BusinessMagazin

Tag: Cipru

  • Povestea lui Stelios Haji-Ioannou, fondatorul easyJet

    Haji-Ioannou s-a născut în anul 1967, în Atena, fiind al doilea dintre cei trei copii ai familiei sale. A obţinut o diplomă în economie la London School of Economics şi un master în transport, comerţ şi finanţe de la Cass Business School.

    Stelios şi-a început cariera devreme, la 21 de ani, când s-a implicat în afacerea de transporturi maritime a tatălui său. La împlinirea vârstei de 25 de ani, el a primit de la părinţi 30 milioane de lire sterline pentru a-şi deschide propria companie, Stelmar Shipping, pe acelaşi segment de business, pe care a vândut-o în 2005 cu 1,3 miliarde de dolari.

    Afacerea ce i-a conferit un nume cunoscut în business a fost înfiinţarea companiei aeriene low cost easyJet, în 1995, când avea 28 de ani, companie ce a căpătat o mare notorietate în domeniul transportului aerian. Strategia sa a constat în stabilirea unor tarife foarte scăzute pentru a atrage clienţi care nu şi-ar fi permis să călătorească cu avionul din cauza preţurilor mari. În 2000, easyJet a fost parţial listată la bursa din Londra, însă Haji-Ioannou împreună cu familia sa au rămas principalii acţionari. Astăzi, easyJet este una dintre cele mai mari companii de transport aerian low cost la nivel european, cu o flotă de 217 avioane, ce transportă peste 60 de milioane de pasageri anual.

    În completarea acestui segment de business, Stelios şi-a extins investiţiile spre domenii precum călătoriile sau timpul liber, cu scopul de a oferi clienţilor săi servicii de transport, cazare, masă şi relaxare la preţuri reduse. Astfel, antreprenorul şi-a dezvoltat afacerea înfiinţând easyGroup, care deţine licenţele numeroaselor braduri ”easy”, inclusiv linia aeriană.

    El deţine şi o fundaţie de caritate, Fundaţia Filantropică Stelios, care sprijină educaţia, precum şi iniţiativele antreprenoriale şi de mediu prin furnizarea de finanţare şi consultanţă în Marea Britanie, Grecia şi Cipru. De asemenea, sponsorizează premii anuale în bani pentru antreprenori din aceleaşi trei state.

    Haji-Ioannou este membru al New Enterprise Council, un grup înfiinţat pentru a consilia Partidul Conservator din Marea Britanie privind politca de afaceri. El a ţinut, însă, să afirme că această apartenenţă nu reflectă nicio afiliere politică.

    În 2006, la vârsta de 39 de ani, Stelios Haji-Ioannou a primit rangul de cavaler de la Regina Elisabeta a II-a pentru servicii de antreprenoriat, iar din 2009 el este consul general onorific al Republicii Cipru în principatul Monaco, acolo unde locuieşte în prezent.

  • ​Cine este managerul care vinde cel mai mult whiskey în România

    Managerul cipriot Constandinos Efthymiou este, de la începutul anului 2015, director regional pentru Europa Centrală şi de Est al PPD, unul dintre cei mai mari distribuitori de băuturi spirtoase de pe piaţa locală. Compania pe care o conduce a înregistrat pe piaţa locală venituri de peste 30 de milioane de lei, în creştere cu 9,5% faţă de anul trecut, şi mizează în continuare pe apetitul pentru băuturi premium al românilor, în contextul unei pieţe în declin.

    Consumatorii români se orientează, din ce în ce mai mult, de la băuturile tradiţionale spre cele internaţionale. Creşte preferinţa consumatorilor pentru vodcă, rom şi gin, nevoile lor încep să evolueze spre băuturi mai sofisticate şi spre branduri premium, precum single-malt-uri, sunt mai receptivi la ritualuri de consum, precum consumul de cocktailuri, răspândit în toată lumea“, observă Constandinos Efthymiou, director regional în zona Centrală şi de Est al importatorului şi distribuitorului de băuturi spirtoase cipriot Photos Photiades Distributors.

    Compania pe care o conduce este distribuitorul exclusiv al produselor din portofoliul Diageo, liderul pieţei mondiale de băuturi spirtoase, şi a înregistrat anul trecut pe piaţa locală o cifră de afaceri  de 147 milioane de lei (circa 33,2 milioane de euro), în creştere cu 9,5% faţă de anul trecut, când veniturile înregistrate de companie erau de 133,7 milioane de lei, cu un profit net de 4,3 milioane de lei (circa 1,6 milioane de euro), de asemenea în creştere faţă de valoarea de 6,2 milioane de lei (1,39 mil. euro) la care se plasa în 2009. 

    Observaţiile lui Efthymiou vin după doar câteva luni de activitate pe piaţa locală, România intrând în responsabilitatea sa la începutul lui 2015. Experienţa lui Efthymiou cu românii este însă mai îndelungată şi se leagă chiar de începuturile carierei sale. În 2007, după ce a absolvit studiile în Regatul Unit, a început să lucreze în cadrul Băncii Transilvania, odată cu deschiderea subsidiarei din Cipru a acesteia. „A fost o experienţă fantastică ce mi-a adus primul contact cu România şi cu românii. Este cu siguranţă unul dintre motivele pentru care am acceptat să fiu promovat ulterior într-o funcţie care să îmi permită să petrec atât de mult timp în România“, îşi aminteşte Efthymiou.

    În 2008, a început să lucreze pentru PPD Cipru ca manager de operaţiuni al acesteia şi, câteva luni mai târziu, a devenit responsabil pentru lansarea operaţiunilor din Croaţia ale companiei. A lucrat vreme de doi ani ca manager de operaţiuni pe piaţa croată, de unde a fost promovat în funcţia de director general. În 2012, PPD a pus bazele unui nou birou în apropierea Sloveniei, de activităţile căruia a devenit de asemenea responsabil, iar la începutul anului 2015 a fost promovat în funcţia de director regional al companiei pentru Europa Centrală şi de Est, prin care au intrat în responsabilitatea sa şi operaţiunile de pe piaţa locală ale PPD. „Sunt încântat de oportunitatea de a lucra în România şi de a fi expus unei culturi cu care am avut o experienţă pozitivă în cadrul primului meu job“, descrie managerul experienţa cu România, care, de la noua funcţie, a devenit şi locul în care trăieşte.

    Compania pe care o conduce face parte dintr-o piaţă locală a băuturilor spirtoase estimată la un volum de 109,2 milioane de litri, în scădere cu 4,1% faţă de anul trecut şi dominată de băuturi produse la nivel local, doar 7,8 milioane de litri din aceasta aparţinând segmentului băuturilor spirtoase importate, potrivit informaţiilor transmise de compania de cercetare axată pe piaţa băuturilor alcoolice IWSR. În total, valoarea de retail a băuturilor spirtoase în România a ajuns la circa 8,5 milioane de dolari, în scădere cu 0,4% faţă de 2013.

  • Armatori greci analizează posibilitatea de a transfera sediile în Republica Cipru din cauza crizei economice

    Directorul general al Biroului cipriot pentru activităţi navale, Thomas Kazakos, a confirmat că mai multe companii elene au început să se intereseze de taxele practicate şi de alte chestiuni administrative.

    “Ţinând cont de situaţia din Grecia, este o consecinţă normală ca unii armatori să îşi caute o a doua bază în Republica Cipru; dincolo de afinităţile naţionale, sociale şi religioase, există şi cooperarea pe care am avut-o de ani întregi”, a explicat Kazakos.

    “Noi le oferim informaţiile, iar decizia le aparţine”, a subliniat oficialul cipriot.

    Kazakos a dat asigurări că industria navală din Republica Cipru nu va fi afectată de evoluţiile negative din Grecia.

  • Tânărul de 25 de ani care are un job perfect. Este plătit să facă ce alţii doar visează

    Costin Marian, un tânăr în vârstă de 25 de ani, fotograf freelancer din Mediaş, este câştigătorul unui concurs care îi permite să călătorească timp de patru luni în destinaţii precum Turcia, Grecia, Cipru, Egipt sau Dubai.

    Tânărul a participat la un concurs organizat de agenţia de turism online Paravion.ro şi va porni în călătorie astăzi. El urmează să călătorească în următoarele patru luni în mai bine de 10 destinaţii oferite de Paravion.ro, unde va fotografia, filma şi va comunica zilnic pe canalele social media ale agenţiei de turism şi despre toate obiectivele turistice, hotelurile, plajele şi oraşele pe care le vizitează.

    El şi-a început noul job pe 25 mai, cu o călătorie de o săptămână în Antalya, şi va continua cu Zakynthos, Rhodos, Kos, Bodrum, Creta, Cipru, Palma de Mallorca, Tenerife, Egipt, Dubai şi alte destinaţii de top oferite de Paravion.ro.

    Potrivit informaţiilor Paravion.ro, în concursul demarat pe 15 aprilie s-au înscris peste 300 de călători din toate zonele ţării. Costin Marian s-a înscris cu un videoclip de 59 de secunde despre Iordania, destinaţia sa preferată, şi deşi competiţia a fost foarte strânsă, a reuşit să convingă juriul. Toate cheltuielile de călătorie şi banii de buzunar pe parcursul celor patru luni sunt acoperite de Paravion.ro. 

  • Ce efecte va avea asupra economiei reducerea TVA de 15 puncte procentuale la alimente

    Este cea mai importantă resursă pentru bugetul de stat şi a doua sursă de bani pentru bugetul consolidat, buget care în ultimii ani a fost prins în menghina consolidării fiscale şi va continua să fie având în vedere regulile bugetare stricte europene. Motiv pentru care o reducere a acestei taxe, chiar şi numai pentru anumite categorii de produse, a stat sub semnul puţin probabilului. Dar surpriza s-a produs, guvernul aprobând reducerea TVA la toate alimentele, fără diferenţeri, la băuturile nealcoolice şi la serviciile de alimentaţie publică începând cu 1 iunie 2015. Iar ajustarea va fi semnificativă, de 15 puncte procentuale, de la 24% la 9%.

    Măsura este bună, dorită şi aşteptată. Reprezintă o intrare în normalitate având în vedere că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au cote reduse de TVA la alimente, după cum spun consultanţii fiscali. În Belgia, Polonia, Cipru sau Italia, cotele reduse de TVA la produsele alimentare sunt mai mici decât în România, fiind în intervalul 4% – 6%. În Germania, TVA la produsele alimentare este de 7%, iar în Austria este 10%.

    După anunţarea măsurii, au apărut imediat întrebări privind efectele reducerii TVA. În ce măsură diminuarea TVA se va regăsi în preţul de la raft al produselor? Vor prefera comercianţii să îşi majoreze marjele de adaos comercial? Va creşte consumul? Cât de sustenabilă este măsura şi ce impact va avea asupra bugetului? Va scădea cu adevărat evaziunea fiscală?

    Reducerile de taxe sunt benefice pentru populaţie şi pentru economie în general. Ajustarea TVA la produsele alimentare la 9% va avea atât consecinţe macroeconomice, cât şi bugetare sau sociale având în vedere că alimentele au cea mai mare pondere în coşul zilnic de consum al românilor. Măsura poate contribui la relansarea consumului intern prin creşterea veniturilor disponibile ale populaţiei, odată cu diminuarea preţurilor. Retailerii au promis să transfere scăderea TVA în preţul la raft, pentru că sunt la capătul lanţului. Tododată, ajustarea TVA va stimula creşterea economică, dar va determina şi diminuarea inflaţiei. Unii analişti s-au grăbit să reducă puternic estimările privind inflaţia din acest an spre 0% sau chiar în teritoriul negativ şi majorează prognozele privind creşterea economică, peste 3%.

    Calculele Ministerului Finanţelor indică faptul că în urma reducerii TVA la produsele alimentare PIB-ul poate înregistra în anul 2015 o creştere adiţională de 0,2 puncte procentuale, iar consumul populaţiei se estimează că se va majora suplimen-tar cu 0,3 puncte procentuale. Iar în anul 2016, la creşterea reală a PIB se vor mai adăuga 0,4 puncte procentuale. Un im-pact semnificativ se va înregistra şi în cazul inflaţiei. Ministerul Finanţelor anticipează că inflaţia medie anuală se va reduce cu 1,1 puncte procentuale în primul an de aplicare a propunerilor de reducere a TVA.

    Piaţa a mai fost testată în 2013 cu relaxarea fiscalităţii, atunci când guvernul a decis să extindă aplicarea cotei reduse de 9% la produsele de panificaţie. Ulterior, oficialii guvernamentali au discutat despre o nouă extindere a aplicării cotei reduse, însă doar pentru alimente de bază (carne, lapte etc). Din aceste motive, decizia aplicării cotei de 9% la toate produsele ali-mentare a fost o surpriză.

    Pentru ce se aplică reducerea TVA? Industria alimentară românească, dominată la vârf de multinaţionalele din producţia de uleiuri, zahăr şi dulciuri, dar formată în eşalonul doi din afaceri antreprenoriale româneşti, a generat anul trecut o cifră de afaceri cumulată de aproape 40 miliarde de lei (9 miliarde de euro), dar cu un sold negativ  – diferenţa dintre pierderile şi profitul brut de 200 milioane de lei (45 milioane de euro). Industria alimentară a făcut un salt de 25% faţă de 2008. România este a şaptea cea mai mare piaţă de consum din Uniunea Europeană, iar românii cheltuie doar pe alimente 30% din banii trimişi în consum, a doua pondere între cele 28 de economii comunitare.

    Cum afectează reducerea TVA bugetul? În ceea ce priveşte impactul bugetar al reducerii TVA la produsele alimentare, estimările Finanţelor sunt de aproape 2,44 miliarde de lei pentru 2015, de 5,17 miliarde de lei – 2016, 4,8 miliarde de lei – 2017, iar pentru 2018 de 
5,9 miliarde de lei. Cumulat, până în 2018 impactul bugetar al reducerii TVA la 9% ar trebui să fie de 18,25 miliarde de lei.

    Evoluţia încasărilor din TVA este influenţată de trendul vânzărilor cu amănuntul, dar şi de gradul de diminuare a evaziunii fiscale. Ajustarea TVA ar putea duce, teoretic, la diminuarea evaziunii fiscale din agricultură, industria alimentară şi retail, mai ales dacă va fi însoţită de controale fiscale în zonele cu risc sporit de evaziune, după cum spun consultanţii fiscali.

    Guvernul se bazează pe încasări suplimentare ale ANAF de 5,5 miliarde de lei în anul 2015, 14 miliarde de lei în anul 2016 şi 18 miliarde de lei anual în perioada 2017-2019.

    Rămâne de văzut dacă optimismul Finanţelor va fi confirmat de realitate sau dacă va fi nevoie de „reversarea“ măsurii de reducere a TVA, de creşterea altor taxe sau de tăierea drastică a investiţiilor. Estimările Consiliului Fiscal indică riscul dera-pajului deficitului bugetar peste 3% din PIB anul viitor. Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, arată că viitorul fiscal trebuie urmărit cu atenţie: „Datele noastre sunt convergente cu datele CE. Se pare că deficitul ar sări de 3% din PIB începând cu 2016. Ceea ce, evident, provoacă îngrijorări la nivelul comisiei, pentru că ar însemna o declanşare a procedurii de deficit excesiv pentru România“.

    Premierul Victor Ponta a susţinut că la sfârşitul primului trimestru s-a înregistrat o colectare peste aşteptări a veniturilor bugetare, respectiv un plus de 3-3,5 mld. lei faţă de ceea ce era prevăzut ca program. Totodată, cheltuielile au fost mai mici, ceea ce permite aplicarea relaxării fiscale legate de TVA chiar înainte de intrarea în vigoare a Codului fiscal la 
1 ianuarie 2016.

    Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat recent că diminuarea TVA este de dorit, nu numai din punct de vedere so-cial, ci şi economic, însă a atenţionat că o scădere a cotei urmată de o revenire ar fi „mult mai dureroasă“ şi va avea efecte negative, dacă lucrurile nu sunt cântărite bine înainte. Isărescu a mai spus că sustenabilitatea măsurilor avute în vedere în noul Cod fiscal este „vitală“, dar şi credibilitatea pachetului de măsuri, pentru că altfel pieţele financiare pot reacţiona violent.

    Oamenii de afaceri îşi amintesc cum în vara anului 2010 a fost majorată cota standard de TVA de la 19% la 24% aproape peste noapte din cauza restricţiilor bugetare de la acel moment. Veniturile bugetare şi încasările din TVA au crescut atunci neîntrerupt mai bine de un an, însă ulterior ritmul a încetinit pe măsura disipării efectului de bază datorat majorării TVA. Creşterea taxei la 24% a salvat deficitul bugetar în anii de criză.

  • Blue Air vrea să participe la privatizarea Cyprus Airways împreună cu magnatul rus Prokhorov

    Blue Air intenţionează să participe, împreună cu fondul de investiţii Renaissance Capital, deţinut de grupul rus Onexim, controlat de omul de afaceri Mikhail Prokhorov, la procedura de privatizare a operatorului Cyprus Airways, a anunţat compania aeriană low-cost.

    În acest scop, reprezentanţii Blue Air au făcut o vizită în Cipru unde au avut mai multe întâlniri cu oficiali ai guvernului Cipru, ai Autorităţii Aeronautice şi ai consultantului KPMG desemnat pentru structurarea procedurii de privatizare, se arată într-un comunicat al operatorului.

    Blue Air precizează că, având în vedere acordul de confidenţialitate încheiat cu guvernul Republicii Cipru prin intermediul consultantului care se ocupă de privatizare, în stadiul actual nu pot fi făcute publice detaliile tehnice ale acestei tranzacţii.

    Înfiinţată în anul 1947, Cyprus Airways este compania naţională a Republicii Cipru şi operează 6 aeronave Airbus 320 către 19 destinaţii în Europa şi Orientul Apropiat. Cyprus Airways are încheiate parteneriate cu mai multe companii aeriene printre care şi Tarom.

    Firma Airline Management Solutions, înfiinţată de patru acţionari români, a preluat în mai 2013 fondul de comerţ al Blue Air, companie controlată de omul de afaceri Nelu Iordache.

    Înfiinţată în 1995, Renaissance Capital este o companie de investiţii activă în Rusia şi republici ex-sovietice, Europa Centrală şi de Est şi Africa, deţinută de grupul rus Onexim, fondat de miliardarul rus Mikhail Prokhorov.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    298 mil. euro
    deficitul contului curent al balanţei de plăţi în primele 4 luni, faţă de 241 mil. euro în aceeaşi perioadă din 2013, în principal pe fondul majorării deficitului veniturilor cu 878 mil. euro

    4,5 mil. tone
    exporturile României de grâu în anul 2013-2014 (până la nouă recoltă), din care 87% către ţările din afara UE, conform BRM

    76,18 mld. euro
    datoria externă pe termen lung la 30 aprilie, în scădere cu 0,9% faţă de 31 decembrie 2013, în timp ce datoria externă pe termen scurt era de 18,31 mld. euro, în scădere cu 4,5%

    1,2%
    cu atât a crescut costul orar al muncii în T1 faţă de acelaşi interval din 2013 în UE, în timp ce în zona euro a crescut cu 0,9%; cea mai mare creştere a fost consemnată în Letonia (7%), iar cea mai mare scădere în Cipru (6,9%)

    7,2%
    creşterea în aprilie a sectorului de construcţii din UE faţă de aceeaşi lună a anului trecut, după o creştere de 6,4% în martie
    ele 28 de state europene

    215 mil. euro
    investiţiile străine directe din România în luna aprilie, în scădere faţă de luna anterioară, când s-au plasat la nivelul de 288 mil. euro


     

  • Cipru poate aproviziona cu gaze ţările din Europa Centrală

     “Cipru poate juca un rol important în proiectul coridorului nord-sud, furnizând gaze terminalelor de gaze naturale lichefiate (GNL) din Grecia, care să fie livrate apoi Bulgariei, României şi Europei Centrale”, a spus Vigenin după discuţii avute luni cu omologul său cipriot Ioannis Kasoulides.

    Vigenin a adăugat că este doar o idee care poate fi discutată, dar această opţiune există, el exprimându-şi speranţa într-o colaborare strânsă cu Cipru în această problemă. El a arătat că Bulgaria nu poate înlocui integral gazele ruseşti, dar că există posibilitatea ca Cipru să devină, pe termen mediu, furnizor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Indira Crasnea, Mediafax: “God bless România!” şi aveţi grijă la oamenii răi

    INDIRA CRASNEA este redactor-şef adjunct al Mediafax.

    La acest timp, Joseph “Joe” Biden, vicepreşedinte al SUA, se află în Cipru şi la Bucureşti se citeşte o moţiune de cenzură la adresa guvernului Ponta, iar păzitorii Constituţiei i-au dat liber preşedintelui Băsescu să se afişeze pe plajă în tricou cu mărul ispitei populare. Este o dovadă că zilele nu seamănă între ele şi lumea se mişcă atât de repede, încât într-o viaţă trăim de fapt mai multe.

    Nu ştiu cât de adânci vor fi urmele trecerii pe la Bucureşti ale vicepreşedintelui SUA. Ar trebui să fie, pentru că mesajele sale au fost concise, dincolo de solemnitatea şi limbajul instituţional obligatorii trimisului de soi al unei superputeri.

    În discursul de “la revedere, dar suntem cu ochii pe voi!”, susţinut la sediul Preşedinţiei, în faţa unui auditoriu atent ales şi care îi avea în primul rând pe apărătorii legii şi directorii intelligence-ului românesc, vicepreşedintele Biden a pronunţat de atâtea ori cuvântul “corupţie”, încât a părut că vorbeşte în faţa oamenilor unei orânduiri sud-americane turbulente, nicidecum ale unei ţări din inima Europei şi membră de mare nădejde a Alianţei Nord-Atlantice. De fapt, în bunul stil american, vorbele lui Biden au fost pentru urechile marelui public. Un îndemn repetat obsedant, aproape ultimativ: fiţi corecţi şi luptaţi pentru asta ca pentru un aer curat!

    Vicepreşedintele Biden nu a pus la îndoială democraţia românească, dar a spus înţelept că aceasta este un lung drum pe care tot trebuie să mergem şi în niciun caz să o luăm îndărăt. Şi pentru un asemenea drum, de la care nu trebuie să ne abatem, avem nevoie de păzitori de felul judecătorilor fără frică, poliţiştilor curajoşi şi procurorilor care muncesc până cad sub masă. Este enumerarea lui Biden.

    Rezultatul ar trebui să fie o ţară sigură. După tonul lui Biden, ar trebui să fie şi mai mult: un spaţiu aseptic, aproape ideal. Greu de atins! Oricum, vicepreşedintele SUA ne-a lăsat această temă de rezolvat.

    Având în vedere frământările din jurul nostru, vicepreşedintele Biden şi-a împărţit inima şi vorbele între dreptate şi arme. Neprecupeţindu-şi – pe bună dreptate .afecţiunea pentru românii curajoşi în uniforme. De altfel, înainte de toate, primul său drum a fost la o bază militară. Unde Biden a spus cuvinte bine alese şi simţite, iar ministrul apărării, Mircea Duşa, a reuşit să fie doar un provincial timorat. Diferenţa vizibilă de prestanţă dintre cei doi a fost aproape comică.

    Pentru că armele şi justiţia nu sunt îndeajuns ca şi certitudini, înaltul sol american a vorbit şi de resurse, în speţă de resursele energetice care ne fac dependenţi de maica Rusie cea rea. Şi a lăsat să se înţeleagă că SUA ne poate ajuta să scăpăm de aceste lanţuri.

    Nu în ultimul rând, incursiunea vicepreşedintelui american a fost un tonic binevenit şi binemeritat pentru Traian Băsescu, un preşedinte aflat la sfârşit de mandat şi pentru care viitorul nu arată prea roz. Ca şi în cazul soldaţilor plini de curaj, Joseph “Joe” Biden nu a făcut economie la vorbele şi gesturile de inimă, adresate unui Traian Băsescu care părea marcat de o suferinţă ascunsă şi îmbătrânit cu acceleraţie.

    Ce a lăsat în urmă trecerea prin România a vicepreşedintelui american? Mesajele, care vor fi folosite acerb ca arme politice tăioase sau care vor fi îngropate deliberat în uitare.

    O marcare pregnantă a teritoriului, impusă de contextul extern dătător de mari dureri de cap. Impresia că aici este tărâmul unde fără dubiu ultimul cuvânt îl au marii noştri aliaţi de peste ocean. Şi că România este ultima frontieră. Dincolo de această linie este fragila Moldova şi mai încolo încep haosul şi ameninţarea permanentă.

    Pentru “agenţiile de aplicare a legii”, cum le place americanilor să spună, vizita şi semnalele transmise de vicepreşedintele Biden au fost o mare întărire a moralului şi un brânci înainte. De altfel, taman înainte ca Joseph “Joe” Biden să calce, din nou, pe pământ românesc, procurorii au înhăţat dintr-o lovitură o marfă de soi: patru judecători. După ce vicepreşedintele a plecat a fost înhăţată o altă marfă de soi: miliardarul Adamescu.

    Altfel, dincolo de graniţă zaverele îşi urmează neabătut cursul. Ucraina rămâne sfâşiată de un război ciudat, Rusia îşi vede netulburată de ale sale, delimitarea lumilor continuă, prin apariţia noului Război Rece.

    Va dobândi România un alt rol în toate aceste tulburări de durată? Probabil. Datorită conjuncturii, nu pentru că am demonstrat ceva în ograda noastră sau pentru că ne-am spus, prin forţe proprii, cuvântul influent în afară. Suntem în continuare, din veşnice motive, problematici, iar rezolvările nu se pot servi “par avion”.

    Este vreun regret după vizita vicepreşedintelui SUA? Da. Acela ca domnul Biden a făcut de atâtea ori trimitere la corupţie, încât a părut că se adresează unei naţii de copii răi. Şi acela că nu a venit preşedintele Obama. Care ne-a ocolit elegant, alegând Varşovia.

    Dar poate, pentru noi, este suficient simpaticul Joseph “Joe” Biden.

  • Câteva paradisuri fiscale din Europa ar putea fi cheia sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei

     Cele mai mari companii de petrol, gaze, minerit şi retail din Rusia, inclusiv unele conduse de miliardari apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin, au înregistrat active de zeci de miliarde de dolari în Olanda, Luxemburg, Cipru, Elveţia şi Irlanda, pentru a se feri de taxe şi ieşiri de capital, relatează Bloomberg.

    Între aceste companii se află Rosneft, Gazprom, Lukoil şi compania de trading Gunvor Group, cu sediul în Geneva, fondată de un asociat al lui Putin vizat de sancţiuni.

    Utilizarea pe scară largă a subsidiarelor din străinătate de către cei mai bugaţi oameni de afaceri ruşi le expun activele la sancţiuni. Totuşi, capitalizarea acestei vulnerabilităţi necesită sprijinul unor ţări care depind economic de ieşirile de capital din Rusia şi care în mod tradiţional protejează investitorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro