprezintă punctul de vedere al autorului şi nu al unei instituţii

  • Nemţii se bat pentru piaţa de supermarketuri din România: Luptă încinsă între Kaufland şi Lidl pentru primul loc în comerţul alimentar. Fiecare retailer a avut vânzări de 6 mld. lei

    ♦ După primul semestru din 2020 pe cele două reţele surori nu le mai despărţeau decât 45 mil. lei ♦ Fiecare retailer a avut vânzări de 6 mld. lei ♦ Cele două companii aparţin aceluiaşi grup german, Schwarz, însă sunt operate separat.

    Lupta pentru poziţia de lider în co­mer­ţul alimentar din Româ­nia a fost în 2020 mai strân­să ca nici­odată, dis­coun­terul ger­man Lidl suflând în ceafa lanţului de hiper­marketuri cu preţuri mici Kaufland, ocupantul pri­mului loc din piaţă în ultimii ani începând cu 2012. Nemţii au devenit lider la şapte ani de la venirea în România.

    Spre comparaţie, Lidl a intrat ofi­cial pe piaţa din România în 2011 prin pre­luarea Plus Discount, iar apoi a urcat rapid în cla­sa­ment până pe locul trei după rezultatele din 2019, cele mai recente date pu­bli­ce. Atunci, pe ce­le două reţele surori, parte a gigantului ger­man Schwarz, le despăr­ţeau vânzări de 2 mld. lei.

    În primul semestru din 2020 însă, an mar­cat de pandemia de COVID-19, diferenţa dintre ele s-a redus la doar 45 mil. lei. Astfel, Kaufland Româ­nia a obţinut în pri­me­le şase luni din 2020 afa­ceri de 6,05 mld. lei, cu 8,5% mai mari decât în ace­eaşi perioadă din 2019, potrivit calcu­le­lor făcute de ZF pe ba­za datelor publice. Lidl a raportat afaceri de 6 mld. lei în aceeaşi perioadă, după un galop de 32%.

    Dacă cele două companii şi-au menţinut ritmul de creştere şi în ultimele şase luni din 2020, atunci ele vor fi la egalitate, urmând a se face departajarea „la virgulă“. Niciuna dintre cele două companii nu şi-a anunţat rezultatele pe anul trecut sau măcar ritmul de creştere, însă CEO-ul Lidl aruncase mănuşa în vară.

    „După evoluţia din perioada martie-iulie (primele luni ale anului fiscal 2020 – n.red.) sunt încrezător că putem ajunge în 2020 numărul unu în piaţă. Urmăm trendul din anii trecuţi. Dacă lucrurile vor merge la fel în continuare, vom termina anul pe primul loc“, spunea într-un interviu ZF din august Frank Wagner, executivul care conduce operaţiunile locale al Lidl în România.

    De partea cealaltă, nemţii de la Kaufland au anunţat şi ei că şi-au menţinut businessul pe plus în 2020, deşi nu au înaintat cifre.

    „În 2020 au existat suişuri şi coborâşuri dacă ne uităm la evoluţia consumului şi a cifrei de afaceri. Suntem optimişti că închidem anul 2020 din punct de vedere financiar la aşteptările pe care le-am avut încă de dinainte de pandemie, când făceam bugetul pe 2020. Vom fi pe plus“, spunea recent Valer Hancaş, director de comunicare şi corporate affairs în cadrul reţelei Kaufland la finalul anului trecut.

    Pe locul secund în comerţul local după rezultatele pe 2019 se află francezii de la Carrefour dacă sunt luate în calcul rezultatele la nivel de grup, adică pe mai multe entităţi juridice.

  • Salariile IT-iştilor le-au întrecut pe cele ale bancherilor. Salariul brut în IT este de 11.000 de lei

    Evoluţia salariului minim şi mediu brut pe economie şi evoluţia salariului mediu brut din industrie, IT&C, industria bancară şi comerţ.

    Salariile angajaţilor din sectorul IT&C au crescut puternic în ultimii 20 de ani, iar IT-iştii au ajuns încet-încet să fie angajaţii cu cele mai mari salarii din economia locală, întrecând sectoare vestite pentru salariile lor mari, precum sectorul bancar. În 2014 s-a dat lupta pentru supremaţie între IT-işti şi bancheri, iar primii au pierdut la mustaţă, cu un salariu mediu brut cu doar 261 de lei mai mic decât cel din industria bancară.

    Începând din 2015, salariile angajaţilor din industria de IT le-au întrecut pe cele din sectorul bancar din ce în ce mai mult, iar în 2019 IT-iştii câştigau un salariu mediu brut de peste 11.000 de lei, în timp ce bancherii câştigau circa 8.400 de lei.

    În industrie şi comerţ nu putem vorbi despre o luptă pentru supremaţie, ci mai degrabă despre una pentru supravieţuire. Angajaţii din industrie şi cei din comerţ nu câştigau nici jumătate din salariul mediu brut al IT-iştilor în 2019. În industrie, salariile medii brute au crescut cu peste 1.000 de lei în 2018 faţă de anul precedent, iar cele din comerţ au avansat şi ele cu 900 de lei în perioada menţionată, însă angajaţii din aceste sectoare continuă să fie unii dintre cel mai prost plătiţi din economia locală.

  • Universul de comerţ modern a crescut cu peste 420 de hipermarketuri şi supermarketuri în acest an, oprindu-se la un pas de 3.500 de magazine

    ♦ Acest an este al doilea cel mai bun pentru reţelele străine din punct de vedere al expansiunii după 2019, când universul de comerţul modern a crescut cu 427 de unităţi, cu doar şase mai multe ca în pandemie ♦ Trei reţele nu au deschis magazine noi, în timp ce altele au accelerat puternic în pofida pandemiei de Covid-19, transformând 2020 într-un an dedicat investiţiilor în dezvoltare ♦ Pe lângă deschideri însă, au fost operate şi 40-50 de închideri, în special pe format mic, însă aceste cifre nu sunt publice, ele nefiind comunicate de reţele, ci fiind estimate de ZF pe baza informaţiilor din piaţă.

    Universul de comerţ modern s-a apropiat de 3.500 de magazine în 2020 după ce reţelele străine au continuat să parieze pe deschideri şi dezvoltare. În total, numă­rul de magazine noi de tip hi­per­market, super­mar­ket, proxi­­mitate modernă, discount şi cash & carry este de 421, acesta fiind al doi­lea cel mai alert ritm de expansiune după 2019.

    De departe cele mai multe magazine au fost deschise de Profi, urmat de Mega Image, ambele reţele active pe formatul de supermarket şi proximitate. Şi pentru formatul de discount 2019 a fost unul dintre cei mai buni ani, cu peste 50 de unităţi noi operate de Lidl, Penny Market şi Supeco (divizie a Carrefour).

    „În pragul sărbătorilor de iarnă, Profi anunţă că a deschis ultimele două magazine din acest an, în localităţile Fântânele şi Rusii Munţi şi că încheie anul cu 1.404 unităţi. Am deschis 237 de magazine noi în 2020 faţă de 253 anul trecut. Ritmul expansiunii a fost influenţat de obţinerea autorizaţiilor în condiţiile în care şi activitatea autorităţilor a fost afectată de pandemie”, spun reprezen­tanţii Profi, cel mai extins retailer local.

    Comerţul modern cu dominată alimentară a fost unul dintre sectoarele care a continuat să pompeze bani în deschideri de magazine şi depozite în fiecare an, cu preponderenţă în ultima perioadă marcată de creşterea economiei şi a consumului, dar nu numai.

    În pofida pandemiei, majoritatea lanţurilor au continuat să investească în România în 2020, într-o perioadă în care multe alte sectoare ale economiei sau fost blocate, atât din punct de vedere investiţional, cât şi al activităţii. Dintr-un total de zece reţele, trei nu au deschis magazine noi, e vorba de Cora, Selgros şi Metro Cash&Carry. Cora nu a mai deschis hipermarketuri în România de mai mulţi ani, la fel şi Metro care a pariat pe dezvoltarea reţelei în franciză LaDoiPaşi, care a ajuns la circa 1.400 de unităţi. Aceste magazine nu sunt deţinute de Metro, ci de antreprenorii fondatori.

    În pofida pandemiei însă, sunt reţele care au transformat 2020 în anul investiţiilor, cum este cazul Kaufland sau Lidl.

    „Am deschis în 2020 un total de zece magazine şi este cel mai alert ritm din ultimii şapte ani. A fost şi greu şi uşor să ne dezvoltăm în pandemie – uşor pentru că într-o perioadă de lockdown când totul era imprevizibil, am găsit mai facil forţă de muncă. Am putut duce şantierele mai departe, am putut construi magazinele. A fost greu pentru că vorbim de investiţii de 300 mil. euro, sumă la care vom ajunge la finalul lunii februarie”, spune Valer Hancaş, director de comunicare şi corporate affairs în cadrul reţelei Kaufland, ce s-a apropiat de 140 de hipermarketuri în România.

    Acesta e cel mai mare buget de investiţii din ultimii cel puţin zece ani pentru Kaufland. Similar, şi reţeaua-soră Lidl, parte a aceluiaşi grup Schwarz, încheie 2020, an marcat de pandemie, cu 33 de magazine noi. Acesta fiind cel mai alert ritm de la intrarea pe piaţă.

    „Planurile noastre de expansiune au vizat atât construirea unor noi unităţi Lidl, cât şi optimizarea celor existente, pentru a avea un impact cât mai mic asupra mediului, dar şi pentru a oferi o experienţă de cumpărături îmbunătăţită. Astfel, până la finalul anului calendaristic 2020, vom avea o reţea formată din 289 de magazine, în toate zonele ţării”, spun reprezentanţii Lidl.

    Nemţii au venit oficial pe piaţa locală acum un deceniu, când au preluat 107 magazine Plus Discount. Apoi s-au extins de la zero.

    Iar expansiunea nu se va opri aici pentru cele mai multe reţele care anunţă că în 2021 vine un nou val de deschideri. Pe lângă des­chi­deri însă, an de an sunt operate şi în­chideri, în 2020 numărul acestora ridi­cându-se la 40-50, în special pe format mic.

    Aceste cifre nu sunt publice, ele nefiind comunicate de reţelei, ci sunt estimate de ZF pe baza informaţiilor din piaţă.

    Comerţul modern numără circa 3.500 de unităţi sub mai multe formate, acestea adunând afaceri de aproape 70 mld. lei, adică peste 60% din tot comerţul alimentar. Restul reprezintă contribuţia celor 65.000-67.000 de magazine tradiţionale. Ponderea acestora din urmă scade însă an de an, la fel şi numărul lor, comerţul modern câştigând tot mai mult teren.

  • Se cere despărţirea de WhatsApp şi Instagram: Gigantul Facebook a fost dat în judecată pentru monopol de către 46 de state americane şi de Comisia pentru Comerţ

    Comisia Federală pentru Transport din SUA (FTC), alături de 46 de state americane, au lansat acţiuni legale împotriva Facebook, acuzând compania că ar fi utilizat poziţia dominantă din piaţa de social media pentru a-şi da la o parte concurenţii, iar reclamanţii cer spargerea companiei în bucăţi, potrivit FT.

    FTC-ul acuză Facebook că ar fi acţionat „cu o conduită anti-concurenţială pentru mulţi ani de zile”, ceea ce se traduce atât prin achiziţia competitorilor care îi ameninţau poziţia dominantă, cât şi prin limitarea accesului altor dezvoltatori.

    În mod specific, procesul FTC subliniază tranzacţiile prin care compania lui Mark Zuckerberg a cumpărat Instagram şi WhatsApp, în 2012, respectiv 2014, în contextul în care aceste mutări au fost gândite pentru a anihila concurenţa.

    Comisia a anunţat că va cere în tribunal un ordin federal permanent care ar forţa gigantul Facebook să se separe de Instagram şi WhatsApp, sau să ceară aprobare federală înainte de orice altă achiziţie.

    Într-un proces separat, un grup de 46 de state americane şi alte două jurisdicţii – conduşi de procurorul general din New York, Letitia James – susţin că gigantul din Silicon Valley utilizează o abordare de tip „cumpără şi îngroapă” faţă de mulţi competitori, ceea ce afectează competiţia din piaţă, reduce protecţia utilizatorilor şi accesul lor la alte tipuri de servicii similare.

    „În loc de concurenţă pe bază de merite, Facebook şi-a utilizat puterea pentru a îngropa competiţia, astfel încât să poată profita de utilizatori şi să poată face miliarde din datele personale”, a explicat Letitia James, procurorul general al statului New York.

    Compania Facebook a respins timp de mulţi ani aceste acuzaţii legate de practici anti-concurenţiale. După lansarea procesului, compania din Silicon Valley a transmis că va analiza plângerile şi va face declaraţii publice în curând.

    „La câţiva ani deja după ce FTC ne-a aprobat achiziţiile, guvernul vrea să dea înapoi pe aceste decizii fără a se gândi la impactul pe care îl va avea un astfel de precedent asupra comunităţii de business per ansamblu sau asupra oamenilor care aleg produsele noastre în fiecare zi”, a adăugat Facebook.

    Procesele lansate concomitent de FTC şi de cele 46 de state americane marchează a doua acţiune legală majoră împotriva Big Tech din 2020. În luna octombrie, SUA a dat în judecată Google pentru că ar fi utilizat o strategie prin care să îşi ţină competitorii deoparte, care are potenţialul de a fi anti-concurenţială.

  • Războiul comercial continuă. Wilbur Ross, secretarul american pentru Comerţ: China este principala ameninţare economică şi militară în Asia

    China nu se conformează regulilor internaţionale de comerţ şi reprezintă principala ameninţare economică şi militară din regiune, a acuzat Wilbur Ross, secretarul american responsabil pentru Comerţ, citat de CNBC.

    El a declarat că 210 dintre cele 539 de sancţiuni protecţioniste sau retaliatorii impuse de americani au fost adresate Chinei. Mai mult acesta a subliniat că a doua cea mai mare economie din lume reprezintă o mare parte din „lista neagră” a SUA, cea prin care le interzice companiilor americane să facă business cu firme dintr-o anumită ţară, din motive de securitate naţională.

    Sancţiunile şi măsurile retailatorii sunt impuse de cele mai multe ori asupra produselor despre care se bănuieşte că sunt vândute la preţuri care încalcă normele de concurenţă. Printre companiile chineze înscrise în „lista neagră” a americanilor se numără şi gigantul Huawei.

    „China continuă să fie simultan cea mai mare piaţă potenţială, dar şi principala ameninţare militară şi economică din regiune”, a declarat Wilbur Ross, în cadrul summitului Milken Institute Asia.

    Secretarul american a declarat că Parteneriatul Regional pentru Politici Economice Cuprinzătoare (n.org: Regional Comprehensive Economic Partnership), semnat de China şi alte 14 state din regiunea Asia-Pacific, nu va fi suficient pentru a aborda „cele mai sensibile chestiuni” legate de comerţ.

    Printre principalele probleme pe care vor americanii să le abordeze se numără subvenţiile ridicate acordate companiilor de stat, protejarea proprietăţii intelectuale şi acces egal şi corect la piaţă.

     

  • Consumul în octombrie: plus 4,1% an/an şi creştere de 1,3% faţă de septembrie. În primele zece luni consumul s-a majorat cu 2%

    Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai bun indicator pentru consum, a crescut în octombrie atât ca serie brută cât şi  ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 4,1%, respectiv 5,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

    Evoluţia a fost determinată de majorarea cu 13,1% a vânzărilor înregistrate la produse nealimentare şi cu 4,8% a vânzărilor de produsele alimentare, băuturi şi tutun. În ceea ce priveşte comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate, acesta a scăzut cu 12%, arată datele transmise joi de INS.

    În luna octombrie, de afacerile din comerţul cu amănuntul a crescut atât ca serie brută cât şi  ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 1,3%, respectiv 1,8%, comparativ cu luna precedentă. Potrivit datelor INS, avansul de 1,3%  a fost susţinut de creşterea cu 3,8% a vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun şi  cu 3,3% a vânzărilor de produse nealimentare. La comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate s-a înregistrat o scădere de 6,5%.

    (Sursa: INS)

    În perioada ianuarie-octombrie 2020, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut 2% faţă de perioada similară a anului trecut, datorită creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun cu 5,7% şi a vânzărilor de produse nealimentare cu 4,9%. Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu  8,8%.

    (Sursa: INS)