BusinessMagazin

Tag: CNA

  • Radu Herjeu, noul membru al CNA, a ieşit din incompatibilitatea în care se afla cu această funcţie

    “Începând cu această şedinţă, domnul Herjeu nu mai este incompatibil şi are drept de vot”, a anunţat membrul CNA Monica Gubernat, cea care prezidează şedinţa de joi a Consiliului.

    Radu Herjeu a fost numit, pe 9 februarie, membru titular în CNA de plenul Parlamentului, pentru un mandat de şase ani, fiind susţinut în această funcţie de grupurile PSD din Parlament. Acesta este primul mandat de membru CNA pentru Radu Herjeu.

    Pe 19 martie, Radu Herjeu a participat la prima şedinţă publică a instituţiei, dar a declarat la momentul respectiv, pentru MEDIAFAX, că nu poate să voteze în nicio speţă discutată de Consiliu, din cauză că este şi preşedintele a două ONG-uri, fapt care este incompatibil cu funcţia deţinută din CNA.

    În ciuda faptului că nu a avut atunci drept de vot, Radu Herjeu a asigurat cvorumul CNA într-o chestiune delicată, introducerea pe ordinea de zi a şedinţei din 19 martie a unei propuneri făcute de membrul CNA Monica Gubernat. Gubernat a propus adoptarea de către CNA a unei decizii prin care să se solicite Parlamentului revocarea Laurei Georgescu din funcţia de preşedinte al Consiliului.

    Decizia a fost luată în cele din urmă prin votul a şase membri ai Consiliului, într-o şedinţă cu uşile închise, la care au participat Radu Călin Cristea, Răsvan Popescu, Dorina Rusu, Radu Herjeu (fără drept de vot), Gabriel Tufeanu, Monica Gubernat, Valentin Jucan şi Florin Gabrea. La luarea acestei decizii nu au participat Laura Georgescu, preşedintele CNA, şi alţi doi membri ai Consiliului, Lorand Turos şi Viorel Vasile Buda. Acesta din urmă se afla în concediu.

    Întrebat, la momentul respectiv, de agenţia MEDIAFAX de ce nu are drept de vot, Radu Herjeu a spus că este preşedintele a două ONG-uri, respectiv Societatea pentru Cultură, Oameni şi Prietenie şi Asociaţia Clubul “Nouă ne Pasă!”.

    “Sunt preşedintele unor ONG-uri şi trebuie să-mi dea voie statul să nu mai fiu (…) Sunt două ONG-uri, unul vechi de 24 de ani şi unul mai nou – Societatea pentru Cultură, Oameni şi Prietenie şi Asociaţia Clubul Nouă ne Pasă!. Sunt preşedinte la amândouă. Ca să nu mai fiu preşedinte, judecătorul trebuie să aprobe demisia mea”, a spus Radu Herjeu, în 19 martie.

    El a mai spus că, potrivit Legii audiovizualului, nu are voie să îndeplinească alte funcţii decât cea de la CNA. “Sigur, unii au spus că nu are nicio legătură, alţii au spus că are, oricum în declaraţia de interese te pune să specifici clar dacă eşti membru (al vreunei asociaţii, n.r.) şi dacă îndeplineşti funcţii în cadrul (acestora, n.r.) (….) Am presupus şi juridicul de la CNA mi-a spus că e incompatibil (funcţia de membru al CNA, n.r.) cu funcţia de preşedinte al unui ong”, a mai spus Radu Herjeu, pentru MEDIAFAX.

    Potrivit articolului 12 din Legea audiovizualului, “(1) Membrii Consiliului au funcţie de demnitate publică asimilată funcţiei de secretar de stat. (2) Calitatea de membru al Consiliului este incompatibilă cu funcţiile publice sau private, cu excepţia celor didactice, dacă nu dau naştere unor conflicte de interese. (3) În timpul exercitării mandatului membrii Consiliului nu pot face parte din partide sau din alte structuri politice. (4) Membrii Consiliului nu au dreptul să deţină acţiuni sau părţi sociale, direct sau indirect, la societăţi comerciale cu activităţi în domenii în care ei s-ar afla în conflict de interese cu calitatea de membru al Consiliului”.

    Potrivit alineatului 5 din acelaşi articol al Legii audiovizualului, membrii Consiliului care, în momentul numirii, se află în una dintre aceste situaţii “au la dispoziţie un termen de cel mult trei luni pentru renunţarea la calitatea sau la acţiunile respective, perioadă în care nu au drept de vot în cadrul Consiliului”.

    Totuşi, pe 19 martie, Radu Herjeu se afla în această situaţie de peste o lună. Astfel, întrebat dacă sunt şanse să se încheie procedurile din instanţă prin care el nu va mai fi preşedinte al celor două ONG-uri, Radu Herjeu a spus că speră că săptămâna viitoare sau “cât de curând” să se rezolve acest aspect.

    El a subliniat însă la momentul respectiv că poate participa la şedinţe CNA, fără a avea însă drept de vot. “Am 90 de zile să rezolv. Am dreptul să particip fără drept de vot. Deciziile se iau cu prezenţa a 8 membri (ai CNA, n.r.) şi cu votul a şase. Nu scrie că 8 membri cu drept de vot. Iar eu sunt membru al CNA din 9 februarie, nu sunt în nicio incompatibilitate, de aceea legiuitorul mi-a dat 3 luni”, a spus Herjeu, precizând că de fapt ar fi în incompatibilitate în momentul în care şi-ar exercita votul în CNA.

    Întrebat dacă a fost chemat special la şedinţa de din 19 martie a CNA, care a fost una delicată, având în vedere decizia luată cu uşile închise în privinţa retragerii sprijinului Laurei Georgescu şi solicitării care a fost făcută Parlamentului de revocare a acesteia din funcţia de preşedinte al Consiliului, Radu Herjeu a spus că nu a fost chemat de nimeni şi că “habar nu a avut” că urma să se discute acest subiect, care nu fusese anunţat în prealabil pe ordinea de zi a şedinţei.

    De asemenea, Herjeu a susţinut atunci că a fost o “coincidenţă” decizia lui de a participa chiar la şedinţa din 19 martie, în care s-a discutat subiectul care o privea pe Laura Georgescu.

  • Doi deputaţi îi cer demisia Laurei Georgescu de la CNA. Georgescu: Nu demisionez, n-am încălcat legea

    Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor i-a audiat, marţi, pe membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), după ce şase membri ai CNA au votat, pe 19 martie, într-o şedinţă cu uşile închise, o decizie pentru retragerea sprijinului acordat Laurei Georgescu în funcţia de preşedinte al CNA şi pentru a transmite Parlamentului o solicitare de revocare a acesteia de la conducerea Consiliului.

    Hotărârea a fost transmisă la Comisia pentru cultură de membrii CNA Radu Călin Cristea, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Răsvan Popescu, Dorina Rusu şi Florin Gabrea, potrivit precizărilor făcute, marţi, de parlamentarul PNL Gigel Ştirbu, preşedintele Comisiei.

    La audieri au participat doar 10 din cei 11 membri ai CNA, respectiv Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea. Viorel Vasile Buda nu a participat la audieri, întrucât se află în concediu, după cum a declarat acesta, marţi, fiind contactat de MEDIAFAX.

    “În ultimele luni, în ultimul an, poate şi mai bine, am asistat destul de des la mai multe situaţii în care această instituţie (…) A fost în mijlocul unor scandaluri, care au răzbătut în media. Mulţi membri ai Consiliului au fost chemaţi la parchetele sau la organele judiciare pentru a lămuri anumite probleme care făceau parte din anumite speţe penale (…) Cred eu că, şi este un punct de vedere personal, lucrurile au ajuns destul de departe, această instituţie în situaţia în care o majoritate din CNA, printr-o hotărâre scrisă, decide că instituţia este blocată şi că nu poate continua în această formulă de conducere. Aşa cum spuneam, din punctul meu de vedere, lucrurile au ajuns într-o situaţie în care legiuitorul trebuie să decidă ce face mai departe (…) Conform principiului cine poate mult poate şi puţin, Parlamentul ar trebui, în perioada imediat următoare, ar trebui să ia o decizie privind buna funcţionare a acestei instituţii”, a spus Gigel Ştirbu.

    Ştirbu a precizat că va trimite hotărârea celor şase membri ai CNA “pentru un punct de vedere la Comisia Juridică (a Camerei Deputaţilor, n.r.), precizând că este necesară modificarea Legii audiovizualului. El a făcut această afirmaţie referindu-se la faptul că Legea audiovizualului nu prevede posibilitatea revocării din funcţie a preşedintelui CNA.

    De asemenea, Gigel Ştirbu i-a solicitat Laurei Georgescu să îşi dea demisia din funcţia de preşedinte al CNA şi să rămână doar membru în Consiliu. “Nu este o luptă politică, nimeni nu are absolut nimic cu dumneavoastră (…) Dorim să se încheie acest conflict. Dacă va continua această ruptură între majoritatea Consiliului şi dumneavoastră, care deţineţi această funcţie administrativă, cu siguranţă ne vom revedea cât de curând pe aceleaşi teme”, a mai spus Ştirbu.

    Totodată, Gigel Ştirbu a precizat că la biroul Comisiei pentru cultură “există o serie de sesizări din partea angajaţilor CNA, din care reiese faptul că atmosfera de lucru de acolo a avut de suferit în ultimii ani de zile şi că există o stare de teroare în cadrul Consiliului”. Ştirbu a precizat însă că acestor sesizări li s-a răspuns că această Comisie nu este organ abilitat să stabilească “dacă tot ce se întâmplă în instituţie, din punct de vedere administrativ, este legal sau mai puţin legal”.

    Şi parlamentarul PSD Mădălin Voicu i-a sugerat Laurei Georgescu să îşi dea demisia de onoare, precizând că această sugestie “nu este o chestiune de presiune”. Totodată, Voicu a spus că face această recomandare având în vedere “disjuncţiunile şi fricţiunile” din CNA, care “sunt deja acute sau cel puţin aşa pare”.

    “Nu are vreo legătură cu vreun mod de a ameninţa sau de a presa pe cineva. Spun ce aş face eu dacă aş fi în cazul doamnei Laura Georgescu. Dacă s-ar întâmpla să ajung în această situaţie, primul lucru ar fi demisia. În cazul în care doamna nu ar dori să plece din fruntea instituţiei, lucru care ar simplifica lucrurile şi nu ar mai crea stări beligerante, dacă nu, atunci sigur că sunt şi alte forme prin care doamna Laura Georgescu poate fi demisă, dar nu de către Parlament. Noi am luat act de situaţie (…) pot fi şi alte variante, poate apelând la Guvern va şti să găsească o soluţie”, a spus Mădălin Voicu.

    La rândul lor, deputaţii Theodor Paleologu şi Marton Arpad au spus că parlamentarii nu au cum să o revoce din funcţie pe Laura Georgescu, pentru că Legea audiovizualului nu prevede acest lucru.

    “Membrii CNA ne cer revocarea din funcţia de preşedinte al CNA a doamnei Laura Georgescu. Putem face acest lucru? Asta este singura întrebare. Noi nu suntem nici psihoterapeut, nici DNA, nici instanţă judiciară. Cazul ăsta nu ţine de noi. E bine că suntem informaţi, evident, dar, din păcate, am impresia că nu avem ce face. Şi chiar dacă modificăm legea, nu se poate aplica retroactiv. Deci suntem legaţi de mâini şi de picioare, cu o instituţie total blocată”, a spus deputatul PNL Theodor Paleologu.

    La rândul său, deputatul UDMR Marton Arpad a spus că Legea audiovizualului prevede situaţiile în care un membru al CNA poate fi demis. Astfel, potrivit articolului 13 din Legea audiovizualului, “(1) Membrii Consiliului pot fi demişi, la propunerea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, în următoarele situaţii: a) în cazul incapacităţii de a-şi exercita funcţia pentru o perioadă mai mare de 6 luni; b) în cazul unei condamnări penale aplicate printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă (2) În scopul aplicării prevederilor alin. (1) Consiliul sesizează Parlamentul”.

    Pe de altă parte, deputatul Liliana Mincă, care face parte din grupul parlamentar Democrat şi Popular, a spus că ea consideră că Laura Georgescu a adus “grave prejudicii de imagine” CNA. Liliana Mincă a mai spus că se aşteaptă “la o Ordonanţă de Urgenţă din partea premierului României”, prin care Laura Georgescu să fie schimbată din funcţia de preşedinte al CNA.

    Însă deputatul Slavomir Gvozdenovici, care face parte din grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, a propus o altă “soluţie” pentru deblocarea situaţiei, respectiv demisia celor şase membri ai CNA care nu o mai susţin pe Laura Georgescu. “Ce se întâmplă dacă cei şase demisionează? (…) Şi se aleg alţii care vin în loc şi continuă mai departe. Dar, dacă rămân şi cei şase tot timpul, până la sfârşitul mandatului, blochează totul? Ce se întâmplă atunci? Nu pot să îi aducă Consiliului nicio decizie. Se încăpăţânează oamenii, pe bună dreptate, au dreptate, n-au dreptate (…) Ce se întâmplă în situaţia asta? (…) Mi se pare că chiar este un impas şi aproape uşor o absurditate”, a spus Slavomir Gvozdenovici.

    Răspunsul a fost dat râzând de Theodor Paleologu: “România lucrului bine făcut”. “Nicio tragedie”, a spus şi Marton Arpad.

    Gigel Ştirbu a spus, însă, că, din punctul său de vedere, aceasta “este o temă falsă”. “Eu nu cred că cei şase blochează activitatea Consiliului”, a mai spus Ştirbu.

    De cealaltă parte, Laura Georgescu a declarat marţi, pentru presa prezentă la audierile de la Comisia pentru cultură a Camerei Deputaţilor, că nu îşi va da demisia din funcţia de preşedinte al CNA, pentru că nu are motive să facă acest lucru.

    “Nu am încălcat în viaţa mea legea, cu atât mai puţin pe durata mandatului pe care l-a avut în această instituţie. Mi s-a mai sugerat acest lucru (demisia, n.r.). În secunda în care mi se dovedeşte prima oară că am încălcat legea, nu trebuie să mi se solicite. Mi-o dau singură”, a spus Laura Georgescu.

    Totodată, ea a precizat că, în ultimii doi ani şi două luni, i-au fost aduse foarte multe acuzaţii nedovedite niciodată. Acuzaţiile sunt “teoretice”. “Şi eu pot să fac. Când voi avea prima probă că am încălcat legea, credeţi-mă, nu trebuie să-mi solicite nimeni demisia, mi-o dau singură”, a mai spus Laura Georgescu.

    Pe de altă parte, Laura Georgescu a spus că “scandalurile există de doi ani şi de două luni” în CNA, din cauza unor membri ai Consiliului care au “interese diferite”, care în niciun caz nu vizează aplicarea Legii audiovizualului.

    “Scandalurile există de doi ani şi de două luni, de când pentru motivul că nu am vrut să încalc legea 52 din 2003 am avut prima plângere penală de la un coleg (Valentin Jucan, n.r.), deşi venisem de trei luni în această instituţie şi toţi ceilalţi nouă membri au tăcut. Scandaluri au existat şi până la venirea mea. Vă faceţi că uitaţi. Scandaluri vor fi şi după plecarea mea (…) Dacă vă uitaţi în istoria acestei instituţii, veţi găsi aceleaşi lucruri, fiindcă întotdeauna s-au găsit membri care au avut interese, mai mult sau mai puţin partizane cu anumiţi radiodifuzori sau cu misiunea din acel moment a acelor radiodifuzori. Nu ţine nici de politic, nici de omul care conduce instituţia. Ţine de interesul celui care este mai pus pe declaraţii politice”, a mai spus Laura Georgescu.

    Ea a precizat că instituţia va funcţiona în continuare, pentru că “nu există majoritate în CNA”. “Că nu suntem partide politice. În secunda în care suntem opt prezenţi, şase voturi duc la luarea unei decizii. Nu există o majoritate întotdeauna aceeaşi, care se distruge sau se păstrează. Nu suntem în Parlament. Suntem oameni care nu reprezintă autoritatea care i-a propus (…) Deciziile întotdeauna s-au luat prin vot deschis, în şedinţe publice, în prezenţa a opt membri şi cu şase mâini ridicate. Noi suntem plătiţi ca să aplicăm Legea audiovizualului, deci ne uităm la ce avem de analizat, dezbatem şi ridicăm mâna motivând votul. E foarte simplu. Niciodată nu a funcţionat Consiliul printr-o majoritate. A fost o minciună, diseminată ritmic de doamna Iorga (Narcisa Iorga, fost membru al CNA, n.r.). Mereu ni s-a explicat «majoritatea USL» din CNA. Aţi rămas tributari acestui mesaj”, le-a spus Laura Georgescu jurnaliştilor.

    Laura Georgescu a mai spus că CNA nu este blocat şi că ea personal nu are cum să blocheze activitatea Consiliului, având în vedere că instituţia este formată din 11 membri. “Instituţia funcţionează exact cum funcţiona şi joi, aşa va funcţiona şi joia viitoarea, şi marţea viitoare şi joia cealaltă, fiindcă, din păcate, mandatele noastre se referă la a aplica Legea audiovizualului pe ce se întâmplă în acest moment pe televiziuni şi pe radiouri. Nu am cu ce să blochez eu personal, eu am un vot şi niciodată nu mi-am dorit să deţin majoritatea în acest Consiliu. Uitaţi-vă la toate voturile mele din aceşti doi ani şi trei luni. O să vedeţi că permanent am votat împotriva Antenei 3, permanent am votat pentru amenzi la România TV, nu cum mi se explica în presă ulterior, că am o problemă să protejez Antena”, a mai spus Laura Georgescu.

    Ea a precizat că membrii CNA sunt plătiţi pentru a-şi face mandatul. “Noi toţi suntem plătiţi pentru un mandat de membru CNA ca să facem două şedinţe publice (pe săptămână, n.r.). Nu trebuie să am eu cvorum, cvorumul trebuie să existe, ca să se desfăşoare efectiv cele două şedinţe. Probabil că cine nu doreşte să-şi asume mandatul, i-a spus şi unul dintre deputaţi, să-şi dea demisia, e simplu ca bună ziua”, a mai spus Georgescu.

    Totodată, răspunzând unei întrebări, Laura Georgescu a spus că este mult mai eficient să rămână în fruntea instituţiei, pentru a se ocupa de tranziţia de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, un proces care se va produce de pe 17 iunie, dar şi pentru organizarea, pe 28 octombrie, la Bucureşti, a unei întâlniri a tuturor autorităţilor de reglementare în audiovizual din Europa. “Sinceră să fiu, da, e foarte eficient (să rămână la conducerea CNA, n.r.), fiindcă altcineva nu va face aceste două mari evenimente”, a mai spus Georgescu.

    Şase membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului au votat, pe 19 martie, într-o şedinţă cu uşile închise, o decizie pentru retragerea sprijinului acordat Laurei Georgescu în funcţia de preşedinte al CNA şi pentru a transmite Parlamentului o solicitare de revocare a acesteia de la conducerea Consiliului.

    “Astăzi, reunit în cvorum, potrivit regulamentelor în vigoare, CNA a decis cu o majoritate de voturi, şase «pentru» şi un vot «împotrivă», prin vot secret, aşa cum prevede legea, retragerea sprijinului acordat doamnei preşedinte Laura Georgescu şi, de asemenea, decizia de a trimite Parlamentului o solicitare de revocare a domniei sale din această calitate de preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului”, a anunţat la momentul respectiv Radu Călin Cristea, membru al Consiliului.

    La şedinţa cu uşile închise au participat Radu Călin Cristea, Răsvan Popescu, Dorina Rusu, Radu Herjeu (fără drept de vot), Gabriel Tufeanu, Monica Gubernat, Valentin Jucan şi Florin Gabrea. La luarea acestei decizii nu au participat Laura Georgescu, preşedintele CNA, şi alţi doi membri ai Consiliului, Lorand Turos şi Viorel Vasile Buda (acesta din urmă era în concediu).

    Pe de altă parte, Legea audiovizualului nu prevede în mod explicit această procedură privind retragerea sprijinului acordat preşedintelui Consiliului.

    În mod concret, potrivit articolului 14 din Legea audiovizualului, “Consiliul este condus de un preşedinte, asimilat funcţiei de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani”.

    Radu Călin Cristea a susţinut însă că votul dat joi de majoritatea CNA, în şedinţă cu uşile închise, este legal. “Este un vot dacă vreţi simetric, în opoziţie cu votul formulat în CNA în data de 28 decembrie 2012, când la fel, în aceleaşi condiţii, şedinţă secretă, vot secret, Consiliul a votat candidatura doamnei Laura Georgescu, a înaintat-o Parlamentului şi acesta a dat un vot favorabil. Astăzi procedeul este oarecum invers, noi cei din Consiliu socotim că am încercat să realizăm ceea ce ne permitea mandatul. Urmează fireşte ca decizia finală, decizia care de fapt contează, să fie aceea a Parlamentului, la o dată care se va stabili ulterior”, a spus Radu Călin Cristea.

    Pe de altă parte, decizia de retragere a sprijinului acordat Laurei Georgescu în funcţia de preşedinte CNA a fost luată pe 19 martie de şase membri ai CNA la propunerea Monicăi Gubernat.

    Gubernat a invocat în acest sens “conflictul permanent” din interiorul CNA, care a ajuns în instanţă. “Având în vedere conflictul permanent din interiorul instituţiei, conflict care a ajuns în instanţă, conflictele de interese rezultate în urma acestei acţiuni şi o să vă dau un singur exemplu, CNA, în calitate de pârât (în instanţă, n.r.), trebuie să depună o întâmpinare, acea întâmpinare va suna în felul următor: «CNA, reprezentat legal de doamna Laura Georgescu, dat în judecată de doamna Laura Georgescu»; de asemenea, având în vedere adrese asumate în numele CNA, cu caracter ascuns de recomandare, de care aflăm din păcate din presă; de asemenea, decizii luate de CNA, care nu sunt puse în practică, corespondenţe cu diverse instituţii ascunse de ochii CNA, nu mai vorbesc de credibilitatea şi de imaginea instituţiei, vă propun spre adoptare o decizie prin care solicităm Parlamentului revocarea din funcţia de preşedinte a doamnei Laura Georgescu”, a spus Monica Gubernat.

    Ea a făcut referire la faptul că Laura Georgescu, preşedintele CNA, a dat în judecată, pe 9 martie, CNA şi şase membri ai CNA – Valentin Jucan, Monica Gubernat, Răsvan Popescu, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea şi Viorel Vasile Buda -, care, în septembrie 2014, i-au redus atribuţiile la conducerea Consiliului, prin modificarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al instituţiei.

    Aceasta a cerut Curţii de Apel Bucureşti anularea unui act administrativ al Consiliului Naţional al Audiovizualului, respectiv a deciziei 530 (Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CNA) din 16 septembrie 2014, potrivit informaţiilor publicate pe portalul instanţelor de judecată.

    Laura Georgescu a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că a dat în judecată 6 membri CNA şi a cerut instanţei anularea ROF al instituţiei, din cauză că unele articole din acest document încalcă Legea audiovizualului, precizând că toate eforturile pe care le-a făcut pentru corectarea ROF au rămas fără rezultat.

  • Ştirbu: Parlamentul ar trebui, în perioada următoare, să ia o decizie pentru buna funcţionare a CNA

    Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă îi audiază, marţi, pe membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), după ce şase membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) au votat, pe 19 martie, într-o şedinţă cu uşile închise, o decizie pentru retragerea sprijinului acordat Laurei Georgescu în funcţia de preşedinte al CNA şi pentru a transmite Parlamentului o solicitare de revocare a acesteia de la conducerea Consiliului.

    Hotărârea a fost transmisă la Comisia de Cultură de membrii CNA Radu Călin Cristea, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Răsvan Popescu, Dorina Rusu şi Florin Gabrea, potrivit precizărilor făcute, marţi, de parlamentarul PNL Gigel Ştirbu, preşedintele Comisiei de Cultură.

    “În ultimele luni, în ultimul an, poate şi mai bine, am asistat destul de des la mai multe situaţii în care această instituţie (…) A fost în mijlocul unor scandaluri, care au răzbătut în media. Mulţi membri ai Consiliului au fost chemaţi la parchetele sau la organele judiciare pentru a lămuri anumite probleme care făceau parte din anumite speţe penale (…) Cred eu că, şi este un punct de vedere personal, lucrurile au ajuns destul de departe, această instituţie în situaţia în care o majoritate din CNA, printr-o hotărâre scrisă, decide că instituţia este blocată şi că nu poate continua în această formulă de conducere. Aşa cum spuneam, din punctul meu de vedere, lucrurile au ajuns într-o situaţie în care legiuitorul trebuie să decidă ce face mai departe (…) Conform principiului cine poate mult poate şi puţin, Parlamentul ar trebui, în perioada imediat următoare, ar trebui să ia o decizie privind buna funcţionare a acestei instituţii”, a spus Gigel Ştirbu.

  • Un membru CNA a propus să se ceară Parlamentului revocarea Laurei Georgescu de la conducerea CNA

    Monica Gubernat a făcut această propunere, la începutul şedinţei de joi a Consiliului. Ea a solicitat de fapt introducerea unui astfel de punct pe ordinea de zi a şedinţei CNA de joi.

    Gubernat a invocat în acest sens “conflictul permanent” din interiorul CNA, care a ajuns în instanţă.

    “Având în vedere conflictul permanent din interiorul instituţiei, conflict care a ajuns în instanţă, conflictele de interese rezultate în urma acestei acţiuni şi o să vă dau un singur exemplu, CNA, în calitate de pârât (în instanţă, n.r.), trebuie să depună o interpelare, acea interpelare va suna în felul următor: ‘CNA, reprezentat legal de doamna Laura Georgescu, dat în judecată de doamna Laura Georgescu’; de asemenea, având în vedere adrese asumate în numele CNA, cu caracter ascuns de recomandare, de care aflăm din păcate din presă; de asemenea, decizii luate de CNA, care nu sunt puse în practică, corespondenţe cu diverse instituţii ascunse de ochii CNA, nu mai vorbesc de credibilitatea şi de imaginea instituţiei, vă propun spre adoptare o decizie prin care solicităm Parlamentului revocarea din funcţia de preşedinte a doamnei Laura Georgescu”, a spus Monica Gubernat.

  • Laura Georgescu, comparată cu cosmonauta Valentina Tereşkova de un membru al CNA dat în judecată

    Laura Georgescu, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), a dat în judecată, pe 9 martie, CNA şi şase membri ai CNA – Valentin Jucan, Monica Gubernat, Răsvan Popescu, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea şi Viorel Vasile Buda -, care, în septembrie 2014, i-au redus atribuţiile la conducerea Consiliului, prin modificarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al instituţiei.

    Aceasta a cerut instanţei anularea unui act administrativ al Consiliului Naţional al Audiovizualului, respectiv a deciziei 530 (Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CNA) din 16 septembrie 2014, potrivit informaţiilor publicate pe portalul instanţelor de judecată.

    În şedinţa CNA din 11 septembrie 2014, opt membri ai Consiliului (Viorel Buda, care la momentul respectiv era vicepreşedintele CNA, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea, Răsvan Popescu, Narcisa Iorga şi Cristina Trepcea) au votat o decizie care modifica Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al instituţiei.

    Prin acea decizie, care a fost adoptată în absenţa Laurei Georgescu şi împotriva căreia a votat doar membrul CNA Christian Mititelu, atribuţiile lui Georgescu la conducerea CNA au fost reduse.

    Contactat vineri de agenţia MEDIAFAX, Radu Călin Cristea a spus că “doamna Georgescu este Valentina Tereşkova din Carpaţi”, acesta făcând referire la o cosmonaută din Rusia, prima femeie care a ajuns în spaţiul cosmic.

    “Se află în Cosmos, deşi nu cred că a aflat încă. Gestul doamnei Georgescu de a-şi da în judecată instituţia şi colegii care au votat modificarea ROF-ului este halucinant. S-a ajuns la un paroxism al crizei în CNA, doamna Georgescu dezonorează instituţia şi îi afectează imaginea publică pe care ea însăşi a stricat-o. S-a mers mult prea departe. Suntem în plin iraţional. Doamna Georgescu ia tot felul de decizii care au speriat lumea, de la DNA la membri şi angajaţi. Din acest moment, mi se pare foarte greu să mai construim ceva alături de preşedintele CNA, Laura Georgescu”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Radu Călin Cristea.

    În opinia lui Valentin Jucan, acţiunea în instanţă a Laurei Georgescu este una “tupeistă”.

    “Este o acţiune tupeistă şi lipsită de bun-simţ atât faţă de colegii din Consiliu, dar mai ales faţă de membrii Comisiei de Cultură din Senat. Anul trecut, am avut două întâlniri după acel blocaj (cauzat de neînţelegerile între unii membri ai CNA şi preşedintele CNA, n.r.), la care doamna Georgescu a participat şi a confirmat de fiecare dată că este de acord cu modificarea ROF şi nu doar cu modificarea, ci şi cu forma ROF. Nu a avut nimic de obiectat. În cadrul instituţiei, am fost în continuu sabotaţi pe această temă, iar ultima acţiune a dânsei împotriva noastră s-a făcut cu complicitatea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, care a respins organigrama CNA, aşa cum doamna Laura Georgescu a solicitat. Ceea ce afirm acum pot să probez cu documente. Mai mult, ceea ce spun am semnalat într-o scrisoare pe care am adresat-o Comisiei de Cultură din Senat. Acum ne trezim că suntem daţi în judecată. Ăsta este modul de operare al doamnei Laura Georgescu”, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, Valentin Jucan.

    Pe de altă parte, potrivit Monicăi Gubernat, “comentariile sunt de prisos”. “Avem de-a face cu un preşedinte care se îndreaptă împotriva propriei instituţii, o situaţie unicat în România”, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, Monica Gubernat.

    În schimb, Viorel Vasile Buda a spus că Laura Georgescu are dreptul să conteste în instanţă un act administrativ. “Eu nu contest dreptul doamnei Georgescu de a ataca un act administrativ, fie el şi ROF-ul CNA. Dacă în acţiune va avea câştig de cauză, noi vom fi nevoiţi să schimbăm ROF-ul”, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, Viorel Vasile Buda.

    Răsvan Popescu nu a făcut comentarii pe acest subiect, iar Florin Gabrea nu a putut fi contactat de agenţia MEDIAFAX până la momentul difuzării acestei ştiri.

    Pe de altă parte, Christian Mititelu – singurul membru al CNA care, în şedinţa CNA din 11 septembrie 2014, a votat împotriva modificării ROF-ului – a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, că modul în care a fost modificat atunci acest document a condus la o situaţie aberantă în CNA.

    “Nicio instituţie nu poate funcţiona dacă ordonatorul de credit (Laura Georgescu, n.r.) nu are nicio putere asupra angajaţilor instituţiei. Este absolut aberant. Este o chestie care nu stă în picioare. Prin organigrama care s-a votat atunci a fost plasat Consiliul peste preşedinte şi vicepreşedinte. Deci preşedintele era subordonat Consiliului şi nu avea în parohia sa decât auditul, şoferii şi secretariatul. E chiar aberant”, a spus Christian Mititelu, al cărui mandat de membru al CNA s-a încheiat în prima parte a lunii noiembrie 2014.

    Christian Mititelu s-a referit şi la faptul că, în conformitate cu ROF-ul care a fost adoptat în septembrie 2014, şedinţele publice ale CNA sunt conduse de atunci de fiecare membru al Consiliului, în ordine alfabetică, nu doar de preşedintele Laura Georgescu.

    În opinia lui Mititelu, este evident că fiecare membru al CNA “îşi face ordinea de zi care i se pare lui potrivită şi din cauza asta Consiliul este destul de ineficient”. “Asta împiedică o continuitate în funcţionarea instituţiei, dacă ordinea de zi a şedinţelor este făcută prin rotaţie de fiecare membru”, a mai spus Mititelu.

    Pe de altă parte, contactată vineri de MEDIAFAX, Laura Georgescu, preşedintele CNA, a spus că a dat în judecată 6 membri CNA şi a cerut instanţei anularea ROF al instituţiei, din cauză că unele articole din acest document încalcă Legea audiovizualului, precizând că toate eforturile pe care le-a făcut până acum pentru corectarea ROF au rămas fără rezultat.

    “În ROF aprobat în şedinţa Consiliului din luna septembrie 2014 se specifică faptul că structura funcţională proprie a instituţiei nu mai este condusă de preşedintele CNA, ci de un organism colectiv, respectiv de către toţi cei 11 membri ai Consiliului, încălcându-se grav, printre altele, prevederile articolului 14, alineatul 1 din Legea audiovizualului numărul 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi articolul 20, alineatul 2 din Legea numărul 500/ 2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare”, a spus Laura Georgescu.

    Potrivit articolului 14, alineatul 1 din Legea audiovizualului, “Consiliul este condus de un preşedinte, asimilat funcţiei de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani”.

    Articolul 20, alineatul 2 din Legea numărul 500/ 2002 privind finanţele publice prevede că “Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate înlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane împuternicite in acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele şi condiţiile delegării”. Pe de altă parte, în acelaşi articol, la alineatul 1, se spune că “Ordonatorii principali de credite sunt miniştrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome”.

    Pe de altă parte, Laura Georgescu a precizat, pentru MEDIAFAX, că instanţa de judecată a rămas singura soluţie pentru ca ROF-ul CNA să redevină legal.

    “Din luna septembrie şi până în prezent, am depus toate diligenţele necesare pe lângă colegii mei pentru a discuta şi modifica acest Regulament de Organizare şi Funcţionare ilegal şi de a vota în şedinţa Consiliului eliminarea articolelor care încalcă prevederile legale, dar toate eforturile mele au rămas fără rezultat. Singura soluţie a rămas instanţa de judecată, care va judeca cererea şi care va soluţiona cauza”, a mai spus Laura Georgescu.

  • Laura Georgescu-CNA: Instanţa de judecată a rămas singura soluţie pentru ca ROF-ul să redevină legal

    Laura Georgescu a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, că a fost şi este de acord cu orice modificare în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare (ROF) al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) care să conducă la optimizarea activităţii instituţiei, la modernizarea acesteia din punct de vedere managerial, la creşterea responsabilităţii şi implicării tuturor membrilor în actul de conducere.

    În acest sens, Laura Georgescu a menţionat câteva idei în afară de cele prevăzute de Legea audiovizualului, între care: conducerea şedinţelor Consiliului prin rotaţie de fiecare membru care să fie preşedinte de şedinţă; implicarea membrilor CNA în actul de conducere prin coordonarea de către aceştia a unuia sau mai multor Compartimente/ Birouri/ Servicii/ Direcţii din cadrul CNA, conform unei hotărâri adoptate în şedinţa Consiliului; aprobarea unui Cod deontologic al membrilor CNA; stabilirea unor atribuţii şi obligaţii clare pentru membrii Consiliului şi sancţiunile în caz de încălcare a acestora.

    Potrivit Laurei Georgescu, ROF-ul aprobat de majoritatea membrilor CNA într-o şedinţă a Consiliului din septembrie 2014 (la care ea nu a participat, n.r.) conţine articole care încalcă atât Legea audiovizualului, cât şi Legea privind finanţele publice.

    “În ROF aprobat în şedinţa Consiliului din luna septembrie 2014 se specifică faptul că structura funcţională proprie a instituţiei nu mai este condusă de preşedintele CNA, ci de un organism colectiv, respectiv de către toţi cei 11 membri ai Consiliului, încălcându-se grav, printre altele, prevederile articolului 14, alineatul 1 din Legea audiovizualului numărul 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi articolul 20, alineatul 2 din Legea numărul 500/ 2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare”, a declarat Laura Georgescu.

    Potrivit articolului 14, alineatul 1 din Legea audiovizualului, “Consiliul este condus de un preşedinte, asimilat funcţiei de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani”.

    Articolul 20, alineatul 2 din Legea numărul 500/ 2002 privind finanţele publice prevede că “Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate înlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane împuternicite in acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele şi condiţiile delegării”. Pe de altă parte, în acelaşi articol, la alineatul 1, se spune că “Ordonatorii principali de credite sunt miniştrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome”.

    Pe de altă parte, Laura Georgescu a precizat, pentru MEDIAFAX, că instanţa de judecată a rămas singura soluţie pentru ca ROF-ul CNA să redevină legal.

    “Din luna septembrie şi până în prezent, am depus toate diligenţele necesare pe lângă colegii mei pentru a discuta şi modifica acest Regulament de Organizare şi Funcţionare ilegal şi de a vota în şedinţa Consiliului eliminarea articolelor care încalcă prevederile legale, dar toate eforturile mele au rămas fără rezultat. Singura soluţie a rămas instanţa de judecată, care va judeca cererea şi care va soluţiona cauza”, a mai spus Laura Georgescu.

    Laura Georgescu, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, a dat în judecată şase membri ai CNA, care, în septembrie 2014, i-au redus atribuţiile la conducerea Consiliului, prin modificarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al instituţiei.

    Dosarul prin care Laura Georgescu, preşedintele CNA, i-a chemat în judecată pe şase dintre actualii săi colegi – Valentin Jucan, Monica Gubernat, Răsvan Popescu, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea şi Viorel Vasile Buda -, dar şi instituţia CNA a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti pe 9 martie, la Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

    Obiectul procesului este anularea unui act administrativ al Consiliului Naţional al Audiovizualului, respectiv a deciziei 530 (Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CNA) din 16 septembrie 2014, potrivit informaţiilor publicate pe portalul instanţelor de judecată.

    Nu a fost stabilită încă o dată în acest proces.

    Informaţia privind dosarul depus în instanţă de Laura Georgescu a fost făcută publică, vineri, de Narcisa Iorga, care la rândul său a fost membru al CNA, până în octombrie 2014, când i-a expirat mandatul.

    În şedinţa CNA din 11 septembrie 2014, opt membri ai Consiliului (Viorel Buda, care la momentul respectiv era vicepreşedintele CNA, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea, Răsvan Popescu, Narcisa Iorga şi Cristina Trepcea) au votat o decizie care modifica Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al instituţiei.

    Prin acea decizie, care a fost adoptată în absenţa Laurei Georgescu şi împotriva căreia a votat doar membrul CNA Christian Mititelu, atribuţiile lui Georgescu la conducerea CNA au fost reduse. De altfel, în acea şedinţă a Consiliului, membrul CNA Valentin Jucan a declarat jurnaliştilor că, prin adoptarea noului ROF, preşedintele CNA, Laura Georgescu, “nu mai are putere”.

    Una dintre modificările aduse prin respectiva decizie a CNA a fost aceea că toate direcţiile instituţiei, mai puţin cea de audit, au trecut în subordinea întregului Consiliul şi nu a preşedintelui, ca până la momentul respectiv, potrivit informaţiilor prezentate în acea şedinţă a CNA.

    Potrivit unor alte prevederi ale ROF-ului adoptate la momentul respectiv, şedinţele publice ale CNA sunt conduse de atunci de fiecare membru al Consiliului, în ordine alfabetică, nu doar de preşedintele Laura Georgescu.

    Deşi această variantă a ROF a fost adoptată în şedinţa CNA din 11 septembrie 2014, la care Laura Georgescu nu a fost prezentă, aceasta a semnat ulterior, respectiv pe 16 septembrie 2014, acest document.

    În aceeaşi şedinţă din 16 septembrie 2014, Viorel Vasile Buda, care era vicepreşedinte al CNA, a anunţat că demisionează din această funcţie şi că va continua să îşi desfăşoare activitatea ca membru.

    Înainte de acest anunţ, şedinţele CNA fuseseră conduse în general de Viorel Vasile Buda, în absenţa preşedintelui Laura Georgescu, pe fondul neînţelegerilor dintre unii membri ai Consiliului.

    După anunţul demisiei lui Viorel Vasile Buda, Narcisa Iorga a scris pe contul său de Facebook că motivul demisiei acestuia ar fi faptul că Laura Georgescu nu a semnat noul Regulament de Organizare şi Funcţionare al CNA.

    Decizia de modificare a ROF al CNA a venit în urma audierii unor membri ai CNA, pe 27 august 2014, în Comisia de Cultură a Senatului. Audierea a avut loc din cauza neînţelegerilor dintre membrii Consiliului, care cereau demisia Laurei Georgescu pe fondul apariţiei în media a unor înregistrări în care aceasta ar fi folosit un limbaj injurios.

    Mandatele Narcisei Iorga şi Cristinei Trepcea în CNA au expirat în octombrie 2014, în timp ce Viorel Vasile Buda, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea şi Răsvan Popescu sunt şi în prezent membri ai Consiliului, alături de Laura Georgescu.

    Faptul că mandatele Narcisei Iorga şi Cristinei Trepcea au expirat în octombrie 2014 ar putea fi motivul pentru care acestea nu au fost chemate în instanţă în acest proces.

  • Preşedintele CNA dă în judecată şase membri ai Consiliului care i-au redus atribuţiile la conducerea instituţiei

    Dosarul prin care Laura Georgescu, preşedintele CNA, i-a chemat în judecată pe şase dintre actualii săi colegi – Valentin Jucan, Monica Gubernat, Răsvan Popescu, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea şi Viorel Vasile Buda -, dar şi instituţia CNA a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti pe 9 martie, la Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

    Obiectul procesului este anularea unui act administrativ al Consiliului Naţional al Audiovizualului, respectiv a deciziei 530 (Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CNA) din 16 septembrie 2014, potrivit informaţiilor publicate pe portalul instanţelor de judecată.

    Nu a fost stabilită încă o dată în acest proces.

    Informaţia privind dosarul depus în instanţă de Laura Georgescu a fost făcută publică, vineri, de Narcisa Iorga, care la rândul său a fost membru al CNA, până în octombrie 2014, când i-a expirat mandatul.

    În şedinţa CNA din 11 septembrie 2014, opt membri ai Consiliului (Viorel Buda, care la momentul respectiv era vicepreşedintele CNA, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea, Răsvan Popescu, Narcisa Iorga şi Cristina Trepcea) au votat o decizie care modifica Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al instituţiei.

    Prin acea decizie, care a fost adoptată în absenţa Laurei Georgescu şi împotriva căreia a votat doar membrul CNA Christian Mititelu, atribuţiile lui Georgescu la conducerea CNA au fost reduse. De altfel, în acea şedinţă a Consiliului, membrul CNA Valentin Jucan a declarat jurnaliştilor că, prin adoptarea noului ROF, preşedintele CNA, Laura Georgescu, “nu mai are putere”.

    Una dintre modificările aduse prin respectiva decizie a CNA a fost aceea că toate direcţiile instituţiei, mai puţin cea de audit, au trecut în subordinea întregului Consiliul şi nu a preşedintelui, ca până la momentul respectiv.

    Potrivit unor alte prevederi ale ROF-ului adoptate la momentul respectiv, şedinţele publice ale CNA sunt conduse de atunci de fiecare membru al Consiliului, în ordine alfabetică, nu doar de preşedintele Laura Georgescu.

    Deşi această variantă a ROF a fost adoptată în şedinţa CNA din 11 septembrie 2014, la care Laura Georgescu nu a fost prezentă, aceasta a semnat ulterior, respectiv pe 16 septembrie 2014, acest document.

    În aceeaşi şedinţă din 16 septembrie 2014, Viorel Vasile Buda, care era vicepreşedinte al CNA, a anunţat că demisionează din această funcţie şi că va continua să îşi desfăşoare activitatea ca membru.

    Înainte de acest anunţ, şedinţele CNA fuseseră conduse în general de Viorel Vasile Buda, în absenţa preşedintelui Laura Georgescu, pe fondul neînţelegerilor dintre unii membri ai Consiliului.

    După anunţul demisiei lui Viorel Vasile Buda, Narcisa Iorga a scris pe contul său de Facebook că motivul demisiei acestuia ar fi faptul că Laura Georgescu nu a semnat noul Regulament de Organizare şi Funcţionare al CNA.

    Decizia de modificare a ROF al CNA a venit în urma audierii unor membri ai CNA, pe 27 august 2014, în Comisia de Cultură a Senatului. Audierea a avut loc din cauza neînţelegerilor dintre membrii Consiliului, care cereau demisia Laurei Georgescu pe fondul apariţiei în media a unor înregistrări în care aceasta ar fi folosit un limbaj injurios.

    Mandatele Narcisei Iorga şi Cristinei Trepcea în CNA au expirat în octombrie 2014, în timp ce Viorel Vasile Buda, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea şi Răsvan Popescu sunt şi în prezent membri ai Consiliului, alături de Laura Georgescu.

    Faptul că mandatele Narcisei Iorga şi Cristinei Trepcea au expirat în octombrie 2014 ar putea fi motivul pentru care acestea nu au fost chemate în instanţă în acest proces.

  • CNA ajută Realitatea Plus să emită legal, după aproape 2 luni în care postul a funcţionat provizoriu

    CNA a reanalizat, în şedinţa de marţi, o solicitare a societăţii Geopol International – ai cărei asociaţi sunt Strategies-Research-Investments SRL – 99% (în această societate Cozmin Guşă deţine 50%, iar Maricel Păcuraru – 50%) şi Alexandra-Beatrice Păcuraru -1% – de acordare a deciziei de autorizare audiovizuală pentru televiziunea de ştiri Realitatea Plus.

    A fost pentru a patra oară când CNA a luat în discuţie acest subiect, după ce, pe 16 ianuarie 2015, Realitatea Plus a fost lansată pe satelit. La momentul respectiv, conţinutul Realitatea Plus era diferit de cel difuzat de Realitatea TV, însă siglele celor două erau asemănătoare, după cum au declarat, pe 17 ianuarie, pentru MEDIAFAX surse din industria de telecomunicaţii. Potrivit legislaţiei audiovizualului, era neapărat necesar ca televiziunea Realitatea Plus să înceapă să emită în această perioadă, în caz contrar, licenţa sa ar fi fost retrasă de CNA. Legea audiovizualului prevede că licenţa analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii: titularul nu începe difuzarea serviciului de programe, în condiţiile stabilite prin licenţă, în termen de 12 luni de la obţinerea licenţei audiovizuale; Consiliul poate acorda două prelungiri succesive de câte 6 luni, în situaţii justificate.

    Realitatea Plus – care are un acţionariat asemănător cel cu al televiziunii de ştiri Realitatea TV – a primit licenţă audiovizuală de la CNA pe 17 ianuarie 2013. Potrivit proiectului prezentat în respectiva şedinţă a CNA, televiziunea de ştiri Realitatea Plus urma să emită în România, Republica Moldova şi în ţări din Balcanii de Vest, în urma unei investiţii de 13 milioane de euro.

    Însă, în şedinţa CNA din 17 februarie 2015, când Consiliul a luat în discuţie pentru prima dată solicitarea Geopol International de acordare a deciziei de autorizare audiovizuală pentru Realitatea Plus, Consiliul a constatat că această televiziune funcţiona în mod provizoriu, cu o structură de programe neaprobată de CNA şi diferită de cea aprobată de Consiliu la licenţierea acestei televiziuni, în 2013.

    Potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa din 17 februarie a CNA, pentru ca Realitatea Plus să poată să emită era necesară autorizarea televiziunii de către Consiliu, fapt care implică inclusiv autorizarea studioului televiziunii. Însă, solicitarea de autorizare a Realitatea Plus a fost depusă la CNA (de Realitatea Media SA şi nu de titularul de licenţă, care este Geopol International, n.r.) pe 13 ianuarie, în condiţiile în care licenţa expira pe 17 ianuarie. De asemenea, potrivit prevederilor legislaţiei audiovizualului, solicitarea trebuia depusă la CNA cu 15 zile înainte de începere a emisiei.

    În acest context, Realitatea Plus a făcut la CNA o notificare de “funcţionare provizorie”, iar televiziunea a început să funcţioneze în mod provizoriu pe o grilă care nu este cea aprobată de Consiliu.

    Reprezentanţii departamentului de specialitate al CNA au efectuat la sediul declarat al Realitatea Plus şi un control, în urma căruia au constatat toate aceste deficienţe, după cum s-a spus în şedinţa CNA din 17 februarie.

    În urma mai multor întâlniri între reprezentanţii Geopol International şi membrii Consiliului, care s-au desfăşurat în timpul şedinţelor CNA din 19 februarie şi 3 martie, reprezentanţii Realitatea Plus au completat documentaţia depusă la CNA şi au modificat grila de programe a televiziunii, intenţia lor fiind aceea ca structura de programe să fie apropiată de cea care fusese aprobată de Consiliu în anul 2013, la acordarea licenţei.

    La şedinţa CNA de marţi, în faţa Consiliului a fost prezentă o delegaţie din partea Realitatea Plus. Aceasta a fost formată din Edward Pastia, care a spus în şedinţa CNA că este reprezentant al Geopol, deşi, potrivit relatărilor din presă, el ocupă şi funcţia de director executiv al Realitatea TV. Alături de acesta s-au aflat la CNA Bianca Oanea, redactor-şef al Realitatea TV, şi Alin Alexandrescu, director tehnic.

    Edward Pastia a susţinut în faţa CNA că grila de programe a Realitatea Plus nu face parte din decizia de autorizare a televiziunii, potrivit legislaţiei în vigoare.

    Pastia a mai spus că Realitatea Plus a respectat “în mare” structura de programe aprobată de CNA la acordarea licenţei acestei televiziuni. “Neavând decizia de autorizare (a Realitatea Plus, n.r.), noi nu putem să respectăm în detaliu (structura de programe aprobată de CNA, n.r.), mă refer la publicitate, la alte contracte comerciale (…) Potrivit legislaţiei, întâi se dă decizia de autorizare (…) Aşteptăm asta, apoi putem discuta conţinutul grilei. Noi nu avem în cap să facem altceva decât ne-am propus”, a mai spus Edward Pastia.

    Răspunzând unor întrebări adresate de membrul CNA Monica Gubernat referitoare la litigiul care ar viza marca “Realitatea Plus” – litigiu despre care este menţionat într-o adresă transmisă Consiliului în august 2013, când a fost depus la Consiliu şi un dosar de autorizare a televiziunii, diferit de cel depus în prezent -, Edward Pastia a spus că nu înţelege relevanţa acestor chestionări.

    “Dacă am venit cu un nou dosar înseamnă că totul este în regulă. Din câte ştiu, litigiile privind marca sunt rezolvate (…) Din punctul meu de vedere, nu este nicio problemă, nici juridică, nici de altă natură”, a spus Pastia.

    Însă membrul CNA Valentin Jucan a susţinut că, în timpul şedinţei, Monica Gubernat “scoate din pălărie un iepuraş”, numai ca să-i ţină în şah pe cei de la Realitatea Plus.

    Pe de altă parte, membrul CNA Radu Călin Cristea l-a întrebat pe Edward Pastia dacă sunt adevărate informaţiile vehiculate în zona media, conform cărora, în cazul intrării în faliment a Realitatea TV, operaţiunile acesteia ar urma să se mute pe Realitatea Plus.

    “Realitatea Plus ar fi un spaţiu de deversare a părţii bune a Realităţii TV, care în varianta ei – cu dificultăţi financiare – ar rămâne zbătându-se în insolvenţă şi apoi în faliment”, a spus Radu Călin Cristea.

    Însă, Edward Pastia a spus că aceste zvonuri nu fac obiectul deciziei de autorizare a Realitatea Plus. “Ce înseamnă partea bună din Realitatea, la mine vă referiţi? Nu face obiectul deciziei de autorizare niciun zvon (…) Nu lucrez cu zvonuri (…) Nu pot să comentez aşa ceva”, a spus Pastia.

    Însă Monica Gubernat a atras atenţia că, în prezent, Realitatea Plus se află în situaţia încălcării articolului 57, alineatul 1, litera a din Legea audiovizualului, care prevede că “Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii: titularul nu începe difuzarea serviciului de programe, în condiţiile stabilite prin licenţă, în termen de 12 luni de la obţinerea licenţei audiovizuale; Consiliul poate acorda două prelungiri succesive de câte 6 luni în situaţii justificate”.

    “În doi ani trebuia să intre în emisie în condiţiile stabilite de licenţă. Dânşii au intrat?”, a întrebat Monica Gubernat, moment în care reprezentanţii departamentelor de specialitate ale CNA au susţinut că Realitatea Plus nu a intrat în emisie, ci a început să funcţioneze provizoriu.

    Însă membrul CNA Gabriel Tufeanu, cel care conduce şedinţa de marţi a Consiliului, ca preşedinte, a spus că difuzarea poate să înceapă numai după ce o televiziune primeşte decizia de autorizare de la CNA.

    Pe de altă parte, un reprezentant al CNA, care a efectuat un control la sediul din Floreasca, unde este studioul Realitatea Plus şi cel al The Money Channel (o altă televiziune deţinută de Realitatea Media SA, n.r.), şi la sediul Willbrook, unde funcţionează Realitatea TV, a prezentat situaţia constatată: “Ne-am deplasat la două sedii, în Floreasca, unde funcţionează The Money Channel, şi la Willbrook, unde funcţionează Realitatea TV (…) În Floreasca era un studio cu 52 de metri pătraţi, în această suprafaţă mai era un studio pe care şi astăzi îl împart (cei de la Realitatea Plus, n.r.) cu The Money Channel (…) La Willbrook este un alt spaţiu, în care le este realizat programul celor de la Realitatea Plus”.

    Astfel, Monica Gubernat a spus că în acest caz se încalcă legislaţia audiovizualului, întrucât licenţa Realitatea Plus este “operată de un alt radiodifuzor (Realitatea Media SA, n.r.)”, fapt care impune CNA retragerea licenţei Realitatea Plus.

    Valentin Jucan a contrazis-o însă pe Monica Gubernat, precizând că nu scrie nicăieri în legislaţia audiovizualului că o televiziune nu poate să opereze un studio comun cu o altă televiziune.

    Membrul CNA Lorand Turos a spus că este clar că Realitatea Plus nu îşi poate respecta proiectul iniţial, din 2013, când a obţinut licenţa de la CNA.

    “Într-un studio de 52 de metri pătraţi practic nu poate funcţiona o televiziune cum este Realitatea Plus, în condiţii normale. Clar se vede că nu este o entitate de sine stătătoare, ci e un mix între Realitatea TV şi The Money Channel şi totuşi legea nu scrie care este minimum de spaţiu unde trebuie să funcţioneze. Pe noi trebuie să ne intereseze produsul final, cum se produce e o altă poveste (…) Nu cred că a fost în istoria CNA să se verifice toate microfoanele şi aparatura unui radiodifuzor (…) Noi, Consiliul, suntem puşi într-o situaţie foarte foarte dificilă, pentru că acum doi ani am votat şi eu pentru acordarea acestei licenţe. Atunci era vorba de o licenţă de satelit, o televiziune regională, care va fi un pionier în zonă, va difuza în mai multe ţări, ceva foarte serios am văzut ca proiect. În doi ani de zile nu s-a întâmplat absolut nimic. Acest proiect de mare anvergură nu a existat şi, cu câteva zile înaintea expirării ultimului termen, se vine cu o cerere de autorizare şi cu o notificare şi cumva să facem să pornim acest post (…) În aceste condiţii, eu chiar nu cred că ei îşi pot îndeplini misiunea pe care şi-au asumat-o acum doi ani. Era vorba de un post de ştiri, regional, foarte serios. În patru zile, pe 52 de metri pătraţi, chiar nu ştiu cum se poate face acest lucru”, a spus Lorand Turos.

    La rândul său, Valentin Jucan a spus că şi mediul audiovizual s-a schimbat în cei doi ani care au trecut de la momentul în care Realitatea Plus a obţinut licenţa.

    “Da, se pare că proiectul prezentat acum doi ani de zile nu mai este cel prezentat acum, dar nici spaţiul audiovizual nu mai e acelaşi, nici companiile nu mai sunt aceleaşi (…) Dar haideţi să le dăm o şansă”, a spus Valentin Jucan.

    “Şansa ar însemna pentru dânşii o nouă licenţă, conform realităţilor pe care le trăiesc. E evident că vechea licenţă nu o pot opera”, a spus, însă, Monica Gubernat, moment în care Jucan a acuzat-o că doreşte să scape de acest proiect al Realitatea Plus.

    După alte numeroase discuţii în contradictoriu, CNA a decis să acorde decizia de autorizare Realitatea Plus, ceea ce implică faptul că de acum înainte această televiziune de ştiri intră în legalitate.

    Decizia a fost adoptată cu numărul minim necesar de voturi “pentru” – exprimate de Valentin Jucan, Lorand Turos, Viorel Vasile Buda, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea.

    Laura Georgescu, preşedintele CNA, Monica Gubernat şi Gabriel Tufeanu au votat “împotriva” acordării acestei decizii de autorizare, fapt care ar fi presupus închiderea emisiei Realitatea Plus.

    Gabriel Tufeanu a spus, printre altele, că Realitatea Plus a început să emită în mod nelegal, întrucât nu obţinuse decizia de autorizare de la CNA la data începerii difuzării de programe, în luna ianuarie. În acest sens, Tufeanu a invocat articolul 58, alineatul 1 din Legea audiovizualului, potrivit căruia “Difuzarea serviciului de programe poate începe după obţinerea deciziei de autorizare audiovizuală”.

    La rândul său, Laura Georgescu a spus că, în conformitate cu articolul 57, alineatul 1, litera a din Legea audiovizualului, licenţa Realitatea Plus putea fi retrasă încă din 2013.

    “Eu consider că nu numai că nu trebuia autorizat (Realitatea Plus, n.r.), dar cred că, în conformitate cu articolul 57, alineatul 1, litera a, această licenţă trebuia retrasă pentru că, în doi ani de zile, nu au început emisia conform condiţiilor din licenţă (…)”, a spus si Monica Gubernat. “În iunie 2013, au depus dosar de autorizare complet, pe care, în august 2013, l-au întrerupt, cerând aplicarea articolului 57, alineatul 1, litera a (…) La împlinirea unui an de zile, dacă ar fi existat informări prezentate Consiliului, ar fi trebuit retrasă licenţa”, a spus, la randul sau, Laura Georgescu.

    Valentin Jucan şi Lorand Turos au întrebat de ce au aflat abia în acel moment despre acest lucru. “Ni se sugerează că, de fapt, dinspre personalul tehnic (al CNA, n.r.) vine aşa o urmă de ascunziş, că nu ne-au spus, că puteam să retragem licenţa acum un an”, a spus Jucan.

    Laura Georgescu a spus că a aflat abia miercuri, la ora 16.00, de existenţa acestui dosar de autorizare din 2013 şi că chiar reprezentanţii Realitatea Plus au oprit la momentul respectiv procedura de autorizare. “Dosarul acesta a rămas fără niciun fel de răspuns, ceea ce trebuia să se întâmple”, a mai spus Georgescu.

    La rândul său, membrul CNA Lorand Turos a spus că nu poate să lucreze într-un astfel de Consiliu.

    La solicitarea membrilor CNA, Răzvan Frînculescu, şeful Biroului Licenţe-Autorizări din Consiliu, a spus că “procedura a fost perfect legală”, iar Laura Georgescu ar fi cunoscut situaţia privind dosarul din 2013, iar, miercuri, aceasta ar fi cerut documentaţia în acest caz. Frînculescu a mai spus că cei de la Realitatea Plus “au avut intenţie de autorizare, pe care nu au finalizat-o” şi acest lucru nu s-a discutat în vreo şedinţă a CNA. Consiliul a discutat în schimb solicitările de prelungire a valabilităţii licenţei cu două termene de şase luni, fapt care este de asemenea perfect legal.

    Ulterior, membrii CNA au intrat în pauză, având în vedere că Lorand Turos ieşise din sala de şedinţe şi nu mai exista cvorumul necesar desfăşurării şedinţei. Pentru ca o şedinţă să se desfăşoare este necesară prezenţa a minimum opt din cei 11 membri ai CNA.

    Acţionarii Realitatea Plus, Cozmin Guşă şi Maricel Păcuraru (aflat în prezent în arest, după ce în noiembrie 2014 a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare într-un dosar privind poliţele de asigurare pentru angajaţi, în care prejudiciul este de peste patru milioane de euro), sunt, prin intermediul societăţii Strategies-Research-Investments SRL, şi acţionarii majoritari ai societăţii Realitatea Media SA, care deţine televiziunea de ştiri Realitatea TV şi televiziunea de business The Money Channel.

  • CNA: Aproape 170 de televiziuni cu difuzare terestră, în pericol să fie închise pe 17 iunie

    CNA a analizat, joi, o adresă primită de la Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), care reuneşte principalele societăţi de televiziune şi radio din România, şi i-a audiat pe o parte dintre reprezentanţii ARCA, între care şi George Chiriţă, directorul executiv al asociaţiei.

    “Sunt 170 de licenţe cu difuzare terestră, dintre care 8 au şi difuzare prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.), iar unele televiziuni au şi difuzare prin satelit, în general, staţiile mari de televiziune“, potrivit unei informări făcute în şedinţa de joi de serviciile de specialitate ale CNA.

    “Deci sunt aproape 170 de licenţe în pericol“, a spus membrul CNA Răsvan Popescu, cel care a prezidat şedinţa de joi.

    Acest fapt a fost confirmat şi de George Chiriţă, directorul executiv al ARCA, care a precizat că cele aproape 170 de televiziuni “ar trebui să spună stop în iunie 2015”, atunci când România s-a angajat să implementeze procesul de tranziţie de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, în contextul în care este puţin probabil ca acest proces să se realizeze efectiv.

    În acest sens, George Chiriţă a spus că ARCA a propus soluţia transformării acestor aproape 170 de licenţe cu difuzare terestră în licenţe prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.), pentru ca televiziunile respective să nu fie închise.

    Pe de altă parte, Răsvan Popescu a spus că, în momentul de faţă, legislaţia le permite radiodifuzorilor să solicite o licenţă prin cablu, dacă doresc acest lucru. “Din punct de vedere legal, acest lucru nu presupune o modificare a normelor (legale, n.r.)“, a spus Popescu.

    În schimb, George Chiriţă a spus că ARCA a propus “o rezolvare în bloc” a situaţiei. “CNA nu ar trebui să aibă audieri cu cei 170 de radiodifuzori şi nu ar trebui să mai solicite alte documente de la aceştia, pentru că documentele sunt deja în posesia CNA. Nu este vorba de acordarea unei licenţe noi în sensul pur al cuvântului (…) Este o procedură absolut specială, este o tranziţie mai ciudată de la analogic nu spre digital, ci făcând un popas de aşteptare în transmisia prin reţele de cablu, aşteptând să vedem dacă se întâmplă ceva în digital, ceea ce este foarte puţin probabil să se întâmple”, a mai spus Chiriţă.

    “Suntem în situaţia că ar cam trebui să tranzitaţi în cablu, nu în digital”, a spus şi Răsvan Popescu.

    De asemenea, potrivit reprezentanţilor serviciilor de specialitate ale CNA, nu este posibil ca aceste aproape 170 de licenţe cu difuzare terestră să fie transformate automat de Consiliu în licenţe prin cablu.

    În plus, potrivit reprezentanţilor CNA, în cazul în care radiodifuzorii ar dori să transforme aceste licenţe, Consiliul ar trebui să audieze aproximativ 55 de societăţi, care deţin toate aceste 170 de licenţe cu difuzare terestră.

    “Noi avem în vedere tranziţia la digital. Momentul acordării licenţei în cablu ar fi o fază intermediară, care ar putea dura însă foarte mult sau la nesfârşit (dacă autorităţile statului nu vor putea finaliza procesul de tranziţie la digital, n.r.), dar are scopul de a conserva licenţa, de a nu dispărea licenţa”, a spus, de cealaltă parte, George Chiriţă. În caz contrar, potrivit lui Chiriţă, acele licenţe terestre nu ar mai putea fi preluate în grilele operatorilor de cablu. “Ar fi o situaţie catastrofică a majorităţii acestor licenţe”, a mai spus Chiriţă, precizând că, dacă CNA nu va face nimic, pe 17 iunie, “am putea avea de-a face cu o încetare definitivă a emisiei (televiziunilor, n.r.) locale”.

    În urma discuţiilor, CNA a decis că reprezentanţii ARCA vor colabora cu reprezentanţii compartimentelor de specialitate ale Consiliului pentru a realiza, până pe 12 martie, un document/ text de reglementare care să vină cu o soluţie pentru cele aproape 170 de licenţe cu difuzare terestră. Ulterior, CNA va discuta acest document şi, pe baza acestuia, Consiliul ar urma să transmită apoi Guvernului un punct de vedere privind situaţia acestor licenţe.

    “Este vorba despre semnalarea către Guvern a acestei situaţii“, a spus Răsvan Popescu. El a precizat că mai departe situaţia va trebui analizată de Guvern, întrucât CNA nu are competenţe legislative.

    Analizarea situaţiei televiziunilor cu licenţe cu difuzare terestră în şedinţa CNA de joi vine după ce Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale, care reuneşte principalele societăţi de televiziune şi radio din România, a transmis Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), Autorităţii Naţionale pentru Reglementare şi Administrare în Comunicaţii (ANCOM) şi Ministerului pentru Societatea Informaţională (MSI) o adresă cu o propunere pentru reglementarea situaţiei licenţelor TV la încetarea emisiei analogice.

    Prin acea adresă, ARCA a cerut CNA, ANCOM şi MSI să modifice legislaţia şi să fie permisă emisia licenţelor TV terestre şi după 17 iunie, prin transformarea lor în licenţe digitale, având în vedere că tranziţia la televiziunea digitală terestră nu va putea fi realizată.

    Această adresă, care a fost prezentată de agenţia MEDIAFAX pe 25 februarie, era semnată de Florin Turcilă, directorul de distribuţie al Pro TV şi preşedintele ARCA, Sorin Alexandrescu, CEO al Antena TV Group, Rareş Aniţa, directorul B1 TV, Cătălin Băleanu, business & public affairs coordinator la Kanal D, Ioan Mazilescu, directorul Prima TV, Roxana Niculescu, directorul de programe al România TV, Sabina Petre, directorul executiv al Antena 3, Nicoleta Popa, directorul Naţional TV, şi George Chiriţă, directorul executiv al ARCA.

    Totodată, în această adresă, ARCA spunea că, potrivit dispoziţiilor legale, pe 17 iunie 2015, va înceta emisia analogică TV în România.

    “În condiţiile lipsei de interes a operatorilor de comunicaţii pentru licenţele multiplexurilor digitale, dintre cele 59 de multiplexuri regionale şi locale disponibile au fost licenţiate de ANCOM numai 9 multiplexuri (dintre care 5 în Bucureşti), având ca obligaţie de punere în funcţiune data de 1 mai 2017, ceea ce generează un interval de aproape 2 ani fără emisie digitală TV la nivel local şi regional. Aceasta face ca majoritatea multiplexurilor disponibile la nivel local şi regional să nu fie operaţionale la data încetării emisiei analogice, pentru a prelua licenţele programelor TV emise în prezent în sistem analogic şi care ar urma să primească fără concurs licenţa audiovizuală digitală, conform articolului 52, alineatul 2 al Legii audiovizualului”, spunea ARCA.

    Potrivit ARCA, din cauza inexistenţei operatorilor pentru multiplexurile regionale şi locale care ar trebui să le emită programele, majoritatea licenţelor de televiziune analogice terestre (în total 189 de licenţe) nu vor putea realiza tranziţia la televiziunea digitală, deşi acest proces a făcut, începând cu 2010, obiectul mai multor hotărâri de guvern, cu titulatura “Strategia privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră”.

    “Această situaţie va impieta atât asupra interesului public ca difuzarea programelor audiovizuale licenţiate în România să nu fie oprită de dispariţia unor capacităţi de difuzare, cât şi asupra dreptului radiodifuzorului de a opera licenţa primită conform legii”, mai spunea ARCA.

    În condiţiile în care CNA este “garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale”, ARCA considera că sunt necesare răspunsuri la mai multe întrebări din partea autorităţilor.

    Astfel, ARCA se întreba când se vor elabora de CNA normele prevăzute de Legea audiovizualului, la articolul 52, alineatul 2, ce se va întâmpla în intervalul 17 iunie 2015 – 1 mai 2017, în care este posibil ca multiplexurile licitate să nu funcţioneze, ce se va întâmpla cu radiodifuzorii care deţin licenţe aflate în zone în care nu s-au adjudecat mutiplexuri locale/regionale.

    De asemenea, ARCA dorea să afle de la CNA, ANCOM şi MSI dacă există posibilitatea emiterii unui act normativ, în timp util, care să permită continuarea emisiei analogice terestre în zonele în care nu s-au adjudecat multiplexuri locale/regionale şi ce alte măsuri intenţionează să prevadă autorităţile pentru protejarea radiodifuzorilor din prisma posibilităţii continuării activităţii în aceleaşi coordonate economico – financiare şi după data de 17 iunie 2015.

    ARCA se întreba şi ce măsuri în contrapartidă intenţionează să prevadă autorităţile pentru conservarea statutului actual al radiodifuzorilor conferit de independenţa faţă de terţi în condiţiile operării emiţătoarelor proprii cu emisie analogică, statut care trebuie conservat şi după 17 iunie 2015.

    “Considerăm că, pentru a administra această situaţie de criză şi pentru a răspunde unora dintre întrebările de mai sus, este necesară adoptarea de către CNA a reglementărilor speciale la care face referire articolul 52, alineatul 2 al Legii audiovizualului. În acest sens, este necesar ca decizia care ar urma să reglementeze modul de acordare a licenţelor audiovizuale digitale să includă o soluţie reglementativă care să vizeze situaţia indicată mai sus”, spunea ARCA.

    Asociaţia preciza că această soluţie ar trebui să permită continuarea furnizării conţinutului audiovizual difuzat până acum în baza licenţei audiovizuale cu emisie analogică terestră prin licenţă pentru reţele de comunicaţii electronice prin cablu, cu posibilitatea de comutare a acestei licenţe în licenţă audiovizuală digitală, dacă în zona de acoperire a licenţei analogice iniţiale devine operaţional un multiplex digital şi dacă titularul licenţei de conţinut optează pentru acesta, conform legii.

    Ca urmare, ARCA a propus şi introducerea unui articol în legislaţia în vigoare, potrivit căruia: “1) Consiliul va elibera, prin decizie, licenţe audiovizuale digitale şi decizii de autorizare aferente pentru toţi titularii de licenţe audiovizuale analogice aflate în termen de valabilitate la data de 17 iunie 2015, ţinând seama de multiplexul pentru care titularul a formulat opţiunea prevazută de legea 504/2002 la articolul 52, alineatul 3”. “2) În situaţia în care în aria de acoperire a licenţei audiovizuale analogice mentionate nu există un multiplex de televiziune digitală terestră operaţional, prin excepţie de la prevedrile alineatului 1, Consiliul va elibera titularului o licenţă audiovizuală cu difuzare prin reţele de comunicaţii electronice (cablu) şi decizia de autorizare aferentă. 3) În situaţia în care ulterior eliberării licenţei prevăzute la alineatul 2 vor deveni operaţionale în aria de acoperire menţionată unul sau mai multe multiplexuri de televiziune digitală terestră, Consiliul va elibera, la cererea titularului, o licenţă audiovizuală digitală, ţinînd seama de opţiunea prevazută de legea 504/2002 la articolul 52, alineatul 3. 4) Pentru licenţele astfel eliberate de Consiliu nu este necesară depunerea documentelor prevăzute la articolul XX al prezentei decizii”.

    ARCA preciza că reglementarea propusă va rezolva concomitent două tipuri de probleme. Astfel, va fi rezolvată problema licenţelor analogice de televiziune a căror valabilitate expiră după data de 17 iunie 2015 şi care vor fi înlocuite de o licenţă audiovizuală digitală, în condiţile în care titularii acestor licenţe sunt obligaţi să înceteze emisia analogică, fără însă a putea continua emisia programelor în sistem digital, operarea acestor noi licenţe audiovizuale digitale fiind imposibilă în condiţiile lipsei operatorilor de multiplex.

    De asemenea, potrivit ARCA, va fi rezolvată problema licenţelor analogice care vor înceta prin efectul reducerii sub nouă ani a termenului de valabilitate al licenţelor care au fost prelungite în condiţiile articolului II al Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 181/2008, respectiv prin efectul prelungirii lor numai până la data de 17 iunie 2015 şi care vor beneficia de efectul prevederii articolului 52, alineatul 2, litera b din Legea audiovizualului, conform căruia aceste licenţe analogice vor fi înocuite de licenţe audiovizuale digitale, fără însă a se putea continua emisia programelor în sistem digital, operarea acestor noi licenţe audiovizuale digitale fiind imposibilă în condiţiile lipsei operatorilor de multiplex.

    “În ambele cazuri, prin soluţia propusă, licenţa audiovizuală de conţinut va continua să existe, făcând posibilă preluarea în cablu a programelor furnizate sub aceasta licenţă, cu posibilitatea continuării difuzării lor în sistem de emisie digitală terestră la momentul în care în aria licenţei analogice de origine de va deveni operaţional un multiplex digital”, spunea ARCA.

  • CNA: Aproape 170 de televiziuni cu difuzare terestră, în pericol să fie închise pe 17 iunie

    CNA a analizat, joi, o adresă primită de la Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), care reuneşte principalele societăţi de televiziune şi radio din România, şi i-a audiat pe o parte dintre reprezentanţii ARCA, între care şi George Chiriţă, directorul executiv al asociaţiei.

    “Sunt 170 de licenţe cu difuzare terestră, dintre care 8 au şi difuzare prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.), iar unele televiziuni au şi difuzare prin satelit, în general, staţiile mari de televiziune“, potrivit unei informări făcute în şedinţa de joi de serviciile de specialitate ale CNA.

    “Deci sunt aproape 170 de licenţe în pericol“, a spus membrul CNA Răsvan Popescu, cel care a prezidat şedinţa de joi.

    Acest fapt a fost confirmat şi de George Chiriţă, directorul executiv al ARCA, care a precizat că cele aproape 170 de televiziuni “ar trebui să spună stop în iunie 2015”, atunci când România s-a angajat să implementeze procesul de tranziţie de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, în contextul în care este puţin probabil ca acest proces să se realizeze efectiv.

    În acest sens, George Chiriţă a spus că ARCA a propus soluţia transformării acestor aproape 170 de licenţe cu difuzare terestră în licenţe prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.), pentru ca televiziunile respective să nu fie închise.

    Pe de altă parte, Răsvan Popescu a spus că, în momentul de faţă, legislaţia le permite radiodifuzorilor să solicite o licenţă prin cablu, dacă doresc acest lucru. “Din punct de vedere legal, acest lucru nu presupune o modificare a normelor (legale, n.r.)“, a spus Popescu.

    În schimb, George Chiriţă a spus că ARCA a propus “o rezolvare în bloc” a situaţiei. “CNA nu ar trebui să aibă audieri cu cei 170 de radiodifuzori şi nu ar trebui să mai solicite alte documente de la aceştia, pentru că documentele sunt deja în posesia CNA. Nu este vorba de acordarea unei licenţe noi în sensul pur al cuvântului (…) Este o procedură absolut specială, este o tranziţie mai ciudată de la analogic nu spre digital, ci făcând un popas de aşteptare în transmisia prin reţele de cablu, aşteptând să vedem dacă se întâmplă ceva în digital, ceea ce este foarte puţin probabil să se întâmple”, a mai spus Chiriţă.

    “Suntem în situaţia că ar cam trebui să tranzitaţi în cablu, nu în digital”, a spus şi Răsvan Popescu.

    De asemenea, potrivit reprezentanţilor serviciilor de specialitate ale CNA, nu este posibil ca aceste aproape 170 de licenţe cu difuzare terestră să fie transformate automat de Consiliu în licenţe prin cablu.

    În plus, potrivit reprezentanţilor CNA, în cazul în care radiodifuzorii ar dori să transforme aceste licenţe, Consiliul ar trebui să audieze aproximativ 55 de societăţi, care deţin toate aceste 170 de licenţe cu difuzare terestră.

    “Noi avem în vedere tranziţia la digital. Momentul acordării licenţei în cablu ar fi o fază intermediară, care ar putea dura însă foarte mult sau la nesfârşit (dacă autorităţile statului nu vor putea finaliza procesul de tranziţie la digital, n.r.), dar are scopul de a conserva licenţa, de a nu dispărea licenţa”, a spus, de cealaltă parte, George Chiriţă. În caz contrar, potrivit lui Chiriţă, acele licenţe terestre nu ar mai putea fi preluate în grilele operatorilor de cablu. “Ar fi o situaţie catastrofică a majorităţii acestor licenţe”, a mai spus Chiriţă, precizând că, dacă CNA nu va face nimic, pe 17 iunie, “am putea avea de-a face cu o încetare definitivă a emisiei (televiziunilor, n.r.) locale”.

    În urma discuţiilor, CNA a decis că reprezentanţii ARCA vor colabora cu reprezentanţii compartimentelor de specialitate ale Consiliului pentru a realiza, până pe 12 martie, un document/ text de reglementare care să vină cu o soluţie pentru cele aproape 170 de licenţe cu difuzare terestră. Ulterior, CNA va discuta acest document şi, pe baza acestuia, Consiliul ar urma să transmită apoi Guvernului un punct de vedere privind situaţia acestor licenţe.

    “Este vorba despre semnalarea către Guvern a acestei situaţii“, a spus Răsvan Popescu. El a precizat că mai departe situaţia va trebui analizată de Guvern, întrucât CNA nu are competenţe legislative.

    Analizarea situaţiei televiziunilor cu licenţe cu difuzare terestră în şedinţa CNA de joi vine după ce Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale, care reuneşte principalele societăţi de televiziune şi radio din România, a transmis Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), Autorităţii Naţionale pentru Reglementare şi Administrare în Comunicaţii (ANCOM) şi Ministerului pentru Societatea Informaţională (MSI) o adresă cu o propunere pentru reglementarea situaţiei licenţelor TV la încetarea emisiei analogice.

    Prin acea adresă, ARCA a cerut CNA, ANCOM şi MSI să modifice legislaţia şi să fie permisă emisia licenţelor TV terestre şi după 17 iunie, prin transformarea lor în licenţe digitale, având în vedere că tranziţia la televiziunea digitală terestră nu va putea fi realizată.

    Această adresă, care a fost prezentată de agenţia MEDIAFAX pe 25 februarie, era semnată de Florin Turcilă, directorul de distribuţie al Pro TV şi preşedintele ARCA, Sorin Alexandrescu, CEO al Antena TV Group, Rareş Aniţa, directorul B1 TV, Cătălin Băleanu, business & public affairs coordinator la Kanal D, Ioan Mazilescu, directorul Prima TV, Roxana Niculescu, directorul de programe al România TV, Sabina Petre, directorul executiv al Antena 3, Nicoleta Popa, directorul Naţional TV, şi George Chiriţă, directorul executiv al ARCA.

    Totodată, în această adresă, ARCA spunea că, potrivit dispoziţiilor legale, pe 17 iunie 2015, va înceta emisia analogică TV în România.

    “În condiţiile lipsei de interes a operatorilor de comunicaţii pentru licenţele multiplexurilor digitale, dintre cele 59 de multiplexuri regionale şi locale disponibile au fost licenţiate de ANCOM numai 9 multiplexuri (dintre care 5 în Bucureşti), având ca obligaţie de punere în funcţiune data de 1 mai 2017, ceea ce generează un interval de aproape 2 ani fără emisie digitală TV la nivel local şi regional. Aceasta face ca majoritatea multiplexurilor disponibile la nivel local şi regional să nu fie operaţionale la data încetării emisiei analogice, pentru a prelua licenţele programelor TV emise în prezent în sistem analogic şi care ar urma să primească fără concurs licenţa audiovizuală digitală, conform articolului 52, alineatul 2 al Legii audiovizualului”, spunea ARCA.

    Potrivit ARCA, din cauza inexistenţei operatorilor pentru multiplexurile regionale şi locale care ar trebui să le emită programele, majoritatea licenţelor de televiziune analogice terestre (în total 189 de licenţe) nu vor putea realiza tranziţia la televiziunea digitală, deşi acest proces a făcut, începând cu 2010, obiectul mai multor hotărâri de guvern, cu titulatura “Strategia privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră”.

    “Această situaţie va impieta atât asupra interesului public ca difuzarea programelor audiovizuale licenţiate în România să nu fie oprită de dispariţia unor capacităţi de difuzare, cât şi asupra dreptului radiodifuzorului de a opera licenţa primită conform legii”, mai spunea ARCA.

    În condiţiile în care CNA este “garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale”, ARCA considera că sunt necesare răspunsuri la mai multe întrebări din partea autorităţilor.

    Astfel, ARCA se întreba când se vor elabora de CNA normele prevăzute de Legea audiovizualului, la articolul 52, alineatul 2, ce se va întâmpla în intervalul 17 iunie 2015 – 1 mai 2017, în care este posibil ca multiplexurile licitate să nu funcţioneze, ce se va întâmpla cu radiodifuzorii care deţin licenţe aflate în zone în care nu s-au adjudecat mutiplexuri locale/regionale.

    De asemenea, ARCA dorea să afle de la CNA, ANCOM şi MSI dacă există posibilitatea emiterii unui act normativ, în timp util, care să permită continuarea emisiei analogice terestre în zonele în care nu s-au adjudecat multiplexuri locale/regionale şi ce alte măsuri intenţionează să prevadă autorităţile pentru protejarea radiodifuzorilor din prisma posibilităţii continuării activităţii în aceleaşi coordonate economico – financiare şi după data de 17 iunie 2015.

    ARCA se întreba şi ce măsuri în contrapartidă intenţionează să prevadă autorităţile pentru conservarea statutului actual al radiodifuzorilor conferit de independenţa faţă de terţi în condiţiile operării emiţătoarelor proprii cu emisie analogică, statut care trebuie conservat şi după 17 iunie 2015.

    “Considerăm că, pentru a administra această situaţie de criză şi pentru a răspunde unora dintre întrebările de mai sus, este necesară adoptarea de către CNA a reglementărilor speciale la care face referire articolul 52, alineatul 2 al Legii audiovizualului. În acest sens, este necesar ca decizia care ar urma să reglementeze modul de acordare a licenţelor audiovizuale digitale să includă o soluţie reglementativă care să vizeze situaţia indicată mai sus”, spunea ARCA.

    Asociaţia preciza că această soluţie ar trebui să permită continuarea furnizării conţinutului audiovizual difuzat până acum în baza licenţei audiovizuale cu emisie analogică terestră prin licenţă pentru reţele de comunicaţii electronice prin cablu, cu posibilitatea de comutare a acestei licenţe în licenţă audiovizuală digitală, dacă în zona de acoperire a licenţei analogice iniţiale devine operaţional un multiplex digital şi dacă titularul licenţei de conţinut optează pentru acesta, conform legii.

    Ca urmare, ARCA a propus şi introducerea unui articol în legislaţia în vigoare, potrivit căruia: “1) Consiliul va elibera, prin decizie, licenţe audiovizuale digitale şi decizii de autorizare aferente pentru toţi titularii de licenţe audiovizuale analogice aflate în termen de valabilitate la data de 17 iunie 2015, ţinând seama de multiplexul pentru care titularul a formulat opţiunea prevazută de legea 504/2002 la articolul 52, alineatul 3”. “2) În situaţia în care în aria de acoperire a licenţei audiovizuale analogice mentionate nu există un multiplex de televiziune digitală terestră operaţional, prin excepţie de la prevedrile alineatului 1, Consiliul va elibera titularului o licenţă audiovizuală cu difuzare prin reţele de comunicaţii electronice (cablu) şi decizia de autorizare aferentă. 3) În situaţia în care ulterior eliberării licenţei prevăzute la alineatul 2 vor deveni operaţionale în aria de acoperire menţionată unul sau mai multe multiplexuri de televiziune digitală terestră, Consiliul va elibera, la cererea titularului, o licenţă audiovizuală digitală, ţinînd seama de opţiunea prevazută de legea 504/2002 la articolul 52, alineatul 3. 4) Pentru licenţele astfel eliberate de Consiliu nu este necesară depunerea documentelor prevăzute la articolul XX al prezentei decizii”.

    ARCA preciza că reglementarea propusă va rezolva concomitent două tipuri de probleme. Astfel, va fi rezolvată problema licenţelor analogice de televiziune a căror valabilitate expiră după data de 17 iunie 2015 şi care vor fi înlocuite de o licenţă audiovizuală digitală, în condiţile în care titularii acestor licenţe sunt obligaţi să înceteze emisia analogică, fără însă a putea continua emisia programelor în sistem digital, operarea acestor noi licenţe audiovizuale digitale fiind imposibilă în condiţiile lipsei operatorilor de multiplex.

    De asemenea, potrivit ARCA, va fi rezolvată problema licenţelor analogice care vor înceta prin efectul reducerii sub nouă ani a termenului de valabilitate al licenţelor care au fost prelungite în condiţiile articolului II al Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 181/2008, respectiv prin efectul prelungirii lor numai până la data de 17 iunie 2015 şi care vor beneficia de efectul prevederii articolului 52, alineatul 2, litera b din Legea audiovizualului, conform căruia aceste licenţe analogice vor fi înocuite de licenţe audiovizuale digitale, fără însă a se putea continua emisia programelor în sistem digital, operarea acestor noi licenţe audiovizuale digitale fiind imposibilă în condiţiile lipsei operatorilor de multiplex.

    “În ambele cazuri, prin soluţia propusă, licenţa audiovizuală de conţinut va continua să existe, făcând posibilă preluarea în cablu a programelor furnizate sub aceasta licenţă, cu posibilitatea continuării difuzării lor în sistem de emisie digitală terestră la momentul în care în aria licenţei analogice de origine de va deveni operaţional un multiplex digital”, spunea ARCA.