Tag: cereale

  • Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli: Taxarea inversa a redus cu 70-80% vanzarile de cereale “la negru”

    “Taxarea inversa este o masura corecta, doar in conditiile in
    care statul respecta termenul de 30 de zile pentru rambursarea TVA
    la fermieri. In conditii legale, fermierii crediteaza statul timp
    de 30 de zile. Noi cumparam din toamna ingrasaminte, seminte si
    motorina, platim TVA aferent si vor fi mari probleme daca nu se
    respecta perioada prevazuta”, a spus vicepresedintele Ligii
    Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR) la
    seminarul Mediafax Talks about Agriculture. Guvernul a decis sa
    aplice taxarea inversa la cereale si plante tehnice, incepand cu 1
    iunie 2011 si pentru circa doi ani, premierul Emil Boc sustinand ca
    aceasta masura reprezinta una dintre cele mai eficiente metode de
    combatere a evaziunii fiscale. Potrivit Ministerului Finantelor,
    noile prevederi vor genera venituri bugetare suplimentare de 240
    milioane lei in acest an si 410 milioane lei anul viitor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Titeiul si cerealele vor fi materiile prime cu cele mai mari cresteri de preturi in acest an

    Astfel, 28% din cei peste 100 de investitori intervievati in
    luna martie considera ca pretul petrolului va inregistra in acest
    an cea mai mare crestere, urmat de cel al porumbului si al graului.
    Aurul, al carui pret a avansat anul trecut cu 30%, ar putea “sa isi
    piarda stralucirea” si sa aiba cea mai slaba evolutie, dupa gazele
    naturale. “Exista motive serioase pentru retragerea plasamentelor
    in aur. Riscurile reale sunt conditiile meteorologice nefavorabile
    si pretul mare al alimentelor. Iata de ce petrolul si cerealele
    sunt in fruntea listei”, a declarat Kevin Norrish, director la
    Barclays. Standard&Poor’s GSCI Spot Index pentru 24 de materii
    prime a urcat anul trecut cu 20%, sustinut de bumbac, argint si
    cafeaua arabica.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Foamete? Care foamete?

    De la etajul al saptelea al cladirii de birouri Baneasa Business
    Center, de la marginea Capitalei, scenariul unei crize alimentare
    mondiale pare improbabil. Vazuta din sediul general al companiei
    Cargill Romania, filiala locala a unuia dintre cei mai mari
    comercianti de cereale la nivel mondial, si agricultura romaneasca
    are o imagine cat se poate de promitatoare.

    Locul 12 mondial pe care il ocupa tara noastra intr-un clasament
    mai vechi al Nomura cu tarile cele mai vulnerabile la fluctuatiile
    in pretul mondial al alimentelor este “nedrept si nemeritat;
    dimpotriva, Romania are destule calorii si are statut de
    exportator”, considera directorul general al Cargill Romania,
    Martin Schuldt. Studiul, realizat pe datele din 2008 de banca de
    investitii Nomura, insa mediatizat abia de curand la noi, avea in
    vedere ca indicatori PIB pe cap de locuitor, ponderea alimentelor
    in totalul cheltuielilor (indicand ca 70% din veniturile romanilor
    erau cheltuite pentru bunuri de larg consum) si exporturile nete de
    produse agricole. Riscant, daca e sa luam in calcul o crestere
    accelerata a preturilor la alimente, in cazul unei crize
    alimentare. Insa niciun indiciu nu confirma un astfel de
    scenariu.

    Preturile la cereale au crescut foarte mult pe parcursul
    ultimului an, graul ajungand la bursele internationale la preturi
    de aproape doua ori mai mari decat in 2009. Cu toate acestea,
    “stocurile de cereale la nivel international sunt suficiente pentru
    consum, singura problema este distributia lor”, constata evidenta
    Schuldt, care a preluat fraiele companiei in urma cu cateva luni.
    Despre preturile cerealelor din a doua jumatate a acestui an
    reprezentantii companiei nu au facut estimari, precizand ca
    recoltele depind in mare masura de vreme, iar in emisfera nordica
    nici macar n-au incoltit plantele.

    Insa, in conditii meteo normale, recolta ar trebui sa fie mai
    buna decat cea din anul trecut. Prin urmare, balanta ar inclina mai
    degraba catre o scadere – sau cel putin o stagnare – a preturilor
    cerealelor. La evolutia abrupta a preturilor, care cresteau cu doi
    dolari pe ora, au contribuit laolalta seceta de anul trecut care a
    afectat mai multe tari, speculatiile fondurilor de investitii,
    cresterea productiei de combustibili verzi si schimbarea
    obiceiurilor de consum. In China, spre exemplu, creste consumul de
    carne si, direct proportional, nevoia de furaje. Deci de
    cereale.

    In Romania, marii comercianti de cereale, ca Alfred Toepfer
    Intl, Bunge, Cargill, Nidera si Glencore, au deopotriva si ghimpi
    in coaste, dar si teren de cucerit. Pe lista de probleme se inscrie
    TVA nerambursata – in jur de 300 de milioane de euro pentru toti
    comerciantii, conform estimarilor Asociatiei Comerciantilor de
    Produse Agricole. Legat strans de TVA este si nivelul pietei negre
    a cerealelor. Comertul la negru sau “agricultura de sant”, cum mai
    este numit, reprezinta intre 40 si 50% din valoarea productiei
    agricole comercializate, potrivit unor estimari. “Impozitarea
    inversa, aplicata doar la sursa, adica la fermier, va avea un efect
    drastic: piata neagra va ajunge la zero”, declara optimist
    directorul general al Cargill. Comentariul se refera la decizia
    recenta a Ministerului de Finante, care a decis impozitarea
    comertului cu grane doar la fermier. Pe acelasi palier de minusuri
    se plaseaza si faptul ca nici macar jumatate dintre fermieri nu-si
    respecta contractele prin care vand recoltele.

    Pe de alta parte insa, tara promite mult – atat pentru ca
    productivitatea la hectar este scazuta, cat si pentru ca nu sunt
    cultivate toate suprafetele de teren agricol. Desi Romania are o
    suprafata de teren agricol de 14,7 milioane de hectare, mai putin
    de jumatate din aceasta (6,91 milioane de hectare) este
    lucrata.


    Go4it.ro transmite LIVE de la cel mai mare targ de telefonie
    mobila din lume.
    Galaxy Tab 10.1, Galaxy S II si LG Optimus 3D par sa fie
    vedetele.

    Vezi toate
    noutatile >>

  • Pana unde poate creste pretul graului?

    Meteorologii rusi si ucraineni au estimat ca perioada secetoasa
    va mai continua cam pana la sfarsitul acestei saptamani, dar daca
    ea se va prelungi catre luna septembrie, va pune in pericol
    campania de insamantare a graului de iarna, care reprezinta pana la
    circa 40% din recolta totala, ceea ce ar insemna ca pana la o
    treime din suprafetele cultivate vor ramane neexploatate pana in
    primavara viitoare. “Or, daca Rusia sta pe bara timp de doi ani,
    aceasta ar schimba complet dinamica pietelor”, comenteaza Daniel Basse, seful firmei americane de
    cercetare a pietei AgResource.

    Rusia a instituit incepand cu 15 august interdictia de export
    pentru grau si produse derivate. Viceprim-ministrul Viktor Zubkov a
    declarat ca autoritatile vor discuta dupa 1 octombrie daca e cazul
    sau nu sa prelungeasca interdictia si dupa 31 decembrie,
    presedintele Dmitri Medvedev a spus ca e posibil ca exporturile sa
    fie deblocate mai devreme, in timp ce premierul Vladimir Putin a
    dat de inteles ca nu se va renunta la aceasta masura decat anul
    viitor, daca estimarile actuale privind o recolta de 60 de milioane
    de tone se vor confirma. In 2009, Rusia a avut o recolta de 97 de
    milioane de tone, raportat la un necesar de 78 de milioane pentru
    consumul intern.

    Ucraina si probabil Kazahstanul, afectate la randul lor de
    seceta, ar putea recurge la masuri asemanatoare. Guvernul de la
    Kiev are in vedere sa introduca o cota maxima de export de 5 milioane de grau si
    orz si deja a oprit o serie de livrari pe parcursul saptamanii
    trecute. Cat priveste Kazahstanul, desi oficial nu s-a anuntat
    nimic, analistii de la UkrAgroConsult, firma de consultanta din
    Kiev, estimeaza ca si Astana ar putea interzice temporar exporturile si sa
    reorienteze o parte din surplusul de grau catre Rusia, cu care
    Kazahstanul are tratat de uniune vamala.



    Departamentul American al Agriculturii (USDA) a coborat estimarea privind recolta de grau a
    anului in curs mai mult decat se asteptau pietele, la 645,73
    milioane de tone, fata de estimarea din iulie de 661 milioane de
    tone, citand alternanta intre seceta si inundatii in zona Marii
    Negre, inundatiile din Pakistan, perspectiva unor ploi prea
    abundente in Canada si problemele cu seceta in anumite zone din
    Australia si Argentina. Daca estimarea USDA se confirma, aceasta ar
    insemna cea mai mica recolta din ultimii trei ani, corelata cu
    estimarea privind stocurile globale de grau de 174,76 tone, minimul
    ultimilor doi ani.

    Desi cifra estimata a stocurilor ramane cu circa 50 de tone
    peste nivelul din 2007/2008, cand frica de o criza a cerealelor a
    dus pretul contractelor futures la grau peste 13 dolari/busel, un
    pret de 9 dolari/busel nu pare exclus, daca Ucraina si Kazahstanul
    ar recurge si ele la suspendarea exporturilor. Vineri, la bursa din Chicago, graul cu livrare in decembrie
    ajunsese la 7,56 dolari/busel, iar comentatorii afirma ca marja in
    care va oscila pretul in perioada urmatoare va fi de 6,90-7,30 (1
    busel de grau – 27,22 kg).

  • Anul acesta va fi recolta buna de cereale, dar nu vom reusi sa castigam prea mult din ea

    O explicatie ar fi gasita in linia trasata de tarile din fostul
    bloc sovietic – Rusia, Ucraina si Kazakhstan, care au investit
    masiv in dotarea cu tehnologie moderna a fermelor si care au ajuns
    in ultimii ani cei mai importanti furnizori de cereale din zona
    Marii Negre.

    Alternativele raman Europa si piata interna, dar si aici
    producatorii vad amenintata valorificarea la costuri normale.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Agricover Credit IFN: profir in crestere cu 337% in 2009

    Anul trecut, Agricover Credit IFN a acordat producatorilor
    agricoli credite in valoare de 123,5 milioane lei, fata de 57,5
    milioane lei in 2008, anul lansarii sale pe piata; 385 de
    exploatatii agricole au devenit clienti Agricover Credit IFN in
    2009, fata de 120 in anul precedent. “Fermierii au nevoie de
    capital de lucru pentru a-si putea finanta achizitiile de seminte,
    ingrasaminte, produse de uz fito-sanitar, lucrarile de intretinere
    a culturilor etc.

    Modul in care sectorul financiar in ansamblul sau raspunde
    acestei necesitati din agricultura ramane inca mult sub cererea
    existenta, nu numai din cauza lipsei de lichiditati de pe piata,
    cat mai ales ca urmare a asocierii unui factor de risc adesea
    supraevaluat: daca mecanismele si sectorul agricol sunt bine
    intelese, creditarea fermelor ramane in parametrii de risc ai
    oricarei afaceri”, a aratat Robert Arsene, director general al
    Grupului Agricover.

    In 2009, Agricover Credit IFN a avut un profit brut de peste 4
    milioane de lei, in crestere cu 337% fata de anul 2008, cand a
    inregistrat o valoare de aproape un milioan de lei. “Pentru un an
    de criza economica globala, care a marcat cel de-al doilea an de
    activitate a companiei, rezultatele financiare ale Agricover Credit
    IFN au fost foarte bune. Este insa adevarat ca acestea s-au datorat
    intr-o buna masura unei facilitati unice oferite de Agricover
    Credit, si anume faptul ca stingerea creditelor se poate realiza
    atat in bani, cat si in produse, datorita apartenentei companiei la
    Grupul Agricover si a integrarii activitatii sale cu cea a altor
    divizii: Agricover Distributie furnizeaza fermierilor inputuri si
    pachete tehnologice necesare infiintarii si intretinerii
    culturilor, Agricover Credit le finanteaza, iar Agricover Cereale
    poate prelua recoltele pentru stingerea datoriilor, in cazul in
    care beneficiarii creditelor opteaza pentru aceasta modalitate”, a
    subliniat Robert Arsene.

    Agricover Credit IFN, care are ca obiect principal de activitate
    finantarea agriculturii, este prezenta pe piata de profil cu doua
    categorii de produse: linii de credit pentru capital de lucru si,
    respectiv, operatiunile de scontare si de forfetare.

    Liniile de credit sunt destinate exploatatiilor agricole axate pe
    culturile de cereale, oleaginoase, pomicultura, legumicultura,
    viticultura sau zootehnie. Creditele se acorda in lei, pe o
    perioada de maxim 12 luni si au o dobanda variabila, cu un calcul
    de dobanda scadenta lunar sau capitalizata si avand scadenta
    corelata cu recoltarea sau cu termenele de plata ale contractelor
    de desfacere a recoltelor/multiplicare a semintelor. In functie de
    activitatea fermierului, liniile de credit pot fi acordate in baza
    unor contracte (contracte incheiate cu Grupul Agricover privind
    achizitia recoltelor obtinute, contracte de multiplicare a samantei
    semnate cu producatori de profil, contracte de desfacere incheiate
    cu industria procesatoare) sau constituind diferite gajuri (pe un
    stoc de cereale aflat in silozurile Grupului Agricover, pe
    echipamente) si/sau garantii imobiliare.

    “Fermierii au nevoie in primul rand de capital de lucru, pentru
    a-si putea finanta achizitiile de seminte, ingrasaminte, produse de
    uz fito-sanitar si lucrarile de intretinere a culturilor, iar
    Agricover Credit are o serie de avantaje competitive care ne ajuta
    sa raspundem foarte bine acestor solicitari: face parte dintr-un
    grup care activeaza de 10 ani in domeniul agribusiness-ului, noi
    cunoastem foarte bine acest sector, putem avea o politica de risc
    adaptata agriculturii, avem experienta relatiilor cu fermierii, le
    intelegem foarte bine afacerile si problemele etc”, a aratat Robert
    Arsene.

    In ceea ce priveste operatiunile de scontare si forfetare, acestea
    au drept beneficiari producatorii cu contracte onorate (recolte
    livrate) de desfacere catre industria procesatoare, cu termen de
    incasare mai mare de 30 de zile; contractele se incheie pe o
    perioada de cel mult 6 luni, in lei, au o dobanda fixa, iar
    garantarea se realizeaza prin cesiunea creantelor din contractele
    de desfacere.
    Pentru anul in curs, Agricover Credit IFN vizeaza dezvoltarea altor
    produse destinate finantarii exploatatiilor agricole atat ca si
    capital de lucru, cat si din punct de vedere al investitiilor in
    agricultura, inclusiv prin co-finantarea proiectelor care acceseaza
    Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala. In ceea ce
    priveste obiectivele de business pe 2010, Agricover Credit IFN si-a
    propus sa creasca finantarile acordate fermierilor la 160 milioane
    lei, realizand un profit cu minim 10 % mai mare decat in anul
    precedent.

    “Pentru anul in curs, Agricover Credit vizeaza un portofoliu de
    clienti format din cel putin 650 de exploatatii agricole; creditele
    pentru capitalul de lucru vor ramane cu ponderea cea mai mare in
    finantarile acordate, avand in vedere faptul ca asigurarea
    fondurilor necesare achizitiilor de inputuri si intretinerii
    culturilor ramane o problema <> a majoritatii fermierilor.
    Dezvoltarea Agricover Credit se va datora atat cererii sporite in
    ceea ce priveste finantarile, cat si consolidarii relatiilor cu
    fermierii care au dovedit seriozitate in indeplinirea contractelor
    precedente”, a aratat Robert Arsene.

    Infiintata in anul 2000, prin fuziunea dintre SC COMCEREAL SA Buzau
    si Ulvex SA Buzau, Agricover si-a extins afacerile in domeniul
    agribusiness-ului, oferind in prezent solutii integrate pentru
    fermieri. Avand aproximativ 800 de angajati, Grupul Agricover este
    structurat pe 6 divizii si companii: Agricover Distributie,
    Agricover Cereale, Agricover Samanta, Agricover Silozuri, Agricover
    Logistica si Agricover Credit.

    Grupul Agricover acopera intreg teritoriul Romaniei: 68 de
    reprezentanti de vanzari si achizitii, personal specializat in
    serviciile financiare oferite fermierilor, consultanti si
    specialisti in domeniul agricol. Activitatea de preluare a
    cerealelor se desfasoara in 32 puncte de lucru, baze de receptie si
    silozuri, situate in 9 judete, compania dispunand de o capacitate
    totala de depozitare de cca. 720.000 tone si ocupand astfel locul
    al doilea din punct de vedere al capacitatii de depozitare a
    cerealelor in Romania.

  • 900 milioane euro, comertul cu cereale in 2008

    Alfred C. Toepffer, companie care se ocupa cu comercializarea cerealelor, a inregistrat afaceri de 332 milioane euro in 2008, duble comparativ cu rezultatele raportate in 2007. Comerciantul a depasit incasarile unor jucatori mult mai vizibil in economie, precum Ursus Breweries, Cosmote sau Mercedes Benz.

    Este urmat la mica distanta de Cargill, companie care a reusit deasemenea sa isi dubleze afacerile intr-un singur an, de la 157 milioane euro la 307 milioane euro.

    Pe masura ce comertul cu cereale isi dubleaza valoarea de la an la an, producatorii agricoli abia reusesc sa obtina profituri. Producatorii de cereale au obtinut anul trecut 750 milioane euro, cu 20% mai mici decat veniturile comerciantilor. Situatia poate fi explicata prin preturile mici cu care producatori si-au vandut recolta, pentru a obtine lichiditatile necesare reinceperii unui nou ciclu de productie.

    Cei mai mari comercianti agricoli sunt Alfred C. Toepffer, Cargill, Glencoreprotein, Agricover si Pioneer Hi Bred Seeds.

     

  • Pretul painii – tinut pe loc de eliminarea taxelor de import pentru cereale

    O decizie a Comisiei Europene (CE) de suspendare a taxelor de import pentru cereale ar putea tempera cresterea pretului la paine in Romania spun reprezentantii firmelor de panificatie citati de Mediafax. „O eliminare a taxei ar putea sa aduca macar o temperare a tendintelor de crestere a preturilor“, spune Viorel Marin, presedintele Asociatiei Nationale a Industriilor de Morarit si Panificatie – Anamob.

    La randul sau, Alina Giurea, presedintele Pambac Bacau, afirma ca suspendarea taxelor de import ar putea fi urmata de ieftinirea graului, resimtita si in pretul painii, care ar putea scadea sau macar mentine la nivelul actual.

    Detalii, aici