Acordul, încheiat luni, este valabil între 1 aprilie 2015 şi 31 martie 2019, potrivit unui comunicat al Conpet transmis marţi Bursei de Valori Bucureşti.
Conpet este operatorul sistemului naţional de transport de produse petroliere.
CFR Marfă este cea mai mare companie de transport feroviar de marfã din România, cu o cotă de piaţă preliminată de 57,2% în 2014. Compania a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 212 milioane de euro.
Ambele companii sunt controlate de stat.
Rutele pe care vor fi introduse trenurile companiei de stat sunt Iaşi – Hârlău – Iaşi, Iaşi – Dorohoi – Iaşi, Braşov – Întorsura Buzăului – Braşov, Braşov – Zărneşti – Braşov, Piteşti – Goleşti – Câmpulung – Goleşti – Piteşti, Piteşti – Curtea de Argeş – Piteşti, Roşiori – Turnu Măgurele – Roşiori, Roşiori – Alexandria – Zimnicea – Alexandria – Roşiori, Timişoara – Jimbolia – Timişoara, Ploieşti – Urziceni – Ploieşti şi Caracal – Corabia – Caracal.
Un bilet simplu (doar dus) pe aceste rute va avea acelaşi preţ ca cel practicat de operatorul privat. Pentru călătoriile dus-întors, CFR Călători acordă o reducere de 10%.
Trenurile RegioTrans nu mai au voie să circule pe calea ferată din România după ce Autoritatea de Siguranţă Feroviară a retras licenţa companiei, costatând că operatorul privat foloseşte trenuri care nu corespund din punct de vedere tehnic prevederilor legislative sau instrucţiunilor de specialitate în vigoare.
Compania a anunţat că a început demersurile pentru obţinerea unui nou certificat de siguranţă feroviară.
În luna februarie omul de afaceri Costel Comana, care controla Regiotrans împreună cu Iorgu Ganea, s-a sinucis în toaleta unui avion care efectua un zbor din Columbia în Costa Rica.
Comana era anchetat într-un dosar de corupţie în care oficiali din Ministerul Transporturilor şi din CFR sunt suspectaţi de luare de mită pentru favorizarea RegioTrans şi altor firme la licitaţii. În acest dosar Iorgu Ganea şi şefa Serviciului Urmărire Transporturi din CFR, Estrella Ştefănescu, au fost arestaţi preventiv, tot în luna februarie.
“Suntem o companie foarte mare, nu este nevoie în acest moment de achiziţii suplimentare. În prezent, ne concentrăm pe o creştere organică”, a afirmat Grube, la Bucureşti, întrebat dacă CFR Marfă ar fi interesantă pentru Deutsche Bahn, în contextul anunţului autorităţilor de reluare a procedurii de privatizare.
Grube a afirmat că eventualele achiziţii depind de oportunităţile de pe piaţă, iar grupul este bine poziţionat în România şi nu sunt necesare preluări în acest moment.
CEO-ul Deutsche Bahn a spus, răspunzând altei întrebări, că nu poate oferi o evaluare legată de performanţele CFR Marfă, neavând la dispoziţie cifrele, dar că pentru ca o companie să fie interesantă pentru investitori este nevoie, printre altele, de calitate, îmbunătăţiri constante şi profitabilitate.
Grube a participat luni la inaugurarea sediului Centrului de Contabilitate Deutsche Bahn pentru Europa la Bucureşti, într-un spaţiu închiriat în cadrul Hermes Business Campus, amplasat în Pipera.
Suprafaţa închiriată în prezent totalizează 2.000 metri pătraţi, urmând să fie extinsă la 6.000 metri pătraţi.
În prima etapă, în acest centru vor lucra circa 160 de persoane până la finele acestui an, urmând ca la finele anului 2018 numărul angajaţilor să urce la 600 de persoane.
Din acest centru vor fi gestionate activităţile de contabilitate ale tuturor locaţiilor Deutsche Bahn din afara Germaniei, respectiv pentru 35 de ţări.
La eveniment au mai participat, printre alţii, ministrul federal al Afacerilor Externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, şi ministrul Transporturilor, Ioan Rus.
Deutsche Bahn este prezentă în România prin companiile Schenker Romtrans şi DB Schenker Rail România, cu un rulaj total de aproximativ 150 milioane euro în 2013. Cele două firme, controlate prin filiala DB Schenker, furnizează servicii de transport rutier, feroviar, maritim şi aerian, depozitare şi operatorie portuară.
Premierul Victor Ponta a anunţat recent că Ministerul Transporturilor vrea să lanseze procedura de selectare a consultantului pentru reluarea procesului de privatizare a companiei CFR Marfă.
GFR, parte a grupului Grampet, deţinut de omul de afaceri Gruia Stoica, a câştigat în 2013 licitaţia de privatizare a CFR Marfă, dar vânzarea pachetului majoritar nu a fost finalizată până la termenul limită, pentru că unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbul de acţiuni, iar Consiliul Concurenţei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunţa asupra tranzacţiei.
De privatizarea CFR Marfă au mai fost interesate compania americană OmniTRAX şi Asocierea Transferoviar Grup şi Donau-Finanz Austria.
Costescu, 46 de ani, a fost numit director general al CFR în urma unui proces de selecţie desfăşurat în baza OUG 109/ 2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice şi va prelua luni conducerea executivă a companiei, a anunţat CFR, într-un comunicat.
“Experienţa profesională, acumulată în cei peste 20 de ani de activitate în domenii precum management, dezvoltare de afaceri feroviare, conducere şi implementare de proiecte, consultanţă feroviară, cercetare sau academic, i-a permis ocuparea până în prezent a unor poziţii reprezentative în companii private sau de stat, din România şi Europa, din domenii precum industrie sau exploatare feroviară. A fost responsabil individual sau în echipe complexe, pentru strategiile de achiziţie, restructurare, repoziţionare pe piaţă sau integrare în structura dorită de acţionariat, ori autoritatea tutelară a unor companii precum: Romvag (România), Karsdorfer Eisenbahn – KEG/Cale Ferată Privată (Germania), Autoritatea Feroviară Română (AFER)”, se arată într-un comunicat al CFR.
Noul şef al CFR SA a înfiinţat, dezvoltat şi condus companii de inginerie feroviară, precum Forschung Mess – und Daten-Technik Zentrum (Germania) şi Sistematic Engineering (România).
Ministerul Transporturilor a anunţat la 1 aprilie 2014 că Macarie Alexandru Moldovan, general adjunct la direcţia tehnică, a preluat interimar conducerea CFR SA. El îl înlocuise în această poziţie pe Ionel Voicu.
Şefa Serviciului urmărire transporturi din CFR este vizată pentru posibile fapte de corupţie, într-un dosar în care DNA face, miercuri, percheziţii la Ministerul Transporturilor, Compania Naţională CFR, Regionala CFR din Braşov şi mai multe firme, printre care RC CF Trans SRL Braşov.
Potrivit surselor citate, ea este suspectată că ar fi favorizat firmele oamenilor de afaceri Iorgu Ganea şi Costel Comana pentru preluarea multor trasee de la CFR Călători, pentru care aceste firme încasau subvenţii.
Pentru a-i favoriza, ea le-ar fi pus la dispoziţie celor doi oameni de afaceri informaţii despre societăţile concurente, astfel că ei ştiau exact ce oferte să facă pentru a câştiga licitaţiile.
Cei doi au câşigat contractul de închiriere integrală a infrastructurii de pe raza Regionalei CFR Timişoara cu firma lor SC RC CF Trans SRL Braşov.
Pentru aceste favoruri, Ştefănescu ar fi primit de la cei doi oameni de afaceri card de combustibil pentru mii de kilometri, revizie la maşina sa Audi, anvelope, o bicicletă, cazare gratuită pentru ea şi fiica ei la pensiuni, telefoane mobile de ultimă generaţie, un laptop performant, dar şi bani ca să meargă la o nuntă în familie, spun anchetatorii
În plus, copiii ei au fost angajaţi formal, pe perioada verii, controlori de bilete pe ruta Bucureşti – Constanţa pe care operează curse firma privată Regiotrans, controlată tot de Ganea şi Comana.
Estrella Ştefănescu urmează să fie adusă la DNA, alături de alte persoane vizate în acest dosar, au mai spus sursele citate.
Directorul operatorului feroviar privat Regiotrans, Florin Hădărean, este deja audiat la DNA în acest dosar.
Într-un comunicat transmis miercuri dimineaţă, Direcţia Naţională Anticorupţie anunţa că procurorii fac cercetări într-o cauză penală care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, în domeniul transportului feroviar privat de călători şi subvenţiilor, infracţiuni comise în perioada 2008 – 2013.
În acest dosar au loc percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Braşov şi Ilfov, la 19 adrese, din care două sunt sediile unor instituţii publice, iar restul sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane.
Procurorii DNA fac percheziţii la Ministerul Transporturilor, Compania Naţională CFR, Regionala CFR din Braşov şi mai multe firme, printre care RC CF Trans SRL Braşov, potrivit unor surse.
Procurorii suspectează, printre altele, că, din 2010 până în prezent, funcţionari din Ministerul Transporturilor şi CFR au favorizat operatorul privat Regiotrans, care ar fi primit, numai în 2011, 182 de milioane de lei din subvenţii, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.
Sursele judiciare citate mai spun că reprezentanţi ai CFR vizaţi în acest dosar sunt suspectaţi că au transmis informaţii nedestinate publicităţii în scopul atribuirii unor contracte către anumite firme, pentru achiziţia de echipamente scoase la licitaţie de CFR.
Printre persoanele vizate în acest dosar s-ar afla Costache Nicolau, fost director al CFR Infrastructură Regionala Braşov, care este suspectat de luare de mită de la Vasile Fanea, administratorul Vest Construct, pentru favorizarea firmei acestuia la atribuirea unui contract de lucrări.
Totodată, în acest dosar Claudiu Dumitrescu, director în Ministerul Transporturilor, este suspectat că ar fi luat mită de la omul de afaceri braşovean Ganea Iorgu, pentru favorizarea firmei private de transport Feroviar RC-CF Trans.
Într-un comunicat transmis miercuri dimineaţă, Direcţia Naţională Anticorupţie anunţă că procurorii fac cercetări într-o cauză penală care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, în domeniul transportului feroviar privat de călători şi subvenţiilor, infracţiuni comise în perioada 2008 – 2013.
În acest dosar au loc percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Braşov şi Ilfov, la 19 adrese, din care două sunt sediile unor instituţii publice, iar restul sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că procurorii au descins la sediul companiei private feroviare RC-CF Trans SRL Braşov, precum şi la Compania Naţională CFR SA şi la Regionala CFR din Braşov.
Conform aceloraşi surse, printre persoanele vizate în acest dosar s-ar afla Costache Nicolau, fost director al CFR Infrastructură Regionala Braşov, care este suspectat de luare de mită de la Vasile Fanea, administratorul Vest Construct, pentru favorizarea firmei acestuia la atribuirea unui contract de lucrări.
Sursele judiciare citate mai spun că reprezentanţi ai CFR vizaţi în acest dosar sunt suspectaţi că au transmis informaţii nedestinate publicităţii în scopul atribuirii unor contracte către anumite firme, pentru achiţiţia de echipamente scoase la licitaţie de CFR.
Totodată, în acest dosar Claudiu Dumitrescu, director în Ministerul Transporturilor, este suspectat că ar fi luat mită de la omul de afaceri braşovean Ganea Iorgu, pentru favorizarea firmei private de transport Feroviar RC-CF Trans.
Procurorii anticorupţie beneficiază, în acest caz, de sprijinul Serviciului Român de Informaţii şi al Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au extins cercetările în dosarul în care sunt cercetaţi Dragoş Nedelcu, administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathwaz Advisors SRL, fost membru în Consiliul de Administraţie al Realitatea Media, Bogdan Mitu, administratorul firmei Tape Computer, şi senatorii Gabriel Mutu şi Ernest Caloianu.
Extinderea cercetărilor s-a făcut pentru infracţiunile de delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală şi aderare la grup infracţional organizat, fiind vizate alte opt persoane, printre care Dan Besciu, de la Euroconstruct Trading, şi Sandu Staicu, administratorul Activ Invest Construct, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.
Procurorii DIICOT şi poliţiştii au făcut miercuri percheziţii în Bucureşti şi judeţul Ilfov, pentru a pune în executare opt mandate de aducere, emise pe numele unor persoane suspectate în acest dosar, în care prejudiciul a fost estimat la aproximativ 34 de milioane de lei.
Cele opt persoane vor fi audiate la sediul DIICOT, procurorii urmând să le aducă la cunoştinţă învinuirile din dosar.
Potrivit DIICOT, în perioada 2011-2014, Dragoş Nedelcu, administrator de fapt al SC Nuts Consulting SRL, SC Pathway Adivisors SRL, SC C&D Best Design Concept SRL, şi Marin Baicu, administrator de fapt al SC Baicons Impex SRL, SC LGB Transark SRL şi SC Vio Top SRL, Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL, Peter Praher şi Josep Horneger, administratori la SC Swietelsky Baugesellschaft Mbh Linz Sucursala Bucureşti şi, respectiv, SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL, au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat ce a avut drept scop, obţinerea prin mijloace frauduloase a unor mari sume de bani, provenite din fonduri publice angajate de companii aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor (Compania Naţională de Căi Ferate şi CNADNR), pentru organizarea şi derularea unor achiziţii publice de lucrări de infrastructură feroviară şi rutieră.
“Modalitatea de săvârşire a faptelor constă în obţinerea de către membrii grupului infracţional organizat a unor contracte de infrastructură rutieră şi feroviară şi derularea lor în condiţii păgubitoare pentru companiile de stat achizitoare, prin angajarea unor cheltuieli nereale, aparent necesare derulării proiectelor, operaţiuni urmate de transferul unor mari sume de bani, în mod succesiv din conturile companiilor de stat, în conturile societăţilor controlate de inculpaţi, pentru ca în final, aceste sume să fie retrase în numerar sau folosite de inculpaţi în interes personal, pentru achiziţia unor imobile în centrul capitalei sau pentru plata unor vacanţe şi cumpărături de lux”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT.
De asemenea, anchetatorii au stabilit că, în perioada 2011-2013, Alexandru Horpos, Traian Horpos şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL, au dispus înregistrarea în contabilitatea societăţii a unor facturi fiscale emise de SC Activ Invest Construct, administrată de Sandu Stancu, ce atestau operaţiuni nereale, aferente executării lucrărilor proiectului Apă Canal Ilfov, cu scopul de a deduce în mod nelegal TVA aferent şi de a reduce cuantumul impozitului pe profit şi dividende, datorate bugetului de stat.
În baza acestor documente justificative false s-a dispus transferul sumei totale de 14.443.879 lei în conturile SC Activ Invest Construct SRL, sumă care ulterior a fost transferată în conturile unor firme fantomă şi retrasă în numerar de către membrii grupului infracţional organizat, au precizat procurorii.
Dragoş Nedelcu şi Bogdan Mitu sunt arestaţi preventiv în acest dosar din 9 octombrie.
Potrivit DIICOT, Dragoş Nedelcu, în calitate de administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathwaz Advisors SRL, a aderat la grupul infracţional şi, împreună cu Ana Maria Armanca Muntean, asociat la cele două firme, ajutaţi de administratorul de drept al societăţilor, Iulian Nedelcu, prin operaţiuni specifice de spălare a banilor, au dobândit aproximativ şase milioane de lei. Anchetatorii susţin că cei trei ştiau de faptul că această sumă provine din săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii.
Bogdan Viorel Mitu este suspectat că a obţinut aproximativ 11 milioane de lei, tot prin spălare de bani, din conturile firmei Tape Computer SRL, la care era asociat şi administrator. Totodată, el a furnizat altor membri ai grupării facturile emise de firme de tip “fantomă”, cât şi sumele de bani extrase în numerar în urma operaţiunilor specifice de spălare a sumei totale de 10.606.945 lei, din care şi-a oprit un “comision” de 10 la sută.
Grupul infracţional ar fi fost constituit între 2010 şi 2014, de Ion Tomescu, alături de alte persoane, care au folosit firme “fantomă” pentru a spăla bani. Aceste firme nu îşi declarau sediile secundare în care îşi desfăşurau activitatea, pentru ca autorităţile să nu poată să le verifice financiar, fiscal sau vamale, dar şi pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat.
Conform anchetatorilor, membrii grupării, folosindu-se de firme “fantomă”, au dispus transferarea între conturile societăţilor a unor sume de bani provenite din infracţiuni. Apoi, ei ar fi retras aceşti bani şi i-ar fi înmânat administratorilor firmelor. Ulterior, administratorii nu au mai plătit obligaţiilor financiare şi fiscale pentru aceşti bani către partenerii de afaceri şi stat.
Procurorii susţin că printre societăţile beneficiare se numără societăţi din domeniile construcţii autostrăzi şi alte construcţii civile, construcţii feroviare, IT, pază şi protecţie sau modă.
“Faţă de inculpatul Tomescu Ion există suspiciunea rezonabilă că, în calitate de lider al grupării, a dobândit, sub forma unui comision, 1% din sumele retrase, cunoscând că banii provin din infracţiuni. Suma totală estimată a fi transferată şi retrasă în numerar în perioada menţionată este de 100.000.000 de lei”, a precizat DIICOT.
În dosar sunt urmăriţi penal, pentru fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani, senatorul Gabriel Mutu (PSD) şi deputatul Mario Ernest Caloianu (UNPR).
Caloianu este urmărit penal şi pentru fals în declaraţii, pentru că, în declaraţia de avere din 21 ianuarie 2014, a consemnat că are ca surse de venituri doar salariul de parlamentar, fără a menţiona că obţine venituri şi din administrarea a două firme – SC Eurobec Grup Construct SRL şi SC Euromarabian SRL.
Gabriel Mutu este urmărit penal şi pentru folosirea cu rea-credinţă a bunurilor societăţii şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. “Faţă de acesta există suspiciunea rezonabilă că a falsificat, prin atestarea ca reale a raporturilor comerciale, în facturile emise de societăţi comerciale de tip fantomă înscrisuri justificative, care au fost înregistrate în contabilitatea SC GM Activ Building Management SRL, şi în baza cărora s-au efectuat transferurile de bani din conturile SC GM Building Management SRL în conturile societăţilor menţionate”, a precizat DIICOT.
Tot senatorul este acuzat că în perioada 2009-23.07.2013 a dispus transferul sumei totale de 1.064 692 lei din conturile SC GM Activ Building Management SRL, în conturile a cinci dintre firmele “fantomă” administrate de membrii grupului infracţional organizat. Banii ar fi fost dobândiţi, în final, de senator, după ce suma a fost fracţionată şi transferată în conturile altor firme “fantomă”, administrate tot de membrii grupului infracţional organizat, fiind apoi retrasă în numerar, în scopul ascunderii originii infracţionale, susţin anchetatorii.
Amânarea a fost decisă în ultima şedinţă de guvern, după ce acest termen mai fusese amânat o dată, în 2009, pentru alţi cinci ani, respectiv până în decembrie 2014.
“Acordarea acestor derogări pentru următorii 5 ani este imperios necesară, devenind foarte dificil de asigurat, nivelul de regularitate, despăgubirile şi compensaţiile pentru întârzieri producând pagube financiare semnificative operatorilor feroviari, urmare stării deficitare a infrastructurii feroviare, pentru care gestionarul de infrastructură nu poate fi tras la răspundere. Deşi în perioada 2009-2014, s-au facut demersuri în privinţa cresterii calităţii serviciilor feroviare prin măsuri organizatorice şi investiţionale, reînnoirea derogărilor pentru următorii 5 ani este necesară pentru a obţine timp în vederea obţinerii unor compensaţii adecvate pentru serviciul public şi pentru asigurarea sumelor necesare respectării standardelor minime de calitate a serviciilor prin reînnoirea/modernizarea parcului de material rulant, modernizarea sistemelor de informare a călătorilor, dotări pentru persoane cu mobilitate redusă la nivelul staţiilor de cale ferată. Toate aceste măsuri implică un efort investiţional pe o perioadă de 5-10 ani, care nu poate fi realizat într-un timp scurt de acţionariatele întreprinderilor de transport feroviar de călători şi ale gestionarului de infrastructură”, este justificarea Guvernului.
Conform regulamentului european, a cărui aplicare este amânată constant în România, călătorii au dreptul să primească despăgubiri în cazul anulării sau ori întârzierii trenurilor sau pierderii legăturilor între curse, inclusiv să li se ramburseze total sau parţial banii plătiţi pe bilet.
În dimineaţa zilei de 1 Decembrie, Trenul Regal, în care s-au îmbarcat membrii Casei Regale şi invitaţii acestora, a pornit într-o călătorie simbolică, după următorul itinerariu:
Gara Sinaia, sosirea familiei regale de la Castelul Peleş la ora 9, plecarea trenului la ora 9.08.
Gara Ploieşti Sud, sosire la ora 10.19, plecare la ora 10.38.
Gara Buzău, sosire la ora 11.55, plecare la ora 12.10.
Gara Râmnicu-Sărat, sosire la ora 12.47, plecare la ora 13.02.
Gara Focşani, sosire la ora 13.45, plecare la ora 14.15.
Trenul Regal va aduce familia regală la Bucureşti, seara, la Gara Băneasa.
La călătorie participă principesa moştenitoare Margareta şi principele Radu, principesa Maria (cea mai tânără dintre cele cinci fiice ale regelui Mihai şi ale reginei Ana) şi principele Nicolae. Invitaţi în Trenul Regal sunt arhiducesa Maria Magdalena a Austriei, fiica principesei Ileana a României, împreună cu soţul ei.
Trenul Regal a fost comandat de regele Ferdinand I în anul 1926, în Italia, şi a fost livrat României după moartea acestuia, în anul 1928.
“Familia Regală invită locuitorii acestor oraşe să vină la gară, pentru a aduce împreună un omagiu Întemeietorilor României Mari. Acesta este sensul Zilei de 1 Decembrie”, scrie pe blogul personal principele Radu Duda.
Ministerul Transporturilor şi companiile – CFR Călători, CNCF CFR SA, SFT-CFR SA, CENAFER şi AFER – se alătură iniţiativei Casei Regale, cu atât mai mult cu cât acest eveniment contribuie la o recunoaştere a importanţei istorice a căii ferate şi a rolului pe care aceasta l-a avut şi îl are pentru dezvoltarea României, se arată într-un comunicat al MT.
Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că procurorii DNA – Serviciul Teritorial Cluj fac cercetări “într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie comise în perioada 2012-2014”.
Anchetatorii au descins, marţi dimineaţă, la 22 de adrese din municipiul Bucureşti şi judeţele Cluj, Ilfov şi Galaţi, dintre care două la sediile unor instituţii publice, iar restul la sediile unor societăţi comerciale şi la locuinţele unor persoane fizice.
Surse judicare declarau, pentru MEDIAFAX, că instituţiile publice unde se fac percheziţii sunt CFR Călători şi CFR Marfă.
Conform surselor citate, printre societăţile comerciale vizate de percheziţii se numără şi SC Transferoviar Călători, punctul de lucru din Bucureşti.
De asemenea, surse judiciare au declarat corespondentului MEDIAFAX că procurorii DNA au descins şi la sediul societăţii Remarul 16 Februarie.
Contactat de corespondentul MEDIAFAX, directorul Remarul 16 Februarie, Călin Bărbuţan, a refuzat să ofere informaţii.
“Nu vreau să comentez pe marginea unei anchete”, a spus Bărbuţan.
Remarul 16 Februarie SA a fost înfiinţată în anul 1870 şi este o societate cu capital integral privat, românesc, care are ca obiect principal de activitate construcţia, modernizarea şi repararea materialului rulant de cale ferată.
Acţiunea procurorilor este sprijinită de Serviciul Român de Informaţii şi de Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.