BusinessMagazin

Tag: chinezi

  • Magnaţii chinezi din sectorul tech îşi ling rănile în urma represaliilor lansate de Beijing. Pierderile marilor oameni de afaceri ajung la 87 de miliarde de dolari de la începutul lunii iulie

    De la începutul lunii iulie, noile măsuri de reglementare ale industriei tech din China au generat pierderi nete de 87 de miliarde de dolari în rândurile celor mai bogaţi magnaţi ai sectorului, notează Financial Times.

    Averea netă cumulată a peste 20 de miliardari chinezi din tech şi biotehnologie a scăzut cu 16% de la listarea efectuată de platforma de ride-hailing Didi Chuxing în Statele Unite, spre finalul lunii iunie.

    Listarea, în valoare de 4,4 miliarde de dolari, realizată de către companie în ciuda avertizărilor lansate de autorităţile din Beijing, a fost urmată de un val de restricţii de-a lungul sectorului tech din China. Liderii din capitala chineză au încercat astfel să intensifice controlul exercitat asupra unei industrii care a ajutat ţara să devină a doua economie la nivel mondial, provocând o serie de prăbuşiri pentru unele dintre cele mai mari grupuri tech ale Chinei.

    În acest sens, Colin Huang, fondatorul site-ului de e-commerce Pinduoduo, a fost cel mai afectat miliardar, cu pierderi nete de 15,6 miliarde de dolari, o treime din avere. Pony Ma, fondatorul grupului media Tencent, a pierdut peste 12 miliarde de dolari, sau 22% din avere, devenind al treilea cel mai bogat om din China, sub Jack Ma, fondatorul companiei rivale Alibaba.

    Averea lui Jack Ma a scăzut cu 2,6 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă, însă declinul ajunge la 13 miliarde de când autorităţile au oprit oferta publică iniţială (IPO) a fintech-ului Ant Group, controlat de Ma şi Alibaba.

    Totodată, fondatorii celor mai mari companii de meditaţii private din China au suferit pierderi imense din cauza anunţului de luna trecută, conform căruia firmele vor trebui să se restructureze pentru a deveni organizaţii nonprofit. Yu Minhong, fondatorul şi directorul New Oriental Education, a înregistrat o pierdere de 2,5 miliarde de dolari, în condiţiile în care participaţia sa din cadrul furnizorului de servicii financiare a scăzut de la 3 miliarde de dolari la 500 de milioane de dolari.

    În prezent, China are peste 1.000 de miliardari, de două ori mai mult faţă de nivelul înregistrat în 2016.

     

  • Din saga „ascensiunii giganţilor chinezi”: Xiaomi a vândut mai multe telefoane decât Samsung şi Apple în iunie, plus 26% faţă de luna precedentă. Ce şanse are ca trendul să continue în lunile următoare

    Producătorul chinez de smartphone-uri Xiaomi a vândut mai multe telefoane în iunie decât rivalii de la Samsung şi Apple, conform unui raport al firmei de cercetare Counterpoint, citat de CNBC.

    Vânzările Xiaomi au crescut cu 26% prin comparaţie cu luna precedentă, compania obţinând o cotă de piaţă de 17,1% în ceea ce priveşte numărul de smartphone-uri vândute la nivel global în iunie. În aceeaşi perioadă, Samsung şi Apple au vândut 15,7% şi, respectiv, 14,3% din total.

    În al doilea trimestru, Xiaomi a fost al doilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume în funcţie de vânzări, fiind depăşit doar de gigantul sud-coreean Samsung.

    Analiştii Counterpoint spun că trendul ar putea să fie temporar întrucât creşterea numărului de cazuri de Covid-19 din Vietnam a afectat eforturile de producţie ale Samsung din luna iunie, ceea ce a dus la o scădere a dispozitivelor create de sud-coreeni.

    „De la declinul Huawei, Xiaomi a făcut eforturi consistente şi agresive pentru a umple golul din piaţă”, spune Tarun Pathak, director al diviziei de cercetare din cadrul Counterpoint, adăugând că Xiaomi s-a extins în pieţe cheie precum China, Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

    De altfel, un studiu al grupului de analiză Strategy Analytics a scos la iveală că Xiaomi a fost principalul brand de smartphone-uri din Europa între aprilie şi iunie, deţinând circa 25% din cota de piaţă. Totodată, Xiaomi rămâne un jucător major în India – una dintre pieţele cu cele mai rapide creşteri în ceea ce priveşte vânzările de smartphone-uri.

    Deşi majoritatea telefoanelor Xiaomi au preţuri cât se poate de accesibile, producătorul chinez intenţionează să se extindă către segmentul high-end, dominat, de Samsung şi Apple.

    Anul acesta, Xiaomi a lansat modelul Mi 11 Ultra, care are un preţ de început de 928 de dolari şi un telefon pliabil care costă aproximativ 1.500 de dolari.

     

  • Rezultate istorice pentru Xiaomi: Gigantul chinez depăşeşte Apple în ceea ce priveşte numărul de smartphone-uri vândute în T2

    Compania chineză Xiaomi a fost al doilea cel mai mare producător de smartphone-uri în al doilea trimestru de anul acesta, depăşind astfel Apple, arată un raport al firmei de analiză Canalys, citat de CNBC.

    Xiaomi a avut o cotă de 17% în ceea ce priveşte livrările globale de smartphone-uri, peste Apple (14%), fiind depăşit doar de Samsung (19%).

    „Xiaomi îşi creşte rapid businessurile de peste hotare”, spune Ben Stanton, manager al diviziei de cercetare în cadrul Canalys, adăugând că livrările au crescut de-a lungul ultimului an cu 300% în America Latină şi cu 50% în Europa de Vest.

    Producătorul chinez de smartphone-uri a raportat o creştere anuală a livrărilor de 83% versus 15% pentru Samsung şi 1% pentru Apple.

    Totuşi, Stanton a notat că, în medie, preţul telefoanelor Xiaomi este cu 75% mai ieftin decât smartphone-urile dezvoltate de Apple.

    Însă compania cu sediul în Beijing se pregăteşte deja să atace piaţa high-end. Anul acesta, gigantul a anunţat lansarea modelului Mi 11 Ultra, un smartphone premium cu un preţ de începere de 928 de dolari, şi Mi Mix Fold, un telefon pliabil de peste 1.500 de dolari.

    Gama de preţ plasează Xiaomi în acelaşi segment premium din care fac parte Samsung şi Apple, piaţă care ca fi abordată şi de rivalii chinezi Oppo şi Vivo.

    „Va fi o luptă grea, având în vedere că Oppo şi Vivo împărtăşesc acelaşi obiectiv, iar ambele companii sunt dispuse să cheltuie masiv pe marketing, construindu-şi brandurile în feluri în care Xiaomi nu este capabil”, continuă Stanton.

    Xiaomi a beneficiat din plin în ultimul an de problemele din cadrul Huawei, care ajunsese la un moment dat cel mai mare jucător al pieţei mondiale de smartphone-uri.

     

  • Amazon îşi reconsolidează poziţia de lider în topul principalelor branduri la nivel mondial, cu o valoare de peste 680 mld. dolari. Giganţii chinezi vin puternic din urmă, iar Europa continuă să piardă teren

    Gigantul american Amazon, fondat în 1994 de Jeff Bezos, cel mai bogat om din lume, a rămas şi anul acesta cel mai valoros brand la nivel mondial, cu o valoare estimată la 684 de miliarde de dolari, urmat de Apple, creat în 1976, cu 612 miliarde de dolari, scrie Reuters.

    Pe locul trei s-a clasat Google, cu o valoare a brandului de 458 de miliarde de dolari, potrivit unui clasament realizat de grupul de analiză Kantar.

    Tencent, cea mai mare companie chineză de social media şi gaming, este cel mai mare brand al Republicii Populare, reuşind să se poziţioneze pe al cincilea loc. Alibaba, fondat de omul de afaceri Jack Ma, ocupă poziţia a şaptea.

    „Brandurile chinezeşti progresează încet şi sigur… tot mai multe companii îşi demonstrează abilităţile de aliniere la trendurile majore care modelează China şi piaţa globală”, spune Graham Staplehurst, global strategy director al Kantar BrandZ.

    Cinci branduri au reuşit să îşi dubleze valoarea, incluzând aici giganţii chinezi din e-commerce Pinduoduo şi Meituan, principalul producător chinez de băuturi spirtoase Moutai, Tiktok şi Tesla.

    Tesla, fondat în 2003, a fost brandul care a raportat cea mai rapidă creştere, devenind cel mai valoros producător auto în 2020. Valoarea brandului a crescut la 42,6 miliarde de dolari, plus 275% în 12 luni.

    Brandurile chinezeşti şi-au consolidat avantajul prin comparaţie cu cele europene: China a reprezentat 14% din primele 100 de branduri, cu 11% peste nivelul de acum zece ani, în timp ce brandurile europene au ajuns la numai 8%, de la 20% în urmă cu un deceniu. În schimb, brandurile americane au atins 74%.

    Principalul brand european a fost Louis Vuitton, pe locul 21, urmat de grupul german de software SAP, pe poziţia cu numărul 26. Singurul brand britanic inclus în top 100 a fost Vodafone, care a ocupat locul 60.

    Valoarea totală a primelor 100 de branduri la nivel mondial este de 7,1 trilioane de dolari, cu 30% peste produsul intern brut al Japoniei, a treia economie a lumii.

     

  • Apple negociază cu producătorii chinezi de baterii CATL şi BYD, în căutarea furnizorului pentru viitoarea maşină Apple

    Gigantul american Apple a demarat negocierile cu companiile CATL şi BYD, din China, în contextul în care îşi caută un furnizor de baterii pentru autovehiculul pe care vrea să îl lanseze producătorul de iPhone-uri, conform unor surse citate de Reuters.

    Negocierile sunt în fază incipientă şi nu este clar dacă Apple va ajunge un acord cu una dintre cele două companii. Sursele citate de agenţia de presă relatează că americanii vor ca viitorul furnizor de baterii să-şi construiască o facilitate de producţie în SUA.

    De cealaltă parte, CATL nu ar fi înclinată spre o facilitate de producţie pe teritoriu american, în contextul tensiunilor existente între Washington şi Beijing. Totodată, furnizorul Tesla întrevede şi o problemă de costuri.

    Apple nu a ieşit încă public cu planurile de a-şi construi propriul autovehicul, însă zvonurile circulă în piaţă deja de câţiva ani. Pentru context, CATL este cel mai mare producător de baterii pentru industri auto din lume, iar BYD ocupă locul 4 în acelaşi clasament.

  • „Pacienta Su“, „pacientul zero“ al pandemiei? Detalii despre primul caz de Covid din lume, dezvăluite din greşeală de un oficial chinez

    Greşeala unui oficial chinez ar fi dezvăluit detalii despre primul caz de Covid din lume. O echipă de cercetare independentă despre originile pandemiei de coronavirus a dezvăluit că a descoperit un potenţial „pacient zero“, o femeie numită „Pacienta Su”

    „Pacienta Su“ ar fi fost diagnosticată cu Covid-19 cu trei săptămâni înainte ca asiaticii să admită existenţa virusului
    „Pacienta Su“ locuia în apropierea unei staţii de metrou asociată cu răspândirea coronavirusului

    Echipa de detectivi pe Twitter DRASTIC (Decentralized Radical Autonomous Search Team Investigating COVID-19), care se ocupă de o cercetare independentă despre originile pandemiei de coronavirus, dezvăluie că a descoperit „pacientul zero“ al pandemiei, o femeie numită „Pacienta Su“, care locuia în apropierea unei staţii de metrou asociată cu răspândirea coronavirusului, la aproximativ cinci kilometri de Institutul de la Wuhan, scrie The Mirror.

    O greşeală a unui important oficial chinez ar fi dezvăluit numele, adresa şi detaliile despre femeia care ar fi fost diagnosticată cu Covid-19 cu trei săptămâni înainte ca autorităţile de la Beijing să recunoască detectarea virusului, scrie Daily Mail.  

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro/

  • STUDIU. Coronavirusul a fost creat în laborator de oamenii de ştiinţă chinezi şi „nu are strămoşi credibili naturali”

    Un nou studiu arată că virusul Sars-Cov-2 a fost creat în laborator. Iniţial, studiul cercetătorilor a fost respins de marile reviste ştiinţifice. Studiul a fost făcut de cercetătorii Angus Dalegleish şi Birger Sorensen. Joe Biden a cerut reexaminarea originii virusului.

    Un nou studiu susţine că oamenii de ştiinţă din China au creat coronavirusul într-un laborator din Wuhan, apoi au încercat să-şi acopere urmele pentru a face să pară că virusul s-a răspândit prin intermediul liliecilor.

    Este vorba despre doi oameni de ştiinţă care au realizat studiul, Angus Dalegleish de la Universitatea St George şi Birger Sorensen, virusolog norvegian. Ei au descoperit încă de anul trecut „amprente unice” în virus, despre care se spune că ar fi putut apărea doar din crearea într-un laborator.

    Aceştia au spus că au încercat să-şi publice concluziile, dar au fost respinşi de marile reviste ştiinţifice, care susţineau la acel moment că virusul a fost transmis în mod natural de la lilieci sau alte animale la oameni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nio, unul dintre principalii rivali chinezi ai Tesla, cu o capitalizare bursieră de 60 mld. dolari, anunţă când va debuta pe piaţa din Europa

    Producătorul chinez de maşini electrice Nio a anunţat că, începând cu luna septembrie, va începe oficial livrările în Norvegia, mişcare ce reprezintă primul debut pe o piaţă externă al companiei, scrie CNBC.

    Anul acesta, Nio plănuieşte să vândă în Norvegia SUV-ul ES8, urmat de sedanul ET7 în 2022. Grupul estimează că staff-ul local va creşte de la 15 la 50 de oameni în 2021.

    Divizia din Norvegia va începe operaţiunile prin intermediul unui magazin în capitala Oslo, inaugurarea urmând să aibă loc în cursul trimestrului 3. De asemenea, compania va deschide anul viitor patru showroom-uri mai mici în alte părţi ale ţării nordice.

    Peste jumătate (54,3%) din maşinile vândute anul trecut în Norvegia au fost electrice, în creştere cu 12,3% faţă de 2019.

    Automobilele cu propulsie electrică au marcat vânzările auto din Norvegia în ultimii trei ani, 2020 fiind dominat de Audi e-tron, 2019 de Tesla Model 3 şi 2018 de Nissan Leaf.

    Alţi producători chinezi de maşini electrice au început deja să vândă în Norvegia. Xpeng, societate listată pe bursa din New York, a vândut 100 de SUV-uri G3 în decembrie 2020.

     

  • Grupul chinez Haier e aproape gata cu fabrica de frigidere din Prahova: „Vrem să rămânem aici multă vreme. Am putea face noi investiţii în România“

    ♦ Compania a început deja recrutările, având 100 de salariaţi ♦ Ţinta e să ajungă la 400 de salariaţi până în mai şi la 600 până în iulie ♦ „La începutul anului viitor vom ajunge să lucrăm la capacitate maximă şi să avem 800 de salariaţi“ ♦ Pe lângă fabrică, grupul chinez va avea şi un centru de cercetare-dezvoltare în România.

    Grupul chinez Haier va inaugura fabrica de 70 mil. euro din Prahova în luna iunie a acestui an, lucrările fiind aproape gata. Compa­nia a început deja şi recrutările de personal pentru că vrea să ajungă la 800 de salariaţi până la începutul lui 2022, când fabrica va ajunge să producă la capacitate maximă, adică circa 600.000 de frigidere pe an.

    „Vom începe să producem din acest an, dar pentru 2021 ne-am propus 200.000-300.000 de frigidere dat fiind că fabrica va fi funcţională doar în semestrul doi. Din 2022 vom ajunge la capacitate maximă, adică 600.000-700.000 de unităţi pe an. Tot începând de anul viitor vom avea toate produsele pe care ni le dorim în producţie“, spune Alessia Ianni, cooling transformation project manager la Haier Europe.

    Ea a fost cea care a coordonat întregul proiect încă de acum doi ani de când era doar un plan strategic. La momentul acela se decisese doar importanţa unei fabrici de frigidere în Europa. A urmat faza lungă de fezabilitate şi acum execuţia pe care tot ea o coordonează.

    „Toate produsele ce vor fi realizate în Prahova vor merge spre Europa. Va fi prima fabrica de frigidere a Haier în Europa. România a fost aleasă ca un hub de export.“ Grupul chinez mai are alte 30 de fabrici frigidere în lume, având un portofoliu larg de branduri. Motivul pentru care gigantul a ales să mai deschidă o alta în Europa a fost pentru a avea un lanţ cât mai scurt de producţie.

    „Ideea a pornit de la faptul că strategia noastră e gândită să fim cât mai aproape de consumator. Atunci am decis că trebuie să construim în Europa. Apoi, am făcut o analiză lungă, în care am studiat mai multe ţări din toată Europa. Am selectat zona Balcanilor, iar după nouă luni în care am vizitat personal toate statele de pe lista scurtă am ales o serie de finaliste, printre care România şi Bulgaria.“ În final a câştigat România, iar printre motivele amintite de Alessia Ianni se numără oamenii educaţi şi bine pregătiţi. Un alt motiv a fost poziţia strategică a României din punct de vedere logistic, la intersecţia a trei coridoare de transport. Astfel, poate primi componente din China, poate livra către Occident, dar şi către regiune. Nu în ultimul rând, piaţa locală are o bază importantă de furnizori deja existenţi.

    „Când decizi să construieşti o fabrică trebuie să vezi dacă ai furnizori în apropiere. În cazul României există deja furnizori pentru industria auto şi nu numai.“ Executivul spune că după ce au hotărât să investească în România nu a fost uşor să aleagă zona unde să amplaseze fabrica. Două luni au călătorit prin ţară, vizitând parcuri industriale. Au ales Ploieştiul pentru că e aproape de Aeroportul Henri Coandă şi de Bucureşti totodată, fapt ce permite demararea unor colaborări cu universităţi din Capitală pentru atragerea de talente.

    „Important a fost să găsim terenul pe care să îl cumpărăm. În iunie 2019 ştiam că România e alegerea. Acum un an am început să plasăm comenzile de echipamente, iar apoi imediat a început pandemia. Nu am amânat însă nicio investiţie din cauza Covid-19, aşa că suntem aproape gata, iar în vară începem producţia, mai exact în iunie.“

    Compania anunţase anterior că va demara activitatea în primăvara lui 2020. Investiţia în noua unitate de producţie va sări de 70 mil. euro, iar parţial va fi finanţată cu ajutor de stat. Este vorba de 25 mil. euro.

    „Ajutorul de stat nu a fost motiv pentru a alege România, dar ne-a ajutat. Arată că România e deschisă investitorilor străini.“

    În fabrica din Ariceştii Rahtivani din judeţul Prahova, Haier va produce frigidere sub trei branduri – Haier (premium), Candy (mediu) şi Hoover (tech).

    O parte vor fi vândute în România, iar restul în Europa. Frigiderele vor fi atât freestanding, cât şi built-in. Managerul spune că se va pune accent pe tehnologie şi caracteristicile tehnice, astfel încât să poată acoperi toate segmentele de piaţă.

    Gigantul chinez Haier, listat la bursa din Shanghai, este prezent pe cinci continente cu 25 de parcuri industriale, zece centre de cercetare şi dezvoltare şi cu un total de aproape 100.000 de salariaţi. La nivel mondial, pe 160 de pieţe, grupul a avut venituri de 25 mld. euro în 2019.

    Iar planurile companiei nu se opresc aici.

    Noua fabrică se întinde pe 63.000 mp, în timp ce suprafaţa totală de teren este mai mult decât dublă, respectiv 130.000 mp (13 hectare). Proiectul este amplasat în Ariceştii Rahtivani, lângă Ploieşti, în Parcul Industrial Allianso. Terenul este deţinut de chinezii de la Haier.

    „Am dezvoltat proiectul din România faţă de ce ne gândeam iniţial. Ne propusesem o fabrică de 57.000 mp, dar am crescut la 63.000 mp. Am cumpărat încă trei hectare de teren, aşa că acum avem în total 13 hectare. Astfel, şi valoarea investiţiei a crescut de la 52-53 mil. euro la 72,5 mil. euro. Avem o abordare modulară a fabricii pentru că gândim pe termen lung şi vrem să rămânem aici multă vreme. Am putea face noi investiţii în România.“

    România mai are o singură fabrică de frigidere, cea a Arctic din Găeşti. Prin comparaţie, fabrica Arctic din Dâmboviţa, a turcilor de la Arcelik, are o capacitate de 2,6 milioane de unităţi pe an, fiind cea mai mare fabrică de frigidere din Europa Continentală.

    Haier Europe are un hub în Turcia unde produse aragazuri, maşini de spălat şi uscătoare, are o fabrică de maşini de spălat în Italia şi nişte fabrici în Rusia, însă acestea sunt dedicate pieţei- mamă şi ţărilor din jur.

    Alessia Ianni spune că Haier e o companie mare, aşa că poate atrage furnizori să vină în România. „Chiar şi noi ne putem gândi să dezvoltăm businessul din România pe viitor. Credem că e important să nu ai un singur hub, cum ar fi cel din Turcia al Haier, e important să nu depinzi de o singură ţară.“

    Pe lângă producţie, Haier dezvoltă în România şi un centru de cercetare-dezvoltare. De altfel, compania a început deja recrutarea pentru acesta. În total, compania vrea să aibă 800 de salariaţi în România când fabrica va funcţiona la capacitate maximă. Dintre aceştia, 50 vor fi în centrul de cercetare-dezvoltare.

    „Am început recrutările. Astăzi avem deja 100 de oameni angajaţi în cadrul Haier Tech, iar ţinta e să ajungem la 400 de salariaţi până în mai. În iulie vrem să fim 600 de oameni şi să se lucreze în două schimburi, iar la începutul anului viitor vom ajunge să lucrăm la capacitate maximă şi să avem 800 de salariaţi.“

    Managerul Haier a venit ultima dată în România acum mai bine de un an şi a avut ea primul interviu cu cel ce avea să devină director de fabrică. Ba chiar a fost faţă în faţă.

    „Pandemia schimbă toată lumea. Interviurile acum se ţin online. Totuşi, remarcăm că interesul e mare. Oamenii au fost surprinşi că am început recrutarea cu mai bine de un an în avans. Am vrut ca salariaţii să fie implicaţi în tot procesul, încă de la început, de-asta am făcut asta.“

    Campania de recrutare se desfăşoară online, în special pe social media. Haier a început să promoveze locurile de muncă pe Facebook, care va rămâne canalul principal, dar va extinde platformele pentru a cuprinde şi LinkedIn şi altele.

  • Geely din China vrea să lanseze un nou brand de maşini electrice pentru a ataca Tesla

    Constructorul auto chinez Zhejiang Geely Holding Group intenţionează să lanseze un nou brand de maşini electrice, potrivit unor surse familiare cu situaţia citate de Bloomberg. Proprietarul Volvo încearcă în acest fel să devină mai competitiv pe un segment al pieţei de maşini electrice dominat de Tesla.