BusinessMagazin

Tag: Cluj-Napoca

  • Aplicaţia care te ajută să găseşti locuri de parcare este disponibilă în două oraşe noi din România

    Aplicaţia de parcare yeParking, disponibilă iniţial în Cluj-Napoca şi apoi în Braşov, s-a lansat recent în Iaşi şi Oradea, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    yeParking este o aplicaţie gratuită care adună o comunitate cu mii de conducători auto, dispuşi să îşi distribuie locurile de parcare atunci când nu le folosesc. La rândul lor pot parca gratuit pe sute de locuri disponibile în yeParking.

    Reprezentanţii companiei care administrează yeParking spun că prin intermediul acestei aplicaţii, conducătorii auto, care ajută comunitatea oferind un loc de parcare, sunt recompensaţi cu monede virtuale (parkCoins), cu care pot beneficia de reduceri la diverse produse şi servicii ale partenerilor noştri, precum si reduceri la parcări private ce au inceput sa se listeze in comunitate. Prima dintre ele este Parcarea Aeroportului din Cluj-Napoca.

    „Este foarte important să vorbim la modul cel mai serios, în 2020, de digitalizare şi soluţii moderne. Mai ales în contextul actual. Dar aceste lucruri nu pot fi făcute fără implicare şi din partea societăţii civile. De aceea, noi credem în puterea şi bunul simţ al comunităţii. Am venit cu această soluţie cu speranţa rezolvării unei probleme cu care ne confruntăm zilnic. Iaşi şi Oradea completeaza lista oraşelor unde yeParking va deveni prietenul şoferilor, aşa cum se întâmplă deja la Cluj şi Braşov. Planurile noastre de dezvoltare cuprind şi restul oraşelor mari din România”, a declarat Mihai Lodoabă, co-fondator şi CEO yeParking.

    În cele două oraşe se prefigurează deja provocări privind suficenţa locurilor de parcare. Potrivit unui studiu al Consiliului Concurenţei, la Iaşi 5 şoferi se bat pe un loc de parcare. În timp ce în Oradea există 17 mii de parcări domiciliare la aproape 80 de mii de autoturisme care circulă pe străzi.

    În Cluj-Napoca, yeParking funcţionează de aproape doi ani, iar din luna februarie s-a extins şi în Braşov. În prezent a format o comunitate care se apropie de 10 mii de şoferi, care creşte de la o zi la alta.

     


     

  • Cum a ajuns un produs făcut într-o mică fabrică din Berceni să fie prezent în barurile şi terasele din toate oraşele mari ale României

    Acum că terasele şi-au redeschis braţele virtuale şi că revenirea la viaţă a adus cu sine un trend de susţinere a micilor – sau marilor – producători locali de… orice, am adunat câteva dintre poveştile brandurilor autohtone de bere. La fel ca licoarea, începuturile în business au avut şi ele câte o tentă amăruie, că nimic nu e doar lapte şi miere în afaceri. Dar au rezistat tulburărilor, iar azi le regăsim în meniuri, pregătite să ni se aşeze pe masă.

    Cristian Dorobănţescu s-a asociat cu alţi trei prieteni – Dan Stratulat, Bogdan  Sturza şi Alexandru Platon – în urmă cu mai bine de patru ani pentru a pune împreună bazele Perfektum, un brand de bere artizanală, produsă într-o mică fabrică din Berceni. Au fost nişte novici pe această piaţă care a cunoscut o dezvoltare fulminantă şi, povestea Cristian Dorobănţescu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero, au mers pe o cale nebătătorită.

    Au recuperat echipamente de la fabrici de lapte, au făcut altele de la zero, au tăiat, au sudat, au legat şi în final a rezultat fabrica.Atelierul se află într-un spaţiu închiriat de pe o fostă platformă industrială din zona de sud a Capitalei, iar prima şarjă de bere a numărat 800 de sticle care au ajuns în câteva baruri din Bucureşti.„Fără tone de entuziasm şi pasiune, nopţi nedormite şi suportul familiilor, cred că nu reuşeam să scoatem nici prima sticlă până acum”, spune Cristian Dorobănţescu.

    Berea Perfektum se găseşte în baruri, restaurante, magazine, locuri specializate în bere artizanală (craft), în Bucureşti, dar şi în restul ţării, în oraşe ca Sibiu, Iaşi, Cluj-Napoca, Arad, Timişoara, Braşov, Constanţa sau Sfântu Gheorghe.
    În primele săptămâni de pandemie, când barurile şi restaurantele tocmai se închiseseră, Cristian Dorobănţescu spunea că se simte din nou ca la început, când tocmai punea bazele afacerii. Începuse să anunţe că livrează acasă, să-şi abordeze cunoscuţii, să sară în sus de bucurie la vederea comenzilor online.
    Treptat, businessul a reuşit să supravieţuiască şi chiar s-a diversificat cu noi sortimente, precum cel cu gust de ciocolată caldă şi cafea proaspăt prăjită. Mai mult ca Perfekt(um)!

    Bereta timişoreană
    Tot un pionier a fost şi Adrian Biebel, cu a sa marcă Bereta, născută la Timişoara. Primele experimente le-a făcut într-un garaj, în 2013, iar trei ani mai târziu a creat această microberărie cu aromă de ambiţie şi perseverenţă.
    Materia primă pentru berea Bereta vine parţial din România şi parţial din Uniunea Europeană, iar produsele ajung în marile oraşe din ţară, ca Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Braşov, Constanţa, Oradea şi Arad.
    „Peste trei-cinci ani, vedem businessul internaţional”, spunea Adrian Biebel în vara anului trecut.
    Cu o capacitate de circa 5.000 de litri de bere pe lună, antreprenorul ţinteşte dublarea, un plan ambiţios, ţinând cont că primele sale teste au fost făcute într-o oală de 8 litri, pe aragazul de acasă. Trecerea la echipamentul din garaj a fost un pas înainte.

    Treptat însă, antreprenorul a crescut împreună cu alte fabrici mici şi a pus şi el umărul la educarea consumatorilor, care au învăţat că berile artizanale pot să ajungă pe picior de egalitate cu marile branduri internaţionale, ba chiar, uneori, să le depăşească.

    Cei care îşi văd de propria Capră
    În celălalt colţ de ţară, la Iaşi, o altă poveste cu gust de malţ s-a născut sub numele Capra Noastră. De ce astfel? „Deoarece clientul Caprei ştie să aprecieze la o bere calitatea gustului şi diversitatea sortimentelor, are haz şi nu trage cu ochiul la capra vecinului, ci îşi vede de Capra lui. Aşa credem.” O spun fondatorii brandului, iar noi nu avem decât să-i credem.
    În urmă cu aproape cinci ani, Ionel Păsărică, de profesie inginer, împreună cu alţi trei asociaţi aduceau în peisajul berii artizanale locale brandul Capra Noastră, a cărui producţie are loc într-o microberărie din Iaşi.
    „Toată povestea a început în octombrie 2016, când în România existau numai 12 microberării artizanale şi în Iaşi niciuna. Ideea acestei afaceri a apărut fără prea multă planificare, dintr-un calcul simplu şi sincer. Cred că argumentele care m-au convins au fost gustul fascinant al berilor din ţările prin care am călătorit, necesitatea de a avea un astfel de proiect şi în oraş, atracţia pentru un domeniu în care jucătorii sunt prieteni care învaţă unii de la alţii şi din curajul de a risca”, spunea Ionel Păsărică, unul dintre fondatorii brandului de bere artizanală, pentru Afaceri de la zero. El a lucrat în domeniul ingineriei până în 2016, când a început să se dedice integral businessului cu bere.
    De la idee la producţia efectivă au trecut aproximativ nouă luni. Reţetele, degustările şi testele de piaţă au fost începute în Belgia, alături de un maestru berar, şi au fost finalizate în Iaşi. Capra Noastră a pornit, de fapt, ca o afacere de familie în 2016, iar atunci când mica fabrică a luat contur, trei asociaţi au decis să se alăture afacerii, astfel că businessul s-a transformat în unul de familie şi prieteni.
    Berea Capra Noastră a depăşit graniţele României, ajungând şi în Belgia, Italia, Franţa, Japonia. Exporturile aduc între 20% şi 30% din businessul anual.

    Ca varza, doar că bere
    În inima Transilvaniei, o altă bere trudită artizanal prinde viaţă, sub numele Bere à la Cluj. O produce Ferencz Vigh, cel care a descoperit, în 2016, gustul aromei artizanale şi de atunci nu a mai putut să renunţe la el. Un an mai târziu, începea să producă el însuşi, alături de alţi doi prieteni, semn că berea rămâne un liant incontestabil pentru prietenii şi idei de afaceri.
    Prima serie de beri artizanale gândită de cei trei antreprenori a fost produsă într-o fabrică din Ungaria, în iunie 2017. La începutul anului 2018, producţia a fost mutată în propria unitate din Cluj-Napoca, de unde pot ieşi lunar 3.800 de litri de bere.
    Bere à la Cluj are o gamă principală de produse ce constă în stiluri tradiţionale, englezeşti, iar tema brandului reinterpretează anumite elemente cosmice, numele berilor fiind inspirate de cosmos. Spre exemplu, în portofoliul companiei se găsesc beri precum Phaza Lunii, Cosmo Băut sau Pitica Roşie.
    Anul trecut, Bere à la Cluj a ajuns şi la Electric Castle, unde stocurile s-au epuizat în trei zile.

    Gypsy brewing temporar
    Înapoi în Bucureşti, peisajul berii artizanale prinde contur şi cu Anagram, un brand al familiei formate din Raluca şi Paul Baran-Candrea. Ei au vândut prima bere artizanală Anagram în mai 2018. Evident, ideea a venit la o bere împărtăşită cu prietenii. Au investit mii de ore, spun ei, dar şi mii de euro pentru a ajunge să aibă acum în mână sticlele cu berea proprie, pe care au pus brandul Anagram, sinteza poveştilor lor individuale, dar şi împreună.
    „Mai întâi, a trebuit să învăţăm să facem bere. Paul a făcut cursuri de specialitate şi a început să experimenteze reţete acasă, în bucătărie. Pentru că ne-a plăcut rezultatul încercărilor sale, împreună cu prietenii i-am cumpărat de ziua lui un Grainfather, o miniberărie de 30 de litri”, povesteşte Raluca Baran-Candrea.
    Aşa a început Paul să producă bere constant, câte o şarjă la fiecare două săptămâni. A creat reţete proprii, pe care le-a ajustat până când a ajuns la gustul, culoarea, textura şi concentraţia de alcool dorite. Apoi totul s-a transformat în afacere.
    Iniţial au vrut să deschidă o berărie în centrul Capitalei, în zona pieţei Lahovary, dar au aflat că acolo nu ar fi obţinut avizele necesare pentru producţie. Aşa că s-au reorientat către un spaţiu de pe o platformă industrială din zona Crângaşi din Bucureşti. Între timp, până când spaţiul a fost gata, producţia a avut loc cu echipamentele unei alte berării artizanale, Three Happy Brewers. În această vară, fabrica Anagram a fost gata, după cum anunţau cei doi fondatori pe pagina de Facebook a brandului.
    „După doi ani de gypsy brewing, începem să producem la noi acasă!”, au scris ei.
    Printre localurile care au astăzi Anagram în portofoliu se regăsesc The Artist, Simbio, Mercato Comunale, baruri specializate în bere craft precum Fabrica de Bere Bună sau The Beers, magazine ca Pain Plaisir şi Nasul Roşu, cafenelele Fellow One şi Artichoke, dar şi alte localuri similare.

    O piaţă spumoasă

    Berea artizanală, o categorie care a câştigat în ultimii doi-trei ani tot mai mulţi consumatori, creşte şi din perspectiva numărului de firme care realizează această licoare cu spumă, chiar şi în condiţiile în care piaţa berii per ansamblu nu evoluează spectaculos. Astfel, în 2018 erau active în jur de 40 de microberării. Acestea au realizat afaceri de peste 15 milioane de lei (în jur de 3 mil. euro), arată o analiză ZF pe baza datelor de pe listafirme.ro.
    Piaţa de 7 miliarde de lei a berii are potenţialul de a se transforma într-un brand de ţară şi de a deveni unul dintre motivele pentru care turiştii străini să viziteze România.

    Materia primă pentru berea Bereta vine parţial din România şi parţial din Uniunea Europeană.

    Berea Perfektum, creată de Cristian Dorobănţescu (foto) şi alţi trei asociaţi, se găseşte în baruri, restaurante, magazine, locuri specializate în bere artizanală (craft), în Bucureşti, dar şi în restul ţării, în oraşe ca Sibiu, Iaşi, Cluj-Napoca, Arad, Timişoara, Braşov, Constanţa sau Sfântu Gheorghe.

    Capra Noastră a pornit, de fapt, ca o afacere de familie în 2016, iar atunci când mica fabrică a luat contur, trei asociaţi au decis să se alăture afacerii, astfel că businessul s-a transformat într-unul de familie şi prieteni.

    Bere’a la Cluj are o gamă principală de produse ce constă în stiluri tradiţionale, englezeşti, iar tema brandului reinterpretează anumite elemente cosmice, numele berilor fiind inspirate de cosmos.

     

    În această vară, fabrica Anagram a fost gata, după cum anunţau cei doi fondatori pe pagina de Facebook a brandului.

  • (P) Reţeta unui business sănătos – la propriu şi la figurat

    PlantExtrakt a luat naştere în 1991, sub forma unei companii mixte, româno-germane, sediul noii afaceri fiind deschis la Rădaia, în vecinătatea oraşului Cluj-Napoca. Compania a ajuns să deţină în prezent o platformă industrială cu o suprafaţă de 38.000 de metri pătraţi, din care 3.500 sunt acoperiţi de halele de producţie şi zonele de depozitare, şi o suprafaţă de peste 12 hectare pe care se întind culturile ecologice de plante medicinale. În 2019 compania a înregistrat o cifră de afaceri de peste 5 milioane de euro, potrivit datelor puse la dispoziţie de reprezentanţii PlantExtrakt.
    Încă de la început, fondatorii şi-au propus să aibă în centrul filosofiei de business garanţia unor produse 100% naturale şi calitatea acestora. Pentru aceasta, este importantă materia primă folosită: peste 500 de plante certificate bio, fie crescute în propriile culturi organice ale companiei, fie recoltate ecologic din flora spontană. Acestea sunt apoi prelucrate, în stare proaspătă, alături de celelalte ingrediente de înaltă puritate farmaceutică.
    Un alt obiectiv fixat odată cu lansarea companiei a fost cel de expansiune. În prezent, produsele PlantExtrakt sunt exportate atât pe 13 pieţe din Europa, în Germania, Franţa, Belgia, Elveţia, Austria, Italia, Polonia, Grecia, Spania, Portugalia, Bulgaria, Lituania şi Ucraina, cât şi pe patru pieţe din Asia (India, Pakistan, Japonia, Kazahstan), iar de curând în America de Nord, America de Sud şi Australia. Decizia reprezentanţilor PlantExtrakt, luată în urmă cu un an, de a deveni parte din Martin Bauer Group (the nature network), vine şi ea în întâmpinarea acestui obiectiv, favorizând creşterea businessului. Acest pas va aduce cu sine, spun ei, o integrare a sistemelor de lucru şi un schimb reciproc de experienţă. O altă realizare recentă a fost şi lansarea unui nou brand internaţional, Fiorda, prin care compania urmăreşte consolidarea poziţiei pe piaţa comprimatelor de supt pentru combaterea iritaţiilor la nivelul gâtului şi a tusei seci, pentru care Fiorda reprezintă o opţiune formată din ingrediente active 100% naturale.
    În prezent, portofoliul PlantExtrakt include trei categorii principale. Prima este gemoterapia (extracte obţinute din ţesuturi vegetale embrionare proaspete, precum muguri, mlădiţe, scoarţa de pe ramuri tinere, sevă sau seminţe), introdusă în piaţa locală în 1993. În prezent, această gamă, formată din peste 85 de produse disponibile în farmacii şi magazinele de tip plafar, atât în reţeaua de retail cât şi în online, reprezintă aproximativ două treimi din cifra de afaceri a businessului. Laboratoarele companiei produc în momentul de faţă peste 65 de extracte gemoterapice prin prelucrarea plantelor proaspete, care sunt culese doar de către angajaţii departamentului agricol al PlantExtrakt, după ce, în prealabil, au fost verificate cu atenţie de botanişti cu experienţă. Plantele sunt fie culese din flora spontană, crescute în zone certificate ecologic, fie recoltate din culturi ecologice proprii. Se folosesc tehnologii de fabricaţie a extractelor vegetale care asigură păstrarea nealterată a compuşilor activi din plante, în special prin prelucrarea acestora în stare proaspătă.
    O a doua mare categorie de produse este reprezentată de fitoterapie, PlantExtrakt fabricând încă din 1994 produse obţinute din plante proaspete. La un an distanţă, s-a lansat producţia de homeopate, care au un statut special, în sensul că necesită prescripţie medicală pentru a fi eliberate. De aceea sunt disponibile doar în reţeaua de farmacii homeopate, care poate fi consultată pe platforma companiei.
    Deşi multe persoane au tendinţa de a utiliza în sens larg sintagma „terapii naturiste” şi de a generaliza acest concept, Cornel Uţiu, subliniază faptul că în cazul PlantExtrakt nu vorbim de terapii naturiste, ci de terapii cu produse 100% naturale. „La nivelul ţării noastre suplimentele alimentare, şi printre acestea şi produsele naturale, sunt pe o uşoară pantă ascendentă în ultimii ani. Cu toate aceastea, suntem încă departe de ţări precum Germania sau Italia, unde specialiştii în sănătate recomandă mai întâi un produs natural, înainte de a prescrie medicamente chimice.” El mai spune că la această tendinţă în creştere a contribuit şi faptul că în România folosirea remediilor naturale precum ceaiurile sau tincturile constituie o parte din tradiţia populară a ţării, o barieră în utilizarea mai frecventă a acestui tip de produse de înaltă calitate fiind însă cea a preţului. În ciuda acestui lucru, Uţiu spune că membrii generaţiilor mai tinere, a milenialilor şi a celor din generaţia Z, optează tot mai frecvent pentru articole naturale. De altfel, adaugă executivul, şi în şcolile de medicină se fac progrese în acest sens, el dând drept exemplu posibilitatea de a obţine un atestat de studii complementare în fitoterapie, care speră să fie urmat în curând de unul similar, în gemoterapie.
    Pandemia de COVID-19, care a avut un impact devastator asupra economiilor de pretutindeni, nu a ferit nici piaţa terapiilor naturale. Astfel, dacă în primul trimestru al anului planul de business a fost depăşit cu două cifre, în trimestrul II estimările vor fi ajustate. Acest lucru este cauzat, în primul rând, de faptul că majoritatea clienţilor din farmacii au mers să îşi facă aprovizionarea doar cu produse de strictă necesitate, dar şi de faptul că majoritatea terapiilor naturale nu sunt folosite în stadiile avansate ale unei afecţiuni, ci sunt administrate pe termen de minimum una-două luni, cu scopul de a menţine o bună funcţionare a organismului şi de a-i întări imunitatea. Un impact major la această scădere l-a avut însă şi faptul că mare parte dintre magazinele de tip Plafar şi-au încetat complet activitatea în perioada stării de urgenţă, în special cele localizate în centrele comerciale, unde fluxul mare de clienţi asigura o evoluţie bună a vânzărilor.
    Reprezentanţii PlantExtrakt speră ca pe fondul pandemiei, dar şi al inevitabilelor viroze sezoniere, românii să înţeleagă cât de importantă este urmarea unei terapii naturale pentru întărirea imunităţii, ei recomandând două cure anuale, primăvara şi toamna. „Ne dorim ca pe fiecare bon eliberat de o farmacie să se regăsească câte un produs natural 100%. Şi nu mă refer neapărat la produsele PlantExtrakt, ci la produse neapărat naturale.
    Ne-am bucura ca pacienţii să înţeleagă mai bine şi să fie conştienţi de beneficiile pe care le au produsele naturale 100% pentru sănătate. Depinde foarte mult şi de noi, şi de direcţionarea unor eforturi către programe de educaţie a populaţiei cu privire la diverse aspecte ce ţin de sănătate”, spune Cornel Uţiu.
    Ca planuri de viitor, el menţionează o serie de noi investiţii pentru sporirea gradului de vizibilitate în mediul digital, mai ales că izolarea la domiciliu a determinat o migrare mai rapidă a clienţilor spre magazinele virtuale, investiţii planificate în ciuda costurilor mari de transport, care ajung în unele cazuri chiar şi la acelaşi nivel cu cel al produselor. Compania nu şi-a fixat însă ca ţintă să concureze individual pe zona de online, colaborând în schimb cu farmaciile care au intrat pe acest canal.

    1991
    Este înfiinţată compania PlantExtrakt, producător şi exportator de medicamente homeopate şi de materii prime pentru homeopatie şi fitoterapie

    1993
    Începe exportul de extracte gemoterapice

    1994
    PlantExtrakt intră pe piaţa farmaceutică românească cu produse fitoterapice şi gemoterapice

    1995
    Compania lansează în piaţa farmaceutică locală primele medicamente homeopate

    2004
    PlantExtrakt obţine certificarea GMP (good manufacturing practice) din partea ANMDM (Agenţia Naţională a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale)

    2006
    Este obţinută certificarea bio pentru culturi organice proprii de plante şi pentru recoltarea ecologică a plantelor din flora spontană

    2019
    PlantExtrakt devine parte a Martin Bauer Group (the nature network)

  • Tânăra care merge împotriva curentului şi se întoarce în România renunţând la salariul de mii de euro pentru a face o afacere în ţara sa

    Pe Cătălina Mihai antreprenoriatul a găsit-o la Londra, în urmă cu doi ani, pe vremea când lucra pentru Phillip Jeffries, un brand american care produce tapet de lux. Ajunsese să cunoască bine piaţa londoneză, iar în vara anului 2018, întoarsă în concediu în România, a vrut să testeze şi piaţa locală. De aici până la Moftapet a mai fost nevoie doar de câţiva paşi şi de o asociată în echipă – Tatiana Maria Gheorghioiu.

    În România, Cătălina Mihai a stabilit întâlniri cu studiouri de design şi a încercat să facă brandul cunoscut pe plan local. S-a întors în Londra, iar peste câteva luni a constatat că distribuţia de tapet Phillip Jeffries în România ajunsese la o valoare de 25.000 de lire (aproape 28.000 de euro). Cu primele semnale pozitive la orizont, a îndrăznit la mai mult.
    „După acest experiment, am vorbit cu prietena mea Tatiana Gheorghioiu, să lucrăm împreună la un business, plan care s-a şi concretizat. Am investit în acest concept aproximativ 5.000 de euro până acum şi am reuşit să finalizăm formalităţile anul trecut în septembrie”, povesteşte Cătălina Mihai. De atunci şi până acum, au vândut pe plan local tapet de
    20.000 de euro, ca reprezentanţi ai Phillip Jeffries în România. Cine sunt clienţii? De la arhitecţi la designeri de interior, toţi cei care pot găsi formula perfectă în care tapetul să ajungă pe pereţii clientului final.
    „Ca angajaţi, momentan, suntem doar eu şi Tatiana şi avem şi suportul biroului din Londra, pentru logistică”, mai spune Cătălina Mihai. La fel ca Moftapet, şi brandul Phillip Jeffries pornea tot cu paşi mici, în urmă cu patru decenii, într-un garaj din New Jersey, pus pe picioare de Eric şi Susan Bershad. Portofoliul număra pe atunci zece tipuri de tapet din fibre naturale. Din garajul american, tapetul Phillip Jeffries a ajuns din Sao Paolo până în Dubai şi din Jakarta până în New York. Apoi şi în România.
    Preţurile pornesc de la 40 de euro pe metru liniar şi variază în funcţie de material şi de munca depusă pentru creaţie. Tapetul poate avea tente de cânepă, de vinil care imită foiţa de aur, de frunză de bananier sau, pentru pretenţioşi, poate veni chiar cu o foiţă de aur lucrată manual de artizani. Cele mai scumpe variante ajung la 289 de euro pe metru liniar.
    „Pentru 2020, avem în plan să facem cunoscut brandul, iar designerii să acceseze prin intermediul nostru instrumentele pentru un design deosebit şi rapid. Din experienţa mea la Londra, am văzut că, odată ce designerii reuşesc să ne cunoască pe noi, dar şi produsele, ajungem să facem echipă bună împreună.”
    Cătălina Mihai spune că, în calitate de colaboratori ai producătorului american, produsele Phillip Jeffries se vând cu acelaşi preţ către designeri, şi nu la preţuri mai mari.
    „Momentan, ne desfăşurăm activitatea doar online, însă pe viitor avem în plan să deschidem un showroom şi să oferim designerilor şi arhitecţilor o varietate mai mare de produse la preţuri de producător”, spune Cătălina Mihai.
    Cum pentru orice detaliu de design interacţiunea directă este primordială, pandemia şi izolarea cu care aceasta a venit au frânat puţin din evoluţia Moftapet. Însă luxul are viaţă mai lungă decât coronavirusul, aşa că businessul merge mai departe.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Wieb Toys – producător de jucării robot (Sfântu Gheorghe)
    Fondatoare: Mihalcz Szende şi Kristo Kinga
    Investiţie iniţială: 42.000 de euro

    Roserry – brand de rochii (Bucureşti)
    Fondatoare: Carmen Dascălu
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    BBU restore – restaurări de clădiri şi mobilier (Cluj-Napoca şi Bucureşti)
    Fondatori: Vladimir şi Tudor Buburuzan
    Investiţii: 80.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    The Gentle Dentist – două clinici stomatologice (Bucureşti)
    Fondatoare: Beatrice Pătraşcu
    Investiţie iniţială: 650.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 1,4 mil. euro
    Prezenţă: în zonele Unirii şi Dorobanţi din Bucureşti

    Bere à la Cluj – producţie de bere artizanală (Cluj-Napoca)
    Fondator: Ferencz Vigh
    Investiţii: 200.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 120.000 de euro
    Prezenţă: HoReCa

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS: Cine este Gabriela Nistor, director general adjunct retail banking, Banca Transilvania

    Parcursul Gabrielei Nistor în cadrul Băncii Transilvania a început în urmă cu 25 de ani, iniţial ca ofiţer de credite la Cluj-Napoca. Ea a avansat apoi, pas cu pas, ca şef serviciu marketing (1995), director direcţia carduri (1999), director vânzări carduri şi dezvoltare produse (2003), director retail banking (2005) şi director executiv retail banking (2008); din 2007 este şi membru în consiliul de administraţie al băncii. Înainte de a-şi dezvolta cariera în domeniul bancar a lucrat în cadrul primăriei din Cluj-Napoca, ca economist la Petrom. 

  • Cum vor doi tineri să rezolve una dintre cele mai mari probleme ale şoferilor cu ajutorul matematicii

    Să găseşti un loc de parcare liber este una dintre cele mai mari provocări pe care le ai dacă eşti şofer atunci când ai drumuri de făcut în oraş. Pentru a rezolva această problemă mai multe start-up-uri locale s-au gândit să folosească matematica şi algoritmi de machine learning pentru a eficientiza acest proces pe infrastructura actuală a oraşelor din România.

    Unul dintre aceste start-up-uri este yeParking, o platformă care le permite proprietarilor de parcări să le închirieze altor utilizatori când acestea sunt libere, fiind practic un „Waze al parcărilor”. 

    „Acest sistem deschis oferă posibilitatea oricărui proprietar de parcări – de la cei individuali până la cei care deţin mai multe locuri de parcare, sau centrelor comerciale – să distribuie în comunitate în termenii şi condiţiile lor parcările existente astfel încât un loc de parcare să fie folosit la maximum. Statisticile arată că 60% din timp un loc de parcare stă liber, fiind rezervat sau alocat unei persoane fără ca maşina să fie neapărat acolo”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Lodoabă, cofondator al yeParking. Proiectul a pornit în urmă cu doi ani din spatele blocului, a povestit el.
    „Prin yeParking am adus în România conceptul de partajare a parcării, park sharing, şi totul a plecat de la două necesităţi foarte mari în societate – una este nevoia de opţiuni în ceea ce priveşte un loc de parcare pentru fiecare şofer şi a doua este nevoia de a folosi la maximim infrastructura existentă pentru a face ca lucrurile de parcare disponibile să fie utilizate la maximum.”

    Cum funcţionează mai exact platforma dezvoltată de yeParking? Aceasta poate fi utilizată ca aplicaţie mobilă pe telefon, având două componente: una prin care proprietarii pot să îşi listeze locurile de parcare şi să stabilească termenii şi condiţiile şi perioadele în care locul de parcare este liber şi implicit şi tarifele, şi a doua, care le permite   şoferilor să caute parcare, parcările disponibile fiind afişate în timp real pe hartă. Aceştia pot naviga în timp real pe hartă şi pot bifa locul ca fiind utilizat.

    „Dacă există sisteme de acces control noi ne integrăm cu ele – avem deja asemenea integrări şi automatizări realizate pentru procesul de intrare.  Din momentul în care şoferii au intrat cu maşina în locul de parcare şi au bifat că l-au ocupat începe tarifarea utilizării locului de parcare”, a punctat cofondatorul yeParking.

    În prezent, aplicaţia yeParking este folosită în Cluj-Napoca şi Braşov, iar în platformă sunt listate şi parcări din Bucureşti. Pe termen lung, start-up-ul are în plan să se extindă la nivel naţional.

    „În acest moment am depăşit 1.000 de locuri de parcare listate în aplicaţie. Ne propunem ca în etapele următoare, pe durata verii, să oferim suport în alte două oraşe din România, iar pe zona de parcări private deja ne bucurăm să anunţăm în premieră că începând de săptămâna trecută parcarea aeroportului din Cluj-Napoca acceptă plata online prin intermediul nostru fără a mai fi necesar ca utilizatorii să se dea jos din maşină şi să meargă la automatele de plată”, a precizat Mihai Lodoabă, adăugând că start-up-ul este foarte deschis să implementeze soluţia şi în parcarea aeroportului Henri Coandă din Otopeni.

    Prima parte a proiectului yeParking a fost dezvoltată în decurs de peste un an din fonduri proprii, resursele fiind alocate de agenţia Digital Republic. Ulterior, start-up-ul a reuşit să atragă o finanţare din partea ROCA X.

    „De curând am reuşit să beneficiem de ajutorul financiar şi de business de la Roca X, astfel încât să putem să ne dezvoltăm şi să putem să accelerăm partea aceasta de varietate de opţiuni în comunitate. De asemenea, şi mai de curând am reuşit să fim parte a programului de accelerare de la Techcelerator şi prin intermediul acestui program şi al fondului de investiţii Gapminder vrem să reuşim să aducem şi mai multe facilităţi în sistem”, a spus cofondatorul yeParking, menţionând că prima rundă de finanţare atrasă s-a ridicat la 50.000 euro.

    „Am reuşit să atragem o rundă iniţială de accelerare în valoare de 50.000 de euro care ne ajută să scalăm, iar pe lângă aceasta avem şi suport pe partea de business astfel încât să putem să oferim opţiunile de parcări private şi parcări din centre comerciale în următoarea perioadă. În 2020 avem în plan să creştem şi zona de parcări private ale companiilor. Acolo ţintim o piaţă estimată undeva la 2 milioane de euro ca şi capacitate”, a completat el.

    O echipă formată din mai mulţi studenţi din Sibiu lucrează de asemenea la un proiect care ar urma să-i ajute pe şoferi să-şi găsească mai repede un loc de parcare, identificarea acestora fiind realizată de un algoritm. Practic, aplicaţia va detecta locurile de parcare libere analizând informaţiile de pe camerele video dintr-un oraş şi va anunţa şoferii unde se află, printr-o aplicaţie mobilă.

    „Noi ne propunem să rezolvăm problema găsirii locului de parcare. Spre exemplu în ipoteza în care eşti părinte dimineaţa trebuie să ajungi la locul de muncă, să duci copilul la şcoală, poate să cumperi ceva, şi în toate aceste puncte trebuie să opreşti. Oriunde mergi nu găseşti loc de parcare.

    Noi venim cu o soluţie pentru această problemă, un algoritm de detecţie a locurilor de parcare şi o aplicaţie de mobil pe care o pot utiliza şoferii. Noi pe bazăm pe infrastructura deja existentă a oraşului, dar şi pe camere noi dacă este necesar. Programul funcţionează pe un algoritm de machine learning şi practic noi vedem în program cu verde dacă locul de parcare este liber şi cu roşu dacă este ocupat. De asemenea programul detectează şi cât timp a stat maşina acolo şi poate fi implementat pe orice cameră video, nu necesită camere video speciale“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Andreea Purţa, cofondator ParkingWizzard. Ea a precizat că ideea dezvoltării aplicaţiei a venit dintr-o frustrare proprie.

    „Cred că ideea a pornit dintr-o frustrare personală, a tuturor. Cel puţin noi suntem studenţi şi după ora 8 nu găsim la universitate niciun loc de parcare, nici la 2 kilometri de unitate. Am început să lucrăm la acest proiect în luna martie în cadrul programului Innovation Labs.“

    În prezent, echipa ParkingWizzard se află într-un prim stadiul în care se ocupă de construirea primei versiuni a produsului şi de dezvoltarea aplicaţiei mobile.
    „Deocamdată am reuşit să discutăm cu primăria Sibiu, şi am reuşit să obţinem o cameră pe care putem testa proiectul, dar deocamdată aşteptăm aprobările necesare”, a punctat ea.

    Cum va funcţiona aplicaţia dezvoltată de ParkingWizzard? “Utilizatorii vor deschide aplicaţia de pe telefonul mobil şi vor avea acces la o hartă. Această hartă le va indica câte locuri de parcare libere sunt în jur şi dacă este o parcare cu plată sau fără plată. Aceştia vor putea vedea şi cât de departe este parcarea.”

    Pe termen lung, start-up-ul şi-a propus să detecteze şi dacă şoferii au parcat pe trecerea de pietoni, sau în locuri în care nu este permis. În ceea ce priveşte metoda de monetizare, echipa ParkingWizzard s-a gândit la mai multe variante.
    „Ne-am gândit la un model mix de monetizare. Vrem să avem 3 pachete pentru aplicaţia de mobil: un pachet gratuit pe care îl poate utiliza oricine, un al doilea pachet este unul premium care va fi plătit pe lună sau pe an. Pentru a diferenţia pachetele ne-am gândit ca abonamentul premium să ofere o detecţie mai rafinată a locurilor de parcare. Ca utilizator al versiunii gratuite vei primi 1-2 propuneri de locuri de parcare, în timp ce utilizatorii premium vor avea acces la mai multe. Al treilea pachet ar fi unul pe o singură zi dedicat turiştilor care merg într-un oraş.”

    AI Automation Initiative
    Ce face? Platformă software cu componentă IoT dedicată fabricilor
    Necesar de finanţare: minimum 200.000 euro
    Invitat: Sorin Igna, cofondator şi CEO al AI Automation Initiative

    Crystal Matrix
    Ce face? Platformă online de work & task outsourcing
    Necesar de finanţare: 100.000 euro
    Invitat: Mihai Luchian, fondator şi CEO al Crystal Matrix

    ParkingWizzard
    Ce face? Aplicaţie mobilă bazată pe un algoritm de machine learning care detectează locurile libere de parcare
    Invitat: Andreea Purţa, cofondator al ParkingWizzard 

    Hello Chef
    Ce face? Platformă online prin care clienţii să poată avea acces la un chef care să vină să gătească la ei acasă
    Invitat: Irina Terente, team leader în cadrul Hello Chef

    IRIS Robotics
    Ce face? Soluţii software şi hardware în domeniul ro­boticii şi al automatizărilor hardware şi software
    Ţintă de venituri 2020: 300.000 euro
    Invitat: Andrei Marin, cofondator al IRIS Robotics, mizează pe dublarea afacerilor şi a numărului de angajaţi în 2020

    Avoteca.com
    Ce face? platformă online pentru servicii juridice
    Investiţie iniţială: circa 10.000-20.000 euro
    Finanţare atrasă până acum: 30.000 euro
    Invitat: Ana Maria Drăgănuţă Briard, fondator Avoteca.com

    UrbanAir şi NeoDelivery
    Ce face? Platforme de mobilitate urbană
    Finanţare atrasă până acum: 600.000 euro
    Invitat: Mihai Rotaru, fondator al Neobility, platforme de mobilitate urbană

    ID Medic
    Ce face? Soluţie software pentru eficientizarea procesului de diagnostic şi tratament realizat de paramedici
    Investiţie iniţială: circa 4.000 euro
    Necesar de finanţare: minimum 30.000-40.000 euro
    Invitaţi: Mihai Albu şi Andrei Moldovan, cofondatori al ID Medic

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Aeroportul din Cluj-Napoca dă tonul în materie de digitalizare. A implementat un model de plată cu telefonul mobil

    Începând din 14 mai, parcarea Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca devine prima din ţară care acceptă plata serviciilor digital, printr-o aplicaţie pentru dispozitivele mobile. GOTO Parking, administratorul parcării, împreună cu soluţia de parcări yeParking, deschid acest beneficiu tuturor şoferilor care accesează parcarea, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiilor menţionate.

    „În această perioadă, în care necesitatea limitării interacţiunilor nenecesare este tot mai pregnantă, ne bucurăm să venim cu această formă de plată sigură şi comodă pentru şoferi. Noua opţiune din aplicaţie completează planurile yeParking de a oferi comunităţii sale o gamă cât mai variată de opţiuni de parcare, precum şi cele mai eficiente metode de accesare a acestora. Pe această cale dorim să ne oferim deschiderea în a colabora cu operatorii şi administratorii de parkinguri, pentru a oferi comunităţii soluţii alternative de accesare şi plată a parcării, astfel încât conducătorii auto să poată efectua aceste operaţiuni având siguranţa folosirii propriilor telefoane mobile.” a declarat Mihai LODOABĂ, cofondator şi CEO yeParking.

    yeParking poate fi instalată, în mod gratuit, pe ambele sisteme de operare, iOS şi Android, iar plata pentru parcarea administrată de GOTO Parking la aeroportul din Cluj-Napoca se poate efectua prin simpla scanare a cardului de acces eliberat la intrare.

    Pe lângă opţiunea de plată a parcării de la aeroport, utilizatorii pot descoperi şi cea mai mare comunitate de parksharing din România. Harta interactivă oferă, în timp real, acces la sute de locuri de parcare libere din Cluj, Braşov şi din alte oraşe mari din ţară, distribuite de proprietari. Iar dacă se alătură lor, distribuindu-şi informaţiile privind parcarea, vor avea numai de câştigat.

    Activitatea din comunitate nu rămâne nerăsplătită. Membrii activi primesc pK (parkCoins), cu care pot diminua costul parcării sau pot debloca discount-uri la o listă de parteneri, care este în continuă creştere.

    Necesitatea unui sistem modern de gestionare a parcării Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj era uriaşă. Doar în 2018, aproape 2,8 milioane de pasageri au aterizat sau au decolat de aici. Iar numărul lor creşte de la an la an.

    „Plata direct de pe telefon a serviciilor oferite de GOTO Parking se înscrie într-un proiect mai amplu al nostru, prin care încercăm să venim în întâmpinarea dorinţelor clienţilor noştri. În mai puţin de un an, am reuşit să schimbăm multe aici, am simplificat accesul în parcare şi am fluidizat traficul. Această soluţie este o continuare firească a evoluţiei parcării, o completare pe măsura îmbunătăţirilor pe care le-am făcut în mod constant şi pe care le continuăm. Soluţiile digitale nu mai reprezintă o posibilă opţiune viitoare, ele fac astăzi parte din viaţa noastră şi au devenit aproape obligatorii, fiind adoptate de tot mai mulţi cetăţeni.

    Ne bucurăm că am reuşit ca prin implementarea acestei forme de plată să adăugăm încă o poziţie pe lunga listă a premierelor cu care se mândresc clujenii: prima parcare de aeroport din România unde plata se poate face de pe telefonul mobil”, a declarat Adrian Lotrean, administrator GOTO Parking.

    Prin introducerea plăţii direct de pe mobil, GOTO Parking se înscrie în tendinţa generală de digitalizare a companiilor din judeţul Cluj, beneficiind de oferta de servicii a yeParking, una din companiile locale de IT, însă comunitatea locală este cea care va profita din plin de accesibilitatea, uşurinţa si siguranţa plăţii cu telefonul mobil, dispozitivul care ne însoţeşte, astăzi, pretutindeni. Cetăţenii vor putea plăti contactless, în deplina siguranţă, folosind cel mai uzual obiect.

     

     

     


     

  • Care este al doilea oraş din România care va avea metrou. Totul este stabilit, a fost anunţată şi data finalizării construcţiei

    Metroul din Cluj se află aproape de etapa de execuţie, spune primarul Emil Boc, în acest moment lucrându-se la studiul de fezabilitate. Pe lângă metrou, va exista şi un tren metropolitan care va asigura legătura între localităţile din jurul Clujului.

    „Deja se lucrează la studiul de fezabilitate pentru construcţia metroului din Cluj şi a trenului metropolitan. Suntem în faza premergătoare lansării licitaţiei de execuţie şi construcţie. Am parcurs toţi ceilalţi paşi. Este o distanţă de 16 kilometri care va prinde zona metropolitană”, a spus Emil Boc în videoconferinţa Confidex – Despre încrederea în economie în vreme de criză, organizată de Ziarul Financiar şi Impetum Group.

    Emil Boc a mai adăugat că, din planul de interconectare a localităţilor din judeţ, fac parte mai multe staţii de transport în comun, cu park & ride la intrări şi ieşiri.

    „Vrem să conducem atât la mobilitate, cât şi la dezvoltare economică. Clujul poate rămâne competitiv doar dacă se gândeşte de pe acum la viitor. Peste zece ani cu siguranţă vom avea metrou la Cluj.”

    Planurile pentru interconectarea judeţului se fac pe o rază de până la 50 de kilometri în jurul reşedinţei de judeţ.

    „Studiem şi mobilitatea urbană, şi localizarea unor investiţii – unde va fi componenta de IT, unde va fi componenta manufacturieră, unde va fi componenta de agricultură. Oamenii trebuie să poată avea locuri de muncă şi să poată veni din orice parte a judeţului”, a spus Emil Boc.

    El a adăugat că, în acest moment, există discuţii şi pentru un al treilea mall din Cluj-Napoca. În prezent, în oraş există mallul Iulius, dezvoltat de Iulian Dascălu, şi mallul Vivo!, al austriecilor de la Immofinanz.

     

  • Un cunoscut producător românesc a început producţia de biocide

    Produsul românesc de cosmetice Farmec a anunţat într-un comunicat de presă că începe producţia de biocide pentru uz personal şi medical. Urmând recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, dezinfectanţii au ca substanţă activă alcoolul în proporţie de minim 70%. În urma testelor de laborator, compania a obţinut avizele necesare pentru biocide de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, avize care atestă acţiunea virucidă, bactericidă şi fungicidă a produselor.  

    Un element de noutate în portofoliul Farmec sunt dezinfectanţii pentru mâini şi suprafeţe din gama Dermofarm pe bază de alcool etilic 80% v/v, creaţi special pentru unităţile medicale. Produsele sunt disponibile spre achiziţionare în varianta de 750 ml şi de 5 l. Capacitatea de producţie pentru biocidele Dermofarm este de aproximativ 700.000 de unităţi pe lună.

    „În contextul actual, ne-am organizat toate resursele şi ne-am adaptat liniile de producţie, prioritizând produsele igienizante, dezinfectante şi antibacteriene pentru a răspunde nevoilor şi cerinţelor din piaţă, în special solicitărilor venite din partea instituţiilor, care luptă în prima linie împotriva răspândirii noului virus COVID-19. Am implicat toţi specialiştii din cadrul companiei în acest amplu proces de producţie şi depunem toate eforturile să obţinem materiile prime şi ambalajele necesare pentru a acoperi cererea de pe piaţă şi pentru a oferi un preţ corect. În plus, le mulţumesc membrilor Ministerului Economiei pentru suportul acordat în urgentarea avizării biocidelor”, a declarat Mircea Turdean, Director General Farmec.

    La începutul crizei declanşate de noul Coronavirus, compania clujeană a demarat în regim de urgenţă producţia a două igienizante pentru mâini Farmec pentru uz personal, a unui nou săpun lichid antibacterian Farmec, precum şi a produsului Nufăr dezinfectant universal într-un format extins, cu trigger, pentru o utilizare mai practică, precum şi la volume mai mari.
    În continuare, prioritatea companiei Farmec este cercetarea şi dezvoltarea produselor dezinfectante noi, esenţiale pentru sănătatea publică în această perioadă de criză, şi de a-şi aduce aportul de experienţă, capacitate de producţie şi distribuţie în beneficiul  populaţiei din România.

    Farmec S.A. Cluj-Napoca – cel mai mare producător de cosmetice cu capital 100% românesc. În aprilie, reţeaua de magazine de brand deţinute de Farmec cuprinde 8 magazine Farmec, localizate în Cluj-Napoca, Arad, Braşov, Sibiu, Târgu Mureş şi Timişoara, 20 magazine Gerovital care se găsesc în Cluj-Napoca, Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Craiova, Ploieşti, Suceava, Iaşi, Piatra Neamţ, Galaţi, Oradea, Sibiu şi Râmnicu Vâlcea şi 2 magazine Gerovital deschise prin sistemul de franciză, la Bacău şi Piteşti.
     

     

  • Un cunoscut producător românesc a început producţia de biocide

    Produsul românesc de cosmetice Farmec a anunţat într-un comunicat de presă că începe producţia de biocide pentru uz personal şi medical. Urmând recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, dezinfectanţii au ca substanţă activă alcoolul în proporţie de minim 70%. În urma testelor de laborator, compania a obţinut avizele necesare pentru biocide de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, avize care atestă acţiunea virucidă, bactericidă şi fungicidă a produselor.  

    Un element de noutate în portofoliul Farmec sunt dezinfectanţii pentru mâini şi suprafeţe din gama Dermofarm pe bază de alcool etilic 80% v/v, creaţi special pentru unităţile medicale. Produsele sunt disponibile spre achiziţionare în varianta de 750 ml şi de 5 l. Capacitatea de producţie pentru biocidele Dermofarm este de aproximativ 700.000 de unităţi pe lună.

    „În contextul actual, ne-am organizat toate resursele şi ne-am adaptat liniile de producţie, prioritizând produsele igienizante, dezinfectante şi antibacteriene pentru a răspunde nevoilor şi cerinţelor din piaţă, în special solicitărilor venite din partea instituţiilor, care luptă în prima linie împotriva răspândirii noului virus COVID-19. Am implicat toţi specialiştii din cadrul companiei în acest amplu proces de producţie şi depunem toate eforturile să obţinem materiile prime şi ambalajele necesare pentru a acoperi cererea de pe piaţă şi pentru a oferi un preţ corect. În plus, le mulţumesc membrilor Ministerului Economiei pentru suportul acordat în urgentarea avizării biocidelor”, a declarat Mircea Turdean, Director General Farmec.

    La începutul crizei declanşate de noul Coronavirus, compania clujeană a demarat în regim de urgenţă producţia a două igienizante pentru mâini Farmec pentru uz personal, a unui nou săpun lichid antibacterian Farmec, precum şi a produsului Nufăr dezinfectant universal într-un format extins, cu trigger, pentru o utilizare mai practică, precum şi la volume mai mari.
    În continuare, prioritatea companiei Farmec este cercetarea şi dezvoltarea produselor dezinfectante noi, esenţiale pentru sănătatea publică în această perioadă de criză, şi de a-şi aduce aportul de experienţă, capacitate de producţie şi distribuţie în beneficiul  populaţiei din România.

    Farmec S.A. Cluj-Napoca – cel mai mare producător de cosmetice cu capital 100% românesc. În aprilie, reţeaua de magazine de brand deţinute de Farmec cuprinde 8 magazine Farmec, localizate în Cluj-Napoca, Arad, Braşov, Sibiu, Târgu Mureş şi Timişoara, 20 magazine Gerovital care se găsesc în Cluj-Napoca, Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Craiova, Ploieşti, Suceava, Iaşi, Piatra Neamţ, Galaţi, Oradea, Sibiu şi Râmnicu Vâlcea şi 2 magazine Gerovital deschise prin sistemul de franciză, la Bacău şi Piteşti.