BusinessMagazin

Tag: club

  • Smart Business: de ce a renunţat un tânăr de 25 de ani la sportul de performanţă pentru a intra în business?

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i prezentăm pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.

  • A inceput noua eră la Rapid! Buget RECORD investit de noul acţionar al echipei

    Angelescu a preluat un pachet de 40% din actiuni, iar deocamdata este neclar cine detine restul de 60%. Un lucru este cert: “Nu va exista un actionar majoritar la Rapid”, spun oficialii clubului.
     
    Alaturi de Victor Angelescu, au fost prezenti azi la conferinta de presa Daniel Pancu, Constantin Schumacher si Florin Manea.
     
    Impresarul Manea urmeaza sa detina un rol important in alcatuirea unei strategii de transferuri pe viitor.
     
    Obiectivul clubului: promovarea in Liga 1 in 2020.
     
    Sezonul trecut, Victor Angelescu a detinut clubul Sportul Snagov, si spune ca a fost convins sa vina la Rapid dupa ce a vazut meciul dintre Academia Rapid si CSA Steaua, scrie sport.ro

  • Uimitorul contract al unui bugetar. E plătit regeşte şi programul e mai mult decât flexibil: de luni până vineri, între orele 8-12 şi 15-19

    ProSport a intrat în posesia unor documente care atestă că, în acest moment, Lăcătuş NU are clauze de performanţă reale la gruparea Armatei.
    Reacţia celor implicaţi este uşor diferită. Comandantul Petrea dă asigurări că informaţiile sunt eronate şi că Lăcătuş a semnat anexa privind clauzele de performanţă. La rândul său, Lăcătuş însuşi afirmă că nu a semnat pentru că documentele n-au fost definitivate, dar că “nu este o problemă” pentru că, fără îndoială, ţinta va fi promovarea.

    Iată felul în care a evoluat relaţia contractuală a lui Marius Lăcătuş cu CSA Steaua.  

    PRIMUL CONTRACT: 120.000 de lei pe an, sumă majorată în fiecare sezon cu minimum 20%. Obiectivul – promovare succesivă până în Liga 1

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • De la premiul Oscar la doi oameni în sală: final de carieră pentru Kevin Spacey?

    Billionare Boys’s Club, ultimul film al lui Kevin Spacey, a obţinut doar 126 de dolari în ziua premierei.

    În ciuda faptului că distribuţia mai includea şi nume precum Ansel Elgort sau Taron Egerton, filmul a debutat în doar 10 oraşe din Statele Unite. Interesul a fost atât de scăzut, încât media de încasări pe cinematograf a fost de doar 12,75 dolari – mai puţin decât preţul a două bilete.

    În comparaţie, un film din 2017 avându-l pe Spacey în rolul principal, Baby Driver, a generat vânzări de peste 20 de milioane de dolari în weekendul de lansare.

    Recompensat cu două premii Oscar şi considerat unul dintre cei mai talentaţi actori ai generaţiei sale, Kevin Spacey a dispărut din viaţa publică după un val de acuzaţii de abuz sexual care i s-au adus la sfârşitul anului trecut. Momentan, procuratura din Los Angeles analizează mai multe acuzaţii de abuz sexual aduse lui Kevin Spacey, a cărui carieră a fost întreruptă brusc, după ce mai mulţi bărbaţi au spus că actorul american i-a molestat sexual.

  • Colecţia Ligia şi Pompiliu Macovei. Comorile adunate şi create de o pictoriţă şi un abil arhitect, devenit diplomat. „Nu a fost un comunist, a fost un om care a trăit momentul istoric”

    Într-o zonă unde buldozerele lui Ceauşescu nu au mai reuşit să ajungă, pe strada 11 Iunie, la numerele 36-38, foarte aproape de Dealul Patriarhiei şi de un club frecventat de mulţi bucureşteni tineri, se încăpăţânează să reziste o casă cu un interior plin de culoare şi bun gust. Adăposteşte colecţia Ligia şi Pompiliu Macovei, ce cuprinde comori create sau strânse de o artistă plastică şi un arhitect ajuns diplomat.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • “Mai bine desfiinţăm clubul, decât să-l dăm PSD-ului! Nu ne băgăm slugi la ei!” SSC Farul, la un pas să se retragă din Liga 2. Încolţită, echipa suporterilor n-are unde să joace. Delegatul lui Burleanu n-a omologat stadionul din Constanţa

    Conflictul cu liderii politici din Constanţa le este fatal actualilor proprietari, care spun că preferă să desfiinţeze clubul decât să-l dea pe mâna PSD. „Ni s-a spus clar că echipa nu va juca în Liga 2 decât dacă le-o cedăm lor. N-avem de gând să facem asta. Mai bine murim în picioare, decât să ne băgăm slugi la PSD“, afirmă unul din membrii fondatori ai SSC Farul.
     
    În acest moment, soarta clubului atârnă de un fir de păr. SSC Farul nu are contract de închiriere pentru stadion după ce Adrian Pitu, fostul preşedinte, l-a reziliat exact înainte să îşi dea demisia. DJTS Constanţa, forul care încă mai are în proprietate arena, refuză să mai semneze un nou contract de închiriere, chiar dacă ar fi vorba doar de un singur meci.
    ProSport a discutat cu surse din anturajul echipei şi a aflat că s-a căutat soluţie alternativă, dar conducătorilor li s-a transmis, din mai multe localităţi, că e ordin de sus să nu fie primiţi.
     
    Adrian Pitu (centru, zâmbind) este acuzat de suporterii Farului că le-a cerut să trimită 100 de oameni la mitingul PSD organizat în iunie în Piaţa Victoriei. Pitu a negat, afirmând pentru ProSport că este “apolitic”. Ulterior, au apărut poze cu el conducând delegaţia partidului la manifestaţie. În calitate de preşedinte la Farul, Pitu a reziliat contractul pentru stadion, apoi şi-a dat demisia. Anularea contractului de închiriere a pus acum clubul în situaţia de a nu avea unde să joace
     
    Un delegat de la FRF a descins luni la stadionul Farul, ca să-l verifice în vederea omologării. Arena n-a primit avizul federaţiei, iar martori oculari au povestit, pentru ProSport, că în faţa lui Doru Dincă, şeful AJF Călăraşi şi membru al Comisiei FRF de omologare, a izbucnit o ceartă între conducătorii clubului şi reprezentanţii DJTS Constanţa.
     
    Mai mult decât atât, firma de pază angajată de DJTS Constanţa i-a interzis delegatului FRF să viziteze şi anexele arenei! Acesta a inspectat, totuşi, o parte a stadionului şi a fost nemulţumit că la tribuna a II-a exista încă vegetaţie, că o sală de la tribuna oficială era insalubră şi că instalaţia de sonorizare nu funcţiona. Una peste alta, problemele constatate ar fi „mărunte, dar multe“. În plus, rămâne aspectul juridic, care este esenţial: fără contract de închiriere cu proprietarul DJTS Constanţa, pe Farul nu se poate juca.
     

  • Cine este milionarul român misterior care a cumpărat Rapidul şi aruncă cu bani peste tot

    Omul de afaceri Victor Angelescu (34 de ani), a preluat 40% din acţiunile clubului Rapid Bucureşti, anunţă Telekom Sport. Milionar în euro, Angelescu revine în atenţia opiniei publice după ce s-a retras subit de la Sportul Snagov, unde promitea investiţii impresionante.
     
    Primarul Sectorului 1, Dan Tudorache, a confirmat informaţia, pentru Digi Sport: “Sunt mai mulţi oameni de afaceri. Este şi unul cu mai multe acţiuni, domnul Victor Angelescu, care are 40% din acţiuni. O să vedeţi în perioada următoare ce oameni mai sunt implicaţi. Le vom pune la dispoziţie baza Pro Rapid, contra cost, desigur”

    Victor Angelescu este director al APS România (Asset Portfolio Servicing). După ce a fost prezentat în cadrul unei conferinţe de presă la Snagov, Angelescu promitea un buget de 1 milion de euro, construirea unui nou stadion şi obiectivul cerut era promovarea în Liga 1 Betano. Acum, antrenorul Rapidului, Constantin Schumacher, spune că giuleştenii au parte de condiţii excelente: “Am venit în cantonament la munte, plecăm în cantonament la baza lui Fener, avem meciuri cu echipe din Liga a II-a din Turcia… Nu am ce să le reproşez. Plus, jucătorii, la fel, nu au ce să reproşeze. Pentru că li s-au mărit contractele, li s-au dublat la unii jucători”, a spus tehnicianul, conform sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Parcul de distracţii din România unic în Europa: cum arată singurul parc de aventură deschis într-o salină

    Club Aventura Praid este unicul parc subteran de aventură din Europa, deschis în 2012 în salina Praid, cu o investiţie iniţială de circa 100.000 de euro, la care s-au adăugat ulterior încă 150.000 de euro.

    Doi ani mai târziu, Marian Petrescu, proprietarul parcului, a investit încă 30.000 în deschiderea unui nou parc de aventură la Băile Tuşnad. În 2014, alături de un asociat, Petrescu a decis să îşi extindă businessul şi în zona Moldovei deschizând parcul de aventură Hamak din judeţul Iaşi, cu o investiţie de 50.000 de euro, care a ajuns, în urma unor modificări ulterioare, la 120.000 de euro.

    Anul trecut, cifra de afaceri a celor trei businessuri s-a ridicat la aproape 250.000 de euro. Cea mai mare parte a veniturilor (150.000 de euro) a fost generată de Club Aventura Praid, urmată de Hamak (circa 80.000 de euro). Parcul de la Băile Tuşnad a avut venituri de 16.000 de euro.

    Investiţiile anuale se ridică la 10-15.000 de euro şi sunt direcţionate în general pe partea de mentenanţă. Pentru anul acesta, Petrescu plănuieşte să investească circa 30.000 de euro în parcul de aventură Praid, pentru modificarea traseelor existente, înlocuirea elementelor şi realizarea a trei trasee noi, unul pentru adulţi şi două pentru copii; pentru parcurile de aventură Băile Tuşnad şi Hamak nu sunt planificate investiţii de extindere.

    Iarna, parcurile Băile Tuşnad şi Hamak sunt închise şi generează doar cheltuieli, spune proprietarul. Salina Praid este însă deschisă tot timpul anului. În cadrul celor trei parcuri de aventură lucrează, în sezon, 25 de angajaţi.

     

  • Unde se distrează românii în timpul liber

    „Muncim trei luni ca să susţinem afacerea 12 luni”, spune Romi Ivan, administrator al parcului de aventură Gurasada Park din Hunedoara, grăbit să închidă telefonul pentru a se ocupa de clienţi. La fel mi se răspunde şi în partea cealaltă a ţării, pe litoral: „Suntem ocupaţi cu nişte grupuri de israelieni”, îmi spun cei de la aquaparkul Paradis Land din Neptun.

    În sezon, parcurile acvatice şi de aventură din România sunt invadate de turişti dornici de distracţie. Zilnic, proprietarii parcurilor primesc sute de vizitatori, iar în weekenduri numărul acestora ajunge, uneori, şi la câteva mii. Astfel, nu e de mirare că reprezentanţii businessurilor de profil susţin, aproape în unanimitate, că piaţa locală a activităţilor de weekend este caracterizată în ultimii ani de un trend ascendent. „Piaţa de profil evoluează pozitiv, în sensul unei creşteri de 5-15% pe an. Cred că îşi va menţine acelaşi ritm, cu menţiunea că evoluţia sa este strâns legată de cea a economiei în general”, spune Adrian Apostu, acţionar şi manager al parcului de aventură Dino Parc. La fel, Ciprian Hanea, proprietarul Arka Park, spune că „din punctul meu de vedere, mai există potenţial de dezvoltare pe piaţa parcurilor de aventură. Este o activitate în natură, care generează un proces de învăţare pentru fiecare participant”.

     

  • „În momentul actual suntem undeva în preistoric şi fără investiţii majore vom rămâne acolo”

    În opinia lui Marian Petrescu, proprietar a trei parcuri de aventură şi totodată preşedintele ARCOPA (Asociaţia Română a Constructorilor şi Operatorilor de Parcuri de Aventură), adevărata problemă care împiedică evoluţia pieţei este lipsa investiţiilor: „În momentul actual suntem undeva în preistoric şi fără investiţii majore vom rămâne acolo”, exemplificând cu sistemele de siguranţă folosite de proprietarii de parcuri de aventură, pe care aceştia nu sunt dispuşi să le schimbe cu modele noi, mai sigure. „În domeniul nostru, majoritatea parcurilor de aventură au un sistem de asigurare a participantului de clasa A. Unii proprietari nu doresc să investească în sisteme mai avansate, spre exemplu din clasa D, cea mai sigură în momentul de faţă.”

    Un alt antreprenor, Ciprian Hanea, spune că „legat de parcurile de aventură, încă mai avem multe de dezvoltat în acest domeniu, în România. În primul rând, înfiinţarea unei asociaţii a parcurilor de aventură şi tematice”. În schimb, Petrescu, în calitate de preşedinte al ARCOPA, susţine că în asociaţie sunt înscrişi doar „cinci proprietari de parcuri” şi că „se cam lasă tăcerea în rândul lor” atunci când antreprenorii trebuie să se implice sau să plătească taxe către asociaţie, care plăteşte, la rândul său, taxe către cei din afară, la care este afiliată.

    „În momentul actual suntem undeva în preistoric şi fără investiţii majore vom rămâne acolo”