BusinessMagazin

Tag: comercianti

  • Cu cât ar putea creşte preţul maşinilor în Marea Britanie după Brexit

    Preţul maşinilor noi importate din UE ar putea creşte cu 1.500 de lire sterline dacă Marea Britanie părăseşte piaţa unică, avertizează reprezentanţii Societatăţii Producătorilor şi Comercianţilor de Motoare (The Society of Motor Manufacturers and Traders – SMMT), potrivit The Guardian.

    Marea Britanie ar putea plăti 4,5 miliarde de lire pe an în materie de tarife de import şi export, dacă ţara nu reuşeşte să îşi asigure accesul pe piaţa unică după ieşirea din Uniunea Europeană (UE), susţin reprezentanţii Societăţii Producătorilor şi Comercianţilor de Motoare.

    Reprezentanţii SMMT spun că tarifele de 10% impuse de Uniunea Europeană maşinilor ar genera costuri de 2,7 miliarde de lire la produse de import, în timp ce costurile în domeniul exporturilor s-ar ridica la 1,8 miliarde de lire.

    „Doar tarifele de import ar putea mări preţurile de listă pentru maşinile importate în Marea Britanie de pe continent, cu o medie de 1.500 de lire, dacă mărcile de fabricaţie şi reţelele lor de retail nu vor putea să absoarbă costurile adiţionale”, au adăugat reprezentanţii companiei.

    SMMT a făcut parte din echipa „remain”, cea care susţinea rămânerea Marii Britanii în UE, iar acum încearcă să îi convingă pe membrii societăţii să continuie să facă parte din piaţa unică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu cât ar putea creşte preţul maşinilor în Marea Britanie după Brexit

    Preţul maşinilor noi importate din UE ar putea creşte cu 1.500 de lire sterline dacă Marea Britanie părăseşte piaţa unică, avertizează reprezentanţii Societatăţii Producătorilor şi Comercianţilor de Motoare (The Society of Motor Manufacturers and Traders – SMMT), potrivit The Guardian.

    Marea Britanie ar putea plăti 4,5 miliarde de lire pe an în materie de tarife de import şi export, dacă ţara nu reuşeşte să îşi asigure accesul pe piaţa unică după ieşirea din Uniunea Europeană (UE), susţin reprezentanţii Societăţii Producătorilor şi Comercianţilor de Motoare.

    Reprezentanţii SMMT spun că tarifele de 10% impuse de Uniunea Europeană maşinilor ar genera costuri de 2,7 miliarde de lire la produse de import, în timp ce costurile în domeniul exporturilor s-ar ridica la 1,8 miliarde de lire.

    „Doar tarifele de import ar putea mări preţurile de listă pentru maşinile importate în Marea Britanie de pe continent, cu o medie de 1.500 de lire, dacă mărcile de fabricaţie şi reţelele lor de retail nu vor putea să absoarbă costurile adiţionale”, au adăugat reprezentanţii companiei.

    SMMT a făcut parte din echipa „remain”, cea care susţinea rămânerea Marii Britanii în UE, iar acum încearcă să îi convingă pe membrii societăţii să continuie să facă parte din piaţa unică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bilanţ Black Friday: Creştere de 67% a sumelor tranzacţionate online comparativ cu 2015

    Românii au cumpărat în rate, utilizând cardul de credit, produse IT&C, mobilier, cărţi, jucării, produse alimentare şi cosmetice în valoare de 113,3 milioane de lei. România ocupă a patra poziţie din totalul de 87 de ţări în care PayU a procesat plăţile online, raportat la valoarea comenzilor.

    Ediţia Black Friday de anul acesta, desfăşurată în zilele 18-20 noiembrie, a generat 188.000 de tranzacţii online în valoare totală de 113,3 milioane de lei, cu 67% mai mult decât ediţia de anul trecut, conform datelor PayU România, liderul pieţei de plăţi online.

    „Evenimentul Black Friday de anul acesta a depăşit aşteptările noastre. Pentru o parte dintre comercianţi, Black Friday a început la miezul nopţii de joi spre vineri, însă la ora 7.00 dimineaţa am înregistrat o creştere spectaculoasă în platforma PayU, ajungând în scurt timp la 500 de tranzacţii pe minut – de două ori mai multe faţă de nivelul maxim de anul trecut. Minutul de aur a fost la ora 8.10. Faţă de anii trecuţi, am înregistrat o evoluţie constantă a plăţilor online, de-a lungul întregii zile de vineri, dar şi peste weekend, ceea ce ne arată o maturitate la nivelul comercianţilor – o strategie de comunicare foarte bună şi o etapizare a ofertelo”, a declarat Marius Costin, Country Manager PayU România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cumperi produse online? Ce informaţii trebuie neapărat să-ţi prezinte comercianţii

    Atunci când faci cumpărături online, pentru a beneficia de anumite drepturi pe care ţi le recunoaşte legea, e important să ştii că vânzătorii sunt obligaţi să prezinte pe propriul site anumite informaţii esenţiale.

    Aceste obligaţii ale firmelor se regăsesc în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii. În principal, informaţiile pe care un vânzător online trebuie să le prezinte pe site-ul său sunt:

    1. datele de identificare, precum denumirea comercială, adresa poştală, numărul de telefon şi e-mailul (pentru a putea fi contactat uşor şi pentru a primi eventualele reclamaţii);
    2. caracteristicile principale ale produselor şi serviciilor, iar în cazul în care se comercializează conţinut digital, precum jocuri, cărţi, muzică sau software, trebuie să se arate modul în care poate fi folosit acesta (de exemplu, cu ce sistem de operare este compatibil un joc sau eventualele restricţii tehnice);
    3. preţul total al produselor, cu toate taxele incluse (adică şi taxa pe valoarea adăugată), preţul de livrare şi costurile suplimentare de transport; dacă nu există informaţii privind costurile suplimentare, cumpărătorul nu poate fi obligat să le plătească;
    4. perioada de valabilitate a ofertei, dacă este cazul, dar şi modalitatea de plată şi de livrare;
    5. mențiuni privind existenţa garanţiei legale obligatorii de minimum doi ani, dar şi a garanţiei comerciale, dacă este cazul (mai multe informaţii despre garanţii puteţi găsi aici);
    6. politica de soluţionare a reclamaţiilor;
    7. condiţiile în care poţi exercita dreptul de retragere (inclusiv formularul de retragere), adică modalitatea prin care poţi returna produsele cumpărate, precum şi produsele cărora nu li se aplică acest drept; dacă nu există aceste menţiuni, perioada de returnare se prelungeşte, după cele 14 zile iniţiale, cu 12 luni;
    8. posibilitatea de a opta pentru a-ţi fi preluate datele personale ı̂n vederea furnizării de informații promoţionale.

  • Ţările unde banii sunt pe cale de dispariţie

    În Olanda, banii cash au încetat pur şi simplu să fie recunoscuţi ca mijloc esenţial de plată. Unii comercianţi chiar descriu activităţile fără numerar ca fiind „curate” sau „mai sigure”, arată un articol bbc.com.

    „Nu-mi amintesc ultima dată când am primit o plată în numerar”,  spune Marielle Groentjes, administratorul unei firme olandeze, care lucrează acolo de aproape un deceniu. „Nu ne plac banii în birou, nu avem un seif, iar băncile îţi dau dobândă”, adaugă el. Plăţile electronice în magazinele şi supermarket-urile olandeze au depăşit plăţile în numerar pentru prima dată în 2015, cu o marjă îngustă: 50% carduri de debit, ce 49,5% plăţi în numerar şi 0,5% cărţi de credit. De asemenea, în Olanda există o mişcare înfiinţată de mai multe bănci olandeze şi retaileri locali, ce doresc ca acest raport să crească plată electronică la 60%, faţă de 40%, până în 2018.

    La fel ca ţara vecină, Suedia se află printre ţările care preferă plata pe card, dar nu care întâmpină şi mici dificultăţi. „Pentru întreprinderile mici costă mult mai mult să îşi ţină banii în bancă”, spune Guido Carnici, preşedintele asociaţiei pentru afaceri mici. Carnici descrie situaţia ca fiind „îngrozitoare”, deoarece trebuie să plătească o taxă de aproximativ 35 de dolari pe lună pentru fiecare companie care trebuie să depună bani în contul firmei.

    Atitudinea faţă de acest subiect variază în mod semnificativ în Europa şi la nivel internaţional. Unele culturi sunt foarte reticente în ceea ce ţine de plăţile cu cardul, cum ar fi Germania, ai cărei consumatori consideră, conform unui studiu recent, că au un control mai mare asupra banilor cheltuiţi dacă îi au în mod fizic. În Italia, de exemplu, unde cultura banului cash este în floare, procentul celor care preferă cash sare de 83%.

    Progresele în domeniul tehnologiei mobile au determinat băncile să sară peste plăţile în numerar în unele ţări din Africa, de exemplu. În Kenya, Tanzania, de exemplu, sistemul mobile-banking ajută numeroşi oameni să îşi plătească acum facturile, să primească salariile sau să efectueze mici tranzacţii pe piaţa locală prin intermediul conturilor de pe telefoanele lor mobile.

  • KropApp, prima platformă care conectează fermierii şi comercianţii de cereale cu transportatorii

    KropApp este o soluţie informatică gândită pentru agricultura din România, fiind primul produs software care integrează cererea şi oferta de transport în domeniul agriculturii. KropApp le permite fermierilor, procesatorilor şi comercianţilor de cereale să descopere, în timp real, tarifele din piaţă.

    Atât comenzile clienţilor cât şi ofertele de preţ ale transportatorilor sunt actualizate în timp real şi pot fi modificate în orice moment de către utilizatori. Soluţia informatică a fost concepută şi dezvoltată de Bogdan Popescu şi Alin Stanciu.

    „KropApp oferă această platformă de licitaţii online în care, la cererilor de transport ale clienţilor (fermieri, procesatori sau traderi de cereale) le răspund în mod transparent ofertele transportatorilor, la cele mai mici preţuri pe care piaţa le poate oferi în acea perioadă. Sistemul pe care noi l-am gândit va genera o alocare eficientă a resurselor de transport din agricultură şi, corespunzător, va creşte atât profitul clientilor, cât şi al transportatorilor. Interfaţa este uşor de folosit, utilizatorii fiind în permanenţă în contact cu piaţa prin sistemul de notificări, atât în versiunea desktop cât şi în versiunile mobile“, a declarat Bogdan Popescu, cofondator al acestui proiect.  

    KropApp poate fi descărcat din Play Store pentru Android şi din App Store pentru dispozitivele cu iOS. Utilizatorii sunt exclusiv persoane juridice, iar pentru crearea unui profil valid este nevoie de CIF al companiei, atât pentru clienţi, cât şi pentru transportatori.

    După lansare, procesul de dezvoltare a KropApp va continua. Platforma va oferi conturi detaliate de prezentare pentru fiecare utilizator şi două module operaţionale. Unul dintre module va monitoriza execuţia comenzilor în timp real şi va furniza pieţei detalii despre trafic şi timpi de aşteptare în locaţiile importante ale comerţului cu cereale.

    Al doilea modul va furniza servicii de back office pentru gestiunea logisticii proprii sau închiriate, eliberând organizaţiile de o importantă presiune operaţională, în special în timpul campaniilor agricole.

    Mai mult, va fi introdusă şi opţiunea de review, care va ajută utilizatorii să se orienteze spre cei mai buni fermieri, dar şi transportatorii, în baza calificativelor acumulate de la ceilalţi parteneri cu care au colaborat.

  • Pedeapsă fără precedent la Timişoara impotriva vanzătorilor tupeişti din pieţe, care işi bat joc de cumpăratori!

    Doi comercianti din Piata Iosefin din Timisoara au fost prinşi de politistii locali pentru a treia oară şi le-au aplicat o sanctiune fara precedent. Timp de un an nu vor mai avea voie sa vanda in nicio piata din Timisoara, din cadul SC Piete SA.

    Agentii faceau verificari pe la tarabe cand i-au depistat pe cei doi vanzatori, unul din SIghetul Marmatiei si altul din Ghilad. Vindeau legume in Iosefin si nu aveau etichete pe marfa din care sa reiasa daca e de productie romaneasca sau de import.

    Politistii locali le-au dat cate o amenda de 400 de lei si i-au anuntat ca au acumulat toate cele 3 puncte de penalizare prevazute de o hotarare de consiliu local potrivit careia, din acel moment primesc o sanctiune speciala: sunt alungati vreme de un an din pietele din Timisoara gestionate de Piete SA.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisoarei.ro

  • Mastercard: Numărul cardurilor a crescut cu peste 30% în cinci ani

    Numărul cardurilor Mastercard şi Maestro din România a crescut cu peste 30% în ultimii cinci ani, potrivit celor mai recente date ale Mastercard.

    Avansul înregistrat în perioada 2011-2016 a fost susţinut de creşterea gradului de adopţie al noilor tehnologii din ecosistemul plăţilor electronice, precum tehnologia contactless, extinderea bazei de acceptare a cardurilor la nivelul pieţei locale şi apariţia unor noi segmente de business, precum tichetele de masă electronice.

    “Piaţa cardurilor din România a început să îşi arate deschiderea pentru o creştere masivă a plăţilor electronice, dacă luăm în considerare evoluţiile recente din mediul de afaceri, dar şi din spaţiul public, pe marginea dezvoltării metodelor moderne de plată disponibile consumatorilor din România. Mastercard a fost dintotdeauna principalul promotor al mijloacelor de plată electronică şi vom continua să contribuim la valorificarea potenţialului pieţei locale”, a spus Cosmin Vladimirescu, general manager, Mastercard, România.

    Datele Mastercard pentru 2015 arată creşterea apetitului consumatorilor pentru plăţile contactless, în contextul în care volumele tranzacţionate contactless prin intermediul cardurilor Mastercard şi Maestro au fost de 10 ori mai mari faţă de cele din 2014. Această rată de creştere accelerată la nivelul volumelor tranzacţionate contactless a fost printre cele mai ridicate din Europa.

    În ceea ce priveşte numărul de tranzacţii contactless efectuate prin intermediul cardurilor Mastercard şi Maestro, rata de creştere a fost de peste 500% în 2015, prin comparaţie cu anul precedent.

    Avansul plăţilor contactless, care a contribuit considerabil la evoluţia pieţei cardurilor în anii recenţi, a fost susţinut de asemenea de creşterea bazei de acceptare a tranzacţiilor contactless la nivelul mai multor segmente de business din piaţa locală – comercianţi, sisteme de transport public, industria de curierat, operatori de vendomate sau festivaluri culturale.

    Astfel, într-o perioadă de doar 3 luni, ponderea plăţilor contactless din totalul tranzacţiilor a crescut de la 2,7% până la 40% în cazul anumitor comercianţi, potrivit datelor Mega Image pentru 2015.

    “Credem cu tărie că plăţile electronice au un efect favorabil atât asupra economiei, cât şi asupra tuturor participanţilor la aceasta: consumatorii au parte de experienţe de plată moderne, simple şi sigure, iar comercianţii îşi pot eficientiza şi creşte vânzările prin optimizarea fluxului de numerar. În plus, am avut un aport semnificativ pentru transformarea economiei din România, într-o direcţie pozitivă, şi mai mult decât atât, contribuim constant la închiderea ecartului dintre România şi ţările din UE privind incluziunea financiară”, a adăugat Cosmin Vladimirescu.

    Mastercard este cel mai acceptat card din România, având o reţea de acceptare de peste 144.500 terminale la nivel naţional, potrivit statisticilor BNR pentru primele trei luni ale anului 2016, precum şi o amprentă unică de acceptare în reţelele de transport public din România.

  • Amazon a cumpărat compania acestui antreprenor. Acum el vrea să le fure clienţii

    Marc Lore, din New Jersey, este fondatorul şi fostul CEO al companiei Quidsi, cunoscută mai ales pentru site-ul diapers.com. Lore a concurat cu cei de la Amazon câţiva ani, până când compania lui Jeff Bezos a reuşit în 2010 să achiziţioneze pachetul majoritar de la Quidsi pentru 550 de milioane de dolari.

    Lore a mai lucrat doi ani pentru Amazon, timp în care şi-a pus la punct noul plan de afaceri. Antreprenorul vrea să reinventeze procesul de online shopping prin platforma numită Jet. Utilizatorii vor plăti o taxă anuală de 50 de dolari pe baza căreia vor primi acces la mii de oferte speciale. Discounturile, susţine Lore, vor fi de 10-15% la toate produsele de pe site.

    Similar sistemului adoptat de Costco, taxa anuală va fi singura sursă de venituri pentru Jet. Orice altă reducere se va regăsi într-un preţ mai bun pentru client. La fel ca eBay şi Alibaba, Jet va funcţiona ca o platformă pe care comercianţii să îşi poată crea magazine, concurând astfel pentru clienţi. “Pe scurt, ideea este că noi nu facem bani din tranzacţii. Nu percepem niciun fel de taxă. Toate economiile trebuie să fie ale clienţilor”, a declarat Lore pentru Bloomberg. “Vrem să construim o altfel de relaţie cu consumatorii. Când le prezentăm un produs,  nu o facem pentru că avem vreun câştig, o facem pentru că suntem că părere că oferta este una bună.”

    Un alt beneficiu adus de Jet este posibilitatea de a economisi prin livrarea mai multor produse simultan, chiar dacă ele provin de la comercianţi diferiţi. Prin acest sistem, vânzătorii împart costurile de livrare între ei, oferind un discount suplimentar cumpărătorului.

    Lore a reuşit să adune echipa cu care lansase Quidsi şi a obţinut una dintre cele mai mari finanţări pentru un startup: în faza iniţială, el a primit din partea fondurilor de investiţii peste 80 de milioane de dolari. “Ideea este impresionantă”, este de părere Patrick Lee, partener în cadrul Western Technology Investment. “Dacă Marc are dreptate în legătură cu potenţialul proiectului, va fi mult mai valoros decât Quidsi ar fi putut ajunge.”

  • Românii preferă în continuare să-şi retragă banii de la bancomate, în locul plăţii cu cardul

    Pe de altă parte, în intervalul ianuarie-iu­nie a acestui an retragerile de nu­merar au crescut cu 17% şi s-au apropiat de 38 mld. lei (8,5 mld. euro).

    Românii au făcut în pri­mul semestru 66 milioane de plăţi la POS, ceea ce în­seam­nă că valoarea medie a unei tran­zac­ţii cu car­dul la comercianţi a fost de 115 lei, cu 2 lei mai pu­ţin faţă de primul semestru din 2015.

    Pe de altă parte, valoarea medie a retrage­ri­lor de la bancomate a fost în intervalul ianuarie-iu­­nie de 598 de lei, ceea ce reprezintă aproxi­ma­tiv o treime din salariul mediu net lunar de circa 2.000 de lei. Spre comparaţie, în 2015 valoarea medie a retrage­rilor cu cardurile locale era de 554 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro